Mediafax

Față de Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, a fost emis, la data de 23 februarie 2024, un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și încălcarea ordinului de protecție.

Și la începutul anului, respectiv în 26 februarie 2025, bărbatul ar fi incendiat imobilul fostei sale concubine, iar în continuarea activității infracționale, ar fi pătruns, fără drept, în imobilul unei alte persoane, în care se afla persoana vătămată.

„În aceste împrejurări, acesta ar fi luat-o cu forța pe victimă, lipsind-o de libertate și îndreptându-se într-o direcție necunoscută. Ulterior, în seara de 27 februarie 2025, în timp ce se aflau în localitatea Sărmășel – Gară, ar fi intrat în incinta unui magazin, de unde victima ar fi reușit să scape, iar bărbatul ar fi fugit într-o direcție necunoscută. Din cercetări a reieșit faptul că, pe perioada în care a fost lipsită de libertate, victima a fost dusă de agresor în zone împădurite, unde s-ar fi ascuns”, transmite, marți, Poliția Română.

În urma acestor fapte, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș, emisă la data de 28 februarie 2025, a fost dispusă paza permanentă a imobilului în care locuia femeia,

Activitatea de pază a fost desfășurată în mod permanent de către polițiștii din cadrul Secției nr. 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie, Poliției orașului Luduș, Secției nr. 12 Poliție Rurală Luduș și Poliției orașului Sărmașu, până la data de 14 aprilie 2025. Atunci, la solicitarea expresă a tinerei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș a dispus paza locuinței victimei, în intervalul orar 22 – 06.

De la data comiterii faptelor și până în prezent, Poliția Română transmite că au fost desfășurate numeroase și ample activități, fiind utilizate metode speciale de supraveghere și cercetare, atât în cadrul dosarului penal, cât și pe procedura urmăririi persoanelor, în vederea depistării bărbatului.

Poliția Română mai arată că, în cursul anului 2024, respectiv la data de 20 februarie 2024, Judecătoria Luduș a emis ordin de protecție pentru violența în familie, însă acesta nu mai era activ, fiind revocat, la solicitarea victimei, la data de 27 martie 2024.

La data de 4 iunie 2025, bărbatul a fost condamnat de către Judecătoria Luduș, pentru încălcarea ordinului de protecție, în perioada februarie – martie 2024, prin mijloace de comunicare la distanță, ordin emis la data de 20 februarie 2024.

Anterior, a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă de către Judecătoria Luduș, în cadrul aceluiași dosar.

Pentru infracțiunile comise la data de 26 februarie 2025, organele de cercetare penală din cadrul Secției 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie au întocmit referat de terminare a urmăririi penale, iar, la data de 20 iunie 2025, dosarul a fost înaintat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș.

Condamnare anterioară pentru omor calificat, dar eliberat în 2020

Bărbatul a mai fost condamnat pentru omor calificat, fiind eliberat din penitenciar în cursul anului 2020.

Ulterior faptei din anul 2025, a mai fost emis un ordin de protecție provizoriu, care a fost confirmat de instanță, fiind emis ordin de protecție pentru o perioadă de un an, însă nu a fost adus la cunoștința bărbatului, întrucât se sustrăgea urmăririi penale, implicit depistării.

Polițiștii din Mureș au fost sesizați marți de dimineață, în jurul orei 8:45, prin apel la 112, de către o femeie de 46 de ani, care a spus că i-a fost incendiată locuința din Miheșu de Câmpie și că este posibil ca fiica ei să se afle înăuntru.

Polițiștii și pompierii au ajuns rapid și, în interiorul casei, a fost găsit cadavrul carbonizat al tinerei.

„Locul faptei a fost conservat, iar cadavrul urmează a fi transportat la Institutul de Medicina Legală Târgu Mureș, în vederea expertizării medico-legale. Au fost angrenate resurse umane și tehnice, pentru cercetarea acestui caz, atât din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, cât și din cadrul IGPR, respectiv Direcția de Investigații Criminale, Institutul Național de Criminalistică și alte structuri de poliție. Facem mențiunea că este folosit și un câine de urmă”, transmite Poliția Română.

Polițiștii precizează că este o anchetă complexă în care urmează să se analizeze imaginile de pe camerele de supraveghere din zona comiterii faptei.

