Mediafax

„În Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, Banat şi în Carpaţii Meridionali, Carpaţii de Curbură şi Munţii Banatului vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h şi izolat de 70 km/h. La altitudini mari, în general de peste 1700 m, rafalele vor fi de 80…110 km/h”, transmite sursa citată.

Avertizarea este în vigoare duminică, 23 martie, între orele 9:00 şi 23:00.

Sâmbătă, vor fi intensificări ale vântului cu viteze în general de 40…50 km/h în Moldova, estul Munteniei, Dobrogea, sudul Banatului şi al Transilvaniei, precum şi la munte.

Articolul ANM: Cod galben de vânt pentru mai multe regiuni din ţară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o mișcare fără precedent, președintele Donald Trump a revocat, vineri seara, accesul la informații clasificate pentru mai mulți foști adversari politici, inclusiv Joe Biden, Kamala Harris și Hillary Clinton. Această decizie marchează o nouă etapă a confruntării politice dintre Trump și rivalii săi, fiind percepută ca o acțiune de represalii, scrie New York Times.

Donald Trump revocă accesul la informații clasificate pentru Joe Biden și alți oficiali

Măsura luată de Donald Trump afectează direct mai mulți oficiali de rang înalt, inclusiv membri ai familiei lui Joe Biden. Pe lângă Biden și Harris, lista include și nume precum Letitia James, procurorul general al New York-ului, și Alvin L. Bragg, procurorul districtual din Manhattan, ambii implicați în anchete împotriva fostului președinte.

Decizia lui Trump de a revoca accesul la informații clasificate vine ca răspuns la o acțiune similară luată de Joe Biden în 2021, imediat după evenimentele din 6 ianuarie, când fostului președinte i s-a refuzat accesul la briefinguri de securitate.

Lista „inamicului public” a lui Trump

Multe dintre persoanele vizate au avut roluri-cheie în procedurile de punere sub acuzare a lui Trump sau în investigarea acestuia. Printre acestea se numără Fiona Hill, expertă în politică externă, și Alexander Vindman, fost locotenent-colonel, ambii martori în procesul de impeachment din 2019. De asemenea, fostul consilier juridic Norman Eisen și republicanii Liz Cheney și Adam Kinzinger, membri ai comisiei care a investigat revolta de la Capitoliu, se regăsesc pe listă.

Trump își extinde măsurile asupra oficialilor de rang înalt

În ultimele luni, Donald Trump a folosit ordine executive pentru a revoca accesul la informații și protecții de securitate pentru mai mulți oficiali. Recent, a anulat protecția oferită copiilor lui Joe Biden, Ashley și Hunter Biden, și a retras accesul la informații clasificate pentru Antony Blinken, fost secretar de stat, și Jake Sullivan, fost consilier pentru securitate națională.

În prima zi de la revenirea în funcție, Trump a retras și protecția pentru foști aliați deveniți critici, precum John Bolton, Mike Pompeo și Brian Hook. Acțiunile sale recente sugerează o continuare a politicii de represalii împotriva celor care i-au contestat autoritatea.

Articolul Donald Trump retrage accesul la informații clasificate pentru Joe Biden, Kamala Harris și alți oficiali de top apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reprezentanţii „coaliţiei celor dispuşi” se vor întâlni din nou la sediul din Northwood, unde planificatorii militari au purtat joi discuţii iniţiale privind strategia de mobilizare în cazul unei încetări a focului în Ucraina.

Starmer a confirmat planurile într-o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderii Turciei, Norvegiei şi Islandei, vineri.

Un purtător de cuvânt al biroului premierului a declarat că reuniunea din această săptămână „i-a întărit şi mai mult încrederea în importanţa de a se asigura că coaliţia are planurile necesare pentru orice eventualitate”.

Premierul britanic a împărtăşit detalii despre noile sub-grupuri de planificare, care acoperă zona terestră, maritimă, aeriană, de regenerare şi reconstrucţie.

El şi-a reiterat convingerea că Vladimir Putin încearcă să obstrucţioneze şi să întârzie propunerile de încetare a focului.