În același timp, o altă echipă de secialiști verifică istoricul sesizărilor către poliție sau alte instituții din județ ale victimei.

Polițiștii au publicat date despre presupusul criminal. Este vorba despre un bărbat de 37 de ani, din Mureș. Persoanele care îl văd pe bărbat sunt sfătuite să nu intre în contact cu acesta și să apeleze urgent numărul 112.

Din primele cercetări efectuate, persoana bănuită de comiterea faptei este Gânj Emil, în vârstă de 37 de ani, din județul Mureș.

Polițiștii au publicat o fotografie a presupusului criminal.

Articolul Suspectul crimei din Mureș este recidivist: A fost eliberat condiționat în 2020 / Victima a spus că nu mai are nevoie de pază permanentă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform agenției de presă Politico, Comisia Europeană s-a arătat de acord cu măsurile aspre anunțate de noul guvern de la București, care urmăresc să reducă datoria publică și să evite o confruntare cu Bruxelles-ul.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că susține un plan ce include înghețarea salariilor din sectorul public, eliminarea plafonului pentru prețurile la energie și o creștere semnificativă a TVA-ului.

Scopul acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar, estimat să ajungă la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Din cauza cheltuielilor ridicate, Comisia Europeană a început anul trecut procedura de deficit excesiv împotriva României. Țara a fost astfel inclusă pe lista statelor care trebuie să reducă împrumuturile, sub amenințarea unor sancțiuni.

Aprobarea acordată marți de Consiliul Uniunii Europene a înlăturat temporar riscul pierderii sprijinului financiar european.

După o întâlnire a miniștrilor europeni de finanțe și economie, Valdis Dombrovskis, comisar european, a spus că măsurile autorităților de la București reprezintă „un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie rapid legiferate și puse în aplicare”.

În fața parlamentului, la începutul săptămânii, Ilie Bolojan a spus că vrea să evite ca România să ajungă în categoria „junk”, ceea ce ar transforma țara într-o destinație neatractivă pentru investiții.

Critică de la Bruxelles

În cadrul ultimei reuniuni, miniștrii Uniunii au criticat guvernarea anterioară de la București pentru lipsa unor „măsuri eficiente” în privința problemelor financiare, relatează aceeași agenție de presă.

Tot marți, Banca Națională a României a anunțat că se așteaptă ca planul fiscal să ducă la o creștere temporară a inflației, însă consideră că acesta va rezolva unele dintre cauzele care au generat problemele actuale. Banca a transmis că aceste măsuri vor reduce costurile de finanțare ale statului și vor stabiliza cursul leului.

Articolul Bruxelles-ul dă undă verde planului sever de redresare fiscală al României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bolojan, despre ANAF: Avem adrese cu zeci sau sute de sedii de companii cu datorii în cascadă

„La unele adrese avem zeci sau sute de sedii de companii care acumulează datorii în cascadă, dar pe care nimeni nu le vede și n-a fost niciodată un control acolo”, declară marți seara prim-ministrul Ilie Bolojan.

Bolojan: În Justiție, vârsta medie de pensionare este 48 de ani, pensia medie 5.000 de euro

Aceste lucruri nu mai pot continua pentru că sunt anormale și le vom corecta, susține premierul Ilie Bolojan, care spune că vârsta medie de pensionare în Justiție este 48 de ani, iar pensia medie de 5.000 de euro.

„Această situație o avem datorită, din nou, scăpării de sub control a modului în care categorii de oameni care lucrează în sectorul public au ajuns să se pensioneze mult mai repede decât este normal în orice țară din Europa. Acest lucru trebuie corectat, pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni, dar mai grav față de situația economică a țării noastre, care are nevoie de oameni în piața muncii, are nevoie de plătitori”, a spus Bolojan la Digi24.

Replica lui Bolojan pentru criticile venite din PSD: E foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut

Întrebat la Digi24 dacă măsurile fiscal-bugetare au fost adoptate împreună cu celelalte partide din coaliție, după criticile adresate de PSD, premierul Ilie Bolojan a spus: „Toate măsurile care au fost cuprinse în acest pachet au fost adoptate de comun acord cu reprezentanții tuturor partidelor care sunt reprezentați în guvern, cu vicepremierii de față, și au fost discuții care țin cont de realitatea și de posibilitățile noastre. Să știți că și mie mi-ar fi plăcut să continuăm cu toate excepțiile”.

Bolojan, despre taxarea câștigurilor din jocurile de noroc: Cea mai mare parte a greutății fiscale rămâne pe industrie

„Per ansamblu este o creștere a taxării de peste 40% a jocurilor de noroc. Nu s-a mai făcut în ultimii ani o astfel de taxare. Asta este efectul per ansamblu”, declară Bolojan la Digi24, subliniind că măsurile vizează în special companiile din domeniu, nu jucătorii.

Bolojan explică de ce românii nu au încredere în guvernări: „Am promis de multe ori lucruri pe care nu le-am făcut”

„Pe bună dreptate, românii nu au încredere în guvernări. Nu trebuie să ne ascundem de acest lucru. Asta pentru că, pe de-o parte, le-am promis de multe ori că vom face anumite lucruri pe care nu le-am făcut. Am spus că anumite lucruri vor fi făcute într-un anumit timp. Nu s-a respectat acest timp. Am spus că dacă ne votează pe noi, există niște soluții magice. Bineînțeles că după aceea s-a dovedit că nu există astfel de soluții și că doar o bună guvernare, doar o creștere a productivității, doar disciplină, muncă și seriozitate înseamnă rezultate pentru că altfel nu există soluții miraculoase. Și atunci e cât se poate de normal ca românii să nu aibă încredere în noi”, susține premierul Ilie Bolojan, marți seara, la Digi24.

Bolojan: Aveam un pas, doi până la degradarea ratingului și la o formă de incapacitate de plată

Premierul Ilie Boloja susține că România era la un pas, doi de degradarea ratingului de țară și ajungerea într-o formă de incapacitate de plată.

Premierul Ilie Bolojan susține, marți seara, la Digi24, că măsurile anunțate de Guvern „vor însemna o povară suplimentară pe umărul multora dintre cetățenii țării noastre”.

Articolul Ilie Bolojan, despre noul pachet de măsuri fiscale: Cea mai mare parte a greutății fiscale rămâne pe industria jocurilor de noroc / Premierul răspunde criticilor venite din partea PSD: E foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Această situație o avem datorită, din nou, scăpării de sub control a modului în care categorii de oameni care lucrează în sectorul public au ajuns să se pensioneze mult mai repede decât este normal în orice țară din Europa. Acest lucru trebuie corectat, pentru că este o chestiune de inechitate față de ceilalți oameni, dar mai grav față de situația economică a țării noastre, care are nevoie de oameni în piața muncii, are nevoie de plătitori”, a spus Bolojan la Digi24.

El spune că pentru corectarea acestei situații e nevoie de legi speciale, „pentru că s-au mai făcut astfel de corecții, care au fost anulate de Curtea Constituțională”.

Premierul anunță că Guvernul va corecta aceste situații.

Vârsta de pensionare să fie dusă la limita normală

„E nevoie ca vârsta de pensionare să fie dusă la limita normală la care se pensionează toți românii. Și da, poate fi văzut, dacă cei care s-au pensionat mai repede, mai pot lucra în sectorul public. Nu neapărat problema cumulului pensie cu salariu este problema, ci problema este un număr prea mare de oameni care se pensionează prea repede, la uneori la pensii prea mari față de media pensiilor din România, ceea ce înseamnă inechitate, înseamnă anormalitate și înseamnă probleme economice grave pe termen lung. Trebuie să le corectăm și le vom corecta aceste lucruri”, a adăugat Bolojan.

Întrebat despre situația din Justiție, el a spus: „Vârsta medie de pensionare este de 48 de ani, pensia medie este de 5.000 de euro. (…) Asta în cele 3 luni de zile cât am fost președinte interimar, când am semnat pensionările, am rămas surprins, pentru că nu știam că vârsta medie de pensionare este de 48 de ani și am devenit un om cât se poate de convins că aceste lucruri nu mai pot continua pentru că sunt anormale și le vom corecta. Iar corecția de pensii speciale este unul din jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească”.