Regatul Unit, alături de Franţa, a fost în fruntea eforturilor de a obţine garanţii de menţinere a păcii în cazul unui armistiţiu în Ucraina, chiar dacă SUA refuză să promită că vor sprijini trupele europene.

Articolul Marea Britanie va găzdui noi sesiuni de planificare militară privind Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Poliţiştii antirevoltă au tras cu gloanţe de cauciuc şi spray cu piper în manifestanţii din Istanbul, în timp ce membrii mulţimii au aruncat cu rachete de semnalizare. În oraşul Izmir din vestul ţării, poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii.

În Istanbul, oamenii au scandat sloganuri precum „Guvern, demisia!”. Ministrul de Interne Ali Yerlikaya a declarat pe reţelele de socializare că aproximativ 97 de persoane au fost arestate la demonstraţiile de vineri seara, potrivit DW.

Erdogan a declarat într-un discurs, vineri, că autorităţile „nu vor permite ca ordinea publică să fie afectată” şi a promis că nu va „ceda în faţa vandalismului şi a terorismului stradal”.

Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a fost arestat miercuri dimineaţă într-un raid la reşedinţa sa pentru presupuse legături cu corupţia şi terorismul.

Arestarea lui Imamoglu a avut loc cu doar câteva zile înainte de preconizata sa desemnare drept candidat la preşedinţie pentru Partidul Republican al Poporului (CHP), aflat în opoziţie.

Articolul Erdogan spune că „nu va ceda”, în ciuda protestelor masive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Astfel, a fost adus în ţară un bărbat, de 45 de ani, din Galaţi, urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunii de lipsirea de libertate în mod ilegal. Acesta a fost adus din Italia, având emis, pe numele său, de către Judecătoria Sectorului 1, un mandat de arestare preventivă. De asemenea, a fost adus în ţară un bărbat, de 33 de ani, din Mureş, urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc. Acesta a fost adus din Italia, având emis de către Tribunalul Mureş, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 4 ani şi 6 luni”, informează sâmbătă Poliţia Română.

Un alt bărbat, de 23 de ani, din Vaslui, urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, a fost adus din Italia. El avea emis, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de trei ani, mai precizează sursa citată.

Potrivit poliţiştilor, la aceeaşi dată, a fost adus în ţară un bărbat de 52 de ani din Mehedinţi, urmărit internaţional pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul rutier. El a fost adus din Italia, având emis, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an, 11 luni şi 10 zile.

„Un bărbat, de 60 de ani, din Dolj, a fost adus în ţară, fiind urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violenţe. Acesta a fost adusă din Franţa, având emis, pe numele său, de către Judecătoria Băileşti un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an”, mai transmit autorităţile.

Cei cinci au fost introduşi în unităţi de detenţie, în vederea executării mandatelor.

Articolul Cinci români urmăriți internațional, extrădați și încarcerați în România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Statul susţine că a interceptat trei rachete trase din Liban, în ciuda unei încetări a focului care a dus la o reducere a violenţelor între cele două părţi.

Ministrul israelian al Apărării a declarat că guvernul libanez este responsabil pentru orice tir de rachetă de pe teritoriul său, adăugând că a instruit armata să răspundă „în consecinţă” atacurilor.

„Nu putem permite tiruri de rachete trase din Liban asupra comunităţilor din Galileea”, a spus ministrul. „Guvernul libanez poartă responsabilitatea pentru atacul cu rachete. Am ordonat armatei să răspundă în consecinţă”, a adăugat el.

Katz a ameninţat, de asemenea, cu anexarea unor părţi din Fâşia Gaza dacă Hamas nu eliberează cei 60 de ostatici israelieni deţinuţi pe teritoriul palestinian, unde Israelul îşi continuă ofensiva pentru a patra zi consecutiv după ruperea armistiţiului.

Vineri, miniştrii de Externe ai Franţei, Germaniei şi Marii Britanii au cerut „de urgenţă o revenire imediată a încetării focului”.