Articolul Bolojan, despre vârsta medie de pensionare la 48 de ani în Justiție: „O chestiune de inechitate față de ceilalți oameni” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la Digi24 dacă măsurile fiscal-bugetare au fost adoptate împreună cu celelalte partide din coaliție, după criticile adresate de PSD, premierul Ilie Bolojan a spus: „Toate măsurile care au fost cuprinse în acest pachet au fost adoptate de comun acord cu reprezentanții tuturor partidelor care sunt reprezentați în guvern, cu vicepremierii de față, și au fost discuții care țin cont de realitatea și de posibilitățile noastre. Să știți că și mie mi-ar fi plăcut să continuăm cu toate excepțiile”.

El a spus că în ceea ce privește serviciile de sănătate, sunt 16,5 milioane de beneficiari și doar puțin peste 6 milioane contribuie la acest lucru: „Am redus o bună parte din excepții și, într-adevăr, am pus o contribuție rezonabilă, spun eu, la pensiile peste un anumit nivel. Dar altfel nu puteam să ne extindem numărul de contribuabili”.

Replica lui Bolojan pentru criticile din PSD

Întrebat despre o postare a lui Paul Stănescu, în care se plânge că PSD nu este ascultat, șeful Guvernului a răspuns: „Eu cred că România, în această perioadă, are nevoie de o stabilitate politică, are nevoie de oameni care își asumă răspunderea pentru deciziile pe care trebuie să le ia, iar asumarea acestei răspunderi, pe care cel puțin eu am făcut-o, a fost generată de faptul că n-a fost niciun entuziasm ca cineva să își asume. Și deci nu văd niciun fel de problemă, dacă sunt soluții care nu deranjează pe nimeni, dar corectează aceste deficite generale, să se găsească alte formule să fie puse în practică. Dar nu există soluții magice. Și e foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut, ce bine ar trebui făcut, în condițiile în care țara nu mai are aceste resurse, și orice s-ar spune ne-am întins mult mai mult decât ne-am putut permite”.

Conform acestuia, diferența dintre veniturile statului și cheltuielile pe care le face este de 30 de miliarde de euro în fiecare an, bani pe care România îi împrumută.

Articolul Replica lui Bolojan pentru criticile venite din PSD: E foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Per ansamblu este o creștere a taxării de peste 40% a jocurilor de noroc. Nu s-a mai făcut în ultimii ani o astfel de taxare. Asta este efectul per ansamblu”, declară Bolojan la Digi24, subliniind că măsurile vizează în special companiile din domeniu, nu jucătorii.

El spune că strategia guvernamentală a fost să împovăreze fiscal mai ales operatorii din acest sector, considerând că acolo sunt încasările „mai certe” în urma taxelor pe aparate.

„S-a decis ca cea mai mare parte a greutății să rămână pe industrie, pentru că de acolo încasările sunt mult mai certe, datorită taxării aparaturii și a câștigurilor în niște sume fixe, care ne permit să avem o previziune cât mai bună a acestor încasări”, susține premierul.

Răspunzând unei declarații critice făcute de Sorin Grindeanu, Bolojan spune că este de părere că acesta „se înșală”.

El a reiterat că aceste măsuri au fost asumate în cadrul coaliției de guvernare și că nu poate exista un sistem de protecție socială eficient fără venituri clare la buget:

„Toate măsurile au fost adoptate de comun acord cu reprezentanții partidelor din Guvern. Nu mai avem bani. Ca să avem servicii de sănătate, spitale și medici, trebuie să intre bani în sistem”, declară Bolojan.

Articolul Bolojan, despre taxarea câștigurilor din jocurile de noroc: Cea mai mare parte a greutății fiscale rămâne pe industrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Pe bună dreptate, românii nu au încredere în guvernări. Nu trebuie să ne ascundem de acest lucru. Asta pentru că, pe de-o parte, le-am promis de multe ori că vom face anumite lucruri pe care nu le-am făcut. Am spus că anumite lucruri vor fi făcute într-un anumit timp. Nu s-a respectat acest timp. Am spus că dacă ne votează pe noi, există niște soluții magice. Bineînțeles că după aceea s-a dovedit că nu există astfel de soluții și că doar o bună guvernare, doar o creștere a productivității, doar disciplină, muncă și seriozitate înseamnă rezultate pentru că altfel nu există soluții miraculoase. Și atunci e cât se poate de normal ca românii să nu aibă încredere în noi”, susține premierul Ilie Bolojan, marți seara, la Digi24.