Articolul Israelul interceptează rachete lansate din Liban şi promite să riposteze apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe 7 martie, Donald Trump a dezvăluit că a trimis o scrisoare Iranului în care propunea ca această ţară, un adversar major al Statelor Unite, să reia negocierile nucleare sub sancţiunea unei acţiuni militare – o „ameninţare”, potrivit Teheranului -, însă conţinutul real al scrisorii era necunoscut.

„Această scrisoare spunea, practic: Sunt un preşedinte al păcii, asta îmi doresc. Nu există niciun motiv pentru a recurge la focuri de armă. Trebuie să vorbim, trebuie să clarificăm concepţiile greşite”, a detaliat Steve Witkoff într-un interviu acordat lui Tucker Carlson, fost prezentator Fox News.

„Trebuie să creăm un program astfel încât nimeni să nu-şi facă griji cu privire la o militarizare a programului vostru nuclear şi aş vrea să realizez acest lucru, deoarece alternativa nu este o alternativă foarte bună”, a detaliat emisarul ce scria în scrisoare.

El a adăugat că, în opinia sa, „există o posibilitate reală de a rezolva acest lucru pe cale diplomatică”.

În timpul primului său mandat, Donald Trump a retras Statele Unite dintr-un acord internaţional cu Iranul. Cele două ţări nu au mai avut relaţii diplomatice din 1980, iar Statele Unite, împreună cu alţi aliaţi, impun sancţiuni care afectează puternic economia iraniană.

Articolul Donald Trump „vrea să stabilească o relaţie de încredere cu Iranul”, spune emisarul său apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Condoleanţe familiei lui George Foreman. Contribuţia sa în box şi nu numai nu va fi niciodată uitată”, a scris Tyson pe platforma X.

Doi mari campioni ai NBA, Magic Johnson şi Scottie Pippen, l-au omagiat, de asemenea, pe Foreman, prin postări pe reţelele de socializare.

„Am fost foarte trist când am auzit vestea că unul dintre eroii mei din box, George Foreman, a murit. Am asistat la atât de multe dintre luptele de campionat ale lui George de-a lungul carierei sale. A fost un artist al knock-out-ului în ring şi a fost o plăcere să îl cunosc nu doar ca boxer, ci şi ca om”, a scris Johnson.

„Odihneşte-te în pace, George Foreman. Moştenirea ta e în viaţă, campionule”, a scris şi Pippen. El a publicat şi o fotografie a lui Foreman din timpul uneia dintre victoriile sale.

La vârsta de 19 ani, Foreman a câştigat medalia de aur la categoria grea la Jocurile Olimpice din 1968 din Mexico City. Devenind profesionist, a câştigat 37 de meciuri consecutive în drumul său spre confruntarea cu campionul în exerciţiu Joe Frazier în Kingston, Jamaica, câştigând prin knockout tehnic în runda a doua.

Articolul Mike Tyson, după decesul lui George Foreman: Contribuţia sa în box nu va fi uitată niciodată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Crimeea și „cele patru regiuni” sunt aspecte-cheie în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, spune Witkoff, trimisul lui Trump

Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, a declarat că „așa-numitele patru regiuni: Donbas, Crimeea, știți numele, Luhansk și mai sunt încă două” sunt cele mai mari obstacole în calea rezolvării războiului declanșat de Rusia, potrivit Ukrainska Pravda.

„Sunt vorbitori de limbă rusă, au avut loc referendumuri în care majoritatea covârșitoare a populației a indicat că dorește să fie sub conducerea Rusiei. Cred că aceasta este problema-cheie a conflictului.”

Witkoff a adăugat că aceasta este o problemă principală și că are loc o conversație foarte pozitivă. El a spus că aceasta a fost întotdeauna o problemă, deși se presupune că nimeni nu vrea să vorbească despre ea.

Estonia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar în valoare de 100 de milioane euro

Estonia va achiziționa echipamente și livrări militare în valoare de 100 de milioane de euro pentru Ucraina, inclusiv drone, ambarcațiuni, echipamente medicale și alte articole produse de companiile de apărare estoniene, notează Ukrainska Pravda.

Lista include drone și vehicule terestre fără pilot, ambarcațiuni, echipamente medicale și provizii produse de întreprinderi estoniene din domeniul apărării. Din motive de securitate, detaliile, cantitățile și termenele de livrare nu sunt dezvăluite.

„Am convenit anul trecut că vom sprijini Ucraina din punct de vedere militar prin alocarea a 0,25 % din PIB-ul nostru anual pentru produsele industriei estoniene de apărare în acest an și în următorul… Am primit astăzi feedback din partea Ucrainei, ceea ce ne va permite să livrăm ajutor ucrainenilor cât mai rapid posibil”, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.

Cea mai mare parte a ajutorului militar al Estoniei va fi direcționată către inițiative care să permită companiilor estoniene să contribuie la victoria Ucrainei. De asemenea, Estonia va oferi Ucrainei asistență materială militară directă, va participa la instruirea personalului forțelor de apărare ucrainene și, împreună cu Luxemburg, va conduce coaliția IT pentru sprijinirea Ucrainei.

Țările baltice și nordice intenționează, de asemenea, să echipeze și să instruiască o unitate de mărimea unei brigăzi în Ucraina în acest an.

Trei morţi şi 12 răniţi într-un atac rusesc în Zaporojie

O anchetă media identifică aproape 98.000 de soldați ruși uciși în Ucraina

BBC și postul independent Mediazona au identificat numele a 97.994 de soldați ruși care au fost uciși în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

De la ultima actualizare a publicațiilor media de la sfârșitul lunii februarie, numele a 2 000 de soldați ruși au fost adăugate la lista victimelor.

Jurnaliștii notează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, deoarece informațiile verificate provin din surse publice, cum ar fi necrologuri, postări ale rudelor, rapoarte media regionale și declarații ale autorităților locale. Potrivit jurnaliștilor, alte 10 000 de rapoarte privind victimele din Rusia sunt în prezent în curs de verificare.

Bilanțul confirmat al deceselor include acum 23 700 de voluntari, 16 000 de prizonieri recrutați și 11 200 de soldați mobilizați, potrivit mass-media. Peste 4 800 de ofițeri au fost, de asemenea, confirmați ca fiind uciși.

Ucraina a adus înapoi peste 4000 de prizonieri de război din captivitatea rusă de la începutul invaziei pe scară largă, afirmă Zelenski

Ucraina a returnat 4 306 prizonieri de război (POW) din captivitatea rusă de la începutul invaziei la scară largă, a anunțat președintele Volodimir Zelenski pe 21 martie.

Guvernul ucrainean a colaborat cu parteneri străini și organizații internaționale pentru a repatria cetățenii ucraineni. În 2024, Ucraina a reușit să întoarcă 1 358 de persoane din captivitatea rusă.

„Acum, când vorbim cu partea americană și cu ceilalți parteneri ai noștri despre cum să punem capăt războiului, vorbim despre eliberarea prizonierilor ca despre unul dintre primii pași”, a declarat Zelenski.

Președintele a subliniat că toate serviciile necesare lucrează pentru a aduce înapoi ucrainenii din captivitatea rusă.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1123. Estonia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar în valoare de 100 de milioane euro / Witkoff: Crimeea și „cele patru regiuni” sunt aspecte-cheie în războiul Rusiei împotriva Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El a fost urmat de Oscar Piastri (Mc Laren) şi de Max Verstappen (Red Bull). Septuplul campion a respins o provocare din partea lui Verstappen la intrarea în primul viraj şi a controlat cursa de acolo.

Lando Norris (McLaren) a reuşit să salveze un punct după o cursă dificilă, depăşind Aston Martin-ul lui Lance Stroll cu două tururi înainte de final, potrivit BBC.

Victoria lui Hamilton reprezintă o revenire răsunătoare după un debut dezamăgitor pentru Ferrari în cursa de deschidere a sezonului din Australia, la sfârşitul săptămânii trecute, în care s-a calificat al optulea şi a terminat al 10-lea.

Articolul Formula 1: Hamilton obţine prima victorie cu Ferrari în cursa sprint din China apare prima dată în Mediafax.