El precizează că „dacă românii erau într-o stare bună și erau soluții atât de facile, n-ar fi avut iar o înghesuială la pozițiile importante în stat”.

„Credeți că cineva care are o cotă de încredere rezonabilă n-ar vrea să-și o păstreze în lumea politică? N-ar fi mai comod să stai undeva la Senat, ca să dau un exemplu liniștit, să explici cum ar trebui făcute lucrurile în lumea de genul acesta. Cum a fost interviul acestor măsuri? Cine s-ar duce să dea astfel de vești, dacă situația chiar nu este foarte serioasă, știind că în felul acesta își afectează imaginea? Dar nu de imaginea mă îngrijesc eu, ci responsabilitatea mea este ca aceste măsuri să fie de cât mai scurtă durată, cu costuri cât mai mici pentru cetățenii țării noastre și să creeze bazele, așa cum a spus, pentru o dezvoltare ulterioară. Și asta voi face zi de zi în perioada următoare”susține premierul Ilie Bolojan, marți seara, la Digi24,

El subliniază că „pachetul 2 și 3 vor cuprinde aceste măsuri”.

Articolul Bolojan explică de ce românii nu au încredere în guvernări: „Am promis de multe ori lucruri pe care nu le-am făcut” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Boloja susține că România era la un pas, doi de degradarea ratingului de țară și ajungerea într-o formă de incapacitate de plată.

Premierul Ilie Bolojan susține, marți seara, la Digi24, că măsurile anunțate de Guvern „vor însemna o povară suplimentară pe umărul multora dintre cetățenii țării noastre”.

Întrebat dacă nu era posibil ca pachetul 1 și pachetul 2 de măsuri să fie adoptate deodată, șeful Guvernului a spus: „Nu era posibil să începi într-o ordine logică, pentru că asta ar fi însemnat să ai un timp suficient de mare la dispoziție, pe care l-am fi avut dacă aceste măsuri ar fi fost adoptate, de exemplu, încă de un an-doi, ceea ce din păcate nu s-a întâmplat. Și am ajuns, practic, în ceasul al 12-lea, când pe fondul creșterii deficitului, la un nivel pe care l-am mai întâlnit doar în urmă cu 15-16 ani, dacă ne aducem aminte, când România, datorită unei situații asemănătoare de data asta, la data respectivă generată de probleme externe, de acea criză externă financiară, a trebuit să ia niște măsuri foarte dure, gândiți-vă, la creșterea TVA-ului de la 19% la 24%, la tăierea salariilor în administrație cu 25%. Practic, suntem într-o situație în care deficitul este aproape identic cu cel de atunci, și deci nu am avut timpul necesar să începem într-o logică a normalității, ceea ce înseamnă eliminarea pierderilor statului, reducerea chelutielilor acestora, și abia după aceea, când nu poți să rezolva echilibrarea bugetară, doar din aceste măsuri să vii cu creștere de taxe”.

El a mai declarat că efectele degradării ratingului de țară și incapacitatea de plată ar fi avut efecte „distrugătoare” mai mari.

„Consiliul Ecofin s-a derulat astăzi și România a fost pe ordinea de zi a acestei ședințe a ministrilor de Finanțe și fără să avem un pachet care să răspundă cererilor din piețe, cererilor Comisiei Europene, pe bună dreptate pe care România și le-a sumat în anii trecuți, dar pe care nu l-a respectat, eram în situația în care aveam doar un pas doi până la degradarea ratingului de țară și ajungerea într-o formă de incapacitate de plată care ar fi însemnat efecte distrugătoare mult mai mari decât cele pe care le-am adoptat asupra cetățenilor României, ceea ce nu ne puteam permite. Și în această situație, mi-am asumat răspunderea să propun acest pachet împreună cu colegii mei, în așa fel încât să evităm această situație”, a mai spus Bolojan.

Articolul Bolojan: Aveam un pas, doi până la degradarea ratingului și la o formă de incapacitate de plată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În goana după coiful dacic, Raluka a luat o pauză și a cuvântat. Ca și cum n-ar fi fost șase ani consecutivi în guvern, viceprim ministru chiar, iar patru ani cu premier liberal, cere acum răspicat PSD-ului să accepte pe nemestecate ce impun Bolojan & Nicușor, altfel să-și găsească alt drum”, scrie Daniel Cătălin Zamfir pe Facebook.

„Uite ce e, Raluka, trebuie să ai mare tupeu după ce ai comis-o grav cu coiful dacic să îndrăznești să ai pareri… Pe bune, chiar ai întrecut orice limită!”, spune social-democratul.

Deputatul PNL Raluca Turcan susține că reacțiile PSD la pachetul de măsuri pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea sunt greu de înțeles.

„Ele aduc aminte de o practică anterioară când PSD reușea, în aceeași zi, să fie dimineața la guvernare și seara, la televizor, în opoziție. E firesc să existe discuții și nuanțe în interiorul unei coaliții, dar responsabilitatea guvernării presupune coerență – în decizii, în discurs și față de oameni. Cu atât mai mult cu cât decizia pe forma finală a pachetului nu a fost luată în Modrogan, ci în coaliția formată din 4 partide”, scrie marți pe Facebook Raluca Turcan.

El susține că PSD ar trebui să spună clar: „vrem să mergem mai departe împreună sau alege să-și asume oficial un alt rol?”.

Articolul Lider PSD: Mare tupeu după ce ai comis-o grav cu coiful dacic să îndrăznești să ai păreri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Educației, Daniel David, spune că deficitul întoarce țara pe dos, dar, din păcate, educația a avut o contribuție importantă: plata cu ora în preuniversitar a fost mai mare decât garda în sănătate, iar bursele de merit s-au dat și pentru elevi care aveau media sub 5.

David spune că în ultimii doi ani, chiar dacă au fost intenții bune, s-au făcut investiții financiare care nu sunt sustenabile, pe două componente: resursa umană și bursele.

„Au crescut salariile, au crescut normele libere pentru plata cu ora. Apoi, fondul de burse. Repet, intenții bune, dar complet nesustenabile în condițiile în care educația are o contribuție la acest deficit major. (…) În ceea ce privește resursa umană, mesajul meu a fost că nu vreau să discut despre reducerea fondului de salarii. Nu vreau să modificăm salarii și nu vreau să dăm oameni afară. Dar, de undeva trebuie să faci eficientizarea. Și asta a putut să vină din creșterea normei didactice cu un număr minim de ore, cu două ore pe săptămână, 24 de minute pe zi, dacă vreți și cu această creștere suntem tot sub o medie europeană. Și doi, la modul în care plătim – ca să spun așa – orele suplimentare, pe care nu ești forțat să le faci, dacă vrei le faci, dacă nu, nu. Țara își permite să plătească ora într-un anumit fel. Oricum, valoarea în preuniversitar a fost mai mare decât în universitar și decât în zona unor gărzi din domeniul sănătății. Deci, altfel spus, asta s-a întâmplat cu resursa umană”, spune David, la Digi 24.

Și în ceea ce privește bursele, totul trebuie regândit, „fiindcă am avut în anumiți ani lucruri aberante”.

„În 2023-2024, bursă de merit dată unor copii care aveau media sub 5, de exemplu. Și discuția a fost: trebuie să reducem fondul de burse, dar argumentul meu a fost că oricum trebuie să rămână mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile. Și atunci, pe anul viitor, în cazul burselor studenților și în cazul burselor elevilor, pornim cu un fond mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile din 2023, dar, sigur, nu putem să intrăm în competiție cu ce am avut în 2024-2025, pentru că această creștere este nesustenabilă și țara nu și-o permite în acest moment”, mai spune ministrul Educației.

David afirmă că această schimbare nu face ca România nu iesă din standarde europene: „Nu avem norme mai mari decât există la nivel european, nu avem un sistem de burse inferior altora care există la nivel european, și al decenței când ne permitem acum”.

Articolul Daniel David: Plata cu ora pentru dascăli era mai mare decât garda în sănătate. Burse pentru medii sub 5 apare prima dată în Mediafax.