Mediafax

Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a sesizat marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a contesta pedeapsa de ineligibilitate cu efect imediat la care ea a fost condamnată.

Le Pen solicită suspendarea de urgență a executării imediate a sentinței pronunțate de un tribunal din Paris în luna martie, atunci când a fost condamnată pentru deturnare de fonduri UE. Hotărârea cuprinde și interdicția ca aceasta să candideze pentru o funcție publică timp de cinci ani, care i-ar împiedica participarea la prezidențialele din Franța din anul 2027, scrie POLITICO.

Ea a apelat la ajutorul Curții din cauza „riscului de vătămare gravă și ireparabilă a drepturilor sale și ale alegătorilor care ar rezulta din imposibilitatea sa de a candida la alegerile viitoare”.

În declarația sa, Le Pen a susținut că a fost lăsată fără o cale de atac legală adecvată pentru a-și contesta interdicția de a fi aleasă. În plus, lidera extremei drepte franceze neagă acuzațiile care îi sunt aduse.

În afară de pedeapsa de ineligibiliate, tribunalul corecțional de la Paris a condamnat-o la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare.

Articolul Marine Le Pen ajunge la CEDO după ce i s-a interzis să candideze la prezidențiale. Ce solicitări are apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu recent arată că mulți canadieni consideră acum Statele Unite o „amenințare” la adresa siguranței țării lor.

Potrivit cercetării realizate de Pew Research Center, 59% dintre canadieni văd SUA ca pe un pericol major. Această percepție vine în timp ce președintele Donald Trump continuă cu ideea că „Canada ar trebui să devină al 51-lea stat american”.

Politica externă a lui Trump este un motiv de îngrijorare pentru majoritatea canadienilor. Liderul american a vorbit despre tarife pentru țările aliate, inclusiv Canada, a atacat Iranul și a avut idei controversate precum cumpărarea Groenlandei.

Chiar dacă mulți canadieni încă văd SUA ca principal aliat, sondajul, care a inclus 28.333 de oameni din 25 de state, arată, de fapt, o schimbare clară de percepție în era Trump.

În Mexic, țară criticată des de Trump începând cu anul 2015, 68% dintre oameni consideră Statele Unite drept cea mai mare amenințare.

Pe de altă parte, Israelul rămâne cel mai apropiat de State. Acolo, 95% dintre respondenți consideră America aliatul principal. În Coreea de Sud, procentul este 89%, iar în Japonia 78%.

În Europa, Rusia este privită ca principală amenințare, în special din cauza războiului purtat în Ucraina. Polonia (81%) și Suedia (77%) se tem cel mai mult de Moscova. Totuși, susținătorii partidelor de dreapta din Europa privesc Rusia cu mai puțină suspiciune.

Schimbări se văd și în alte părți ale lumii. În Japonia, 53% dintre cetățeni spun că țara reprezintă pericolul principal, iar în Australia procentul ajunge la 52%.

Articolul Tot mai mulți canadieni privesc Statele Unite ca pe o „amenințare”, arată un sondaj apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Carlos Alcaraz s-a calificat marți în semifinala turneului de la Wimbledon, unde îl va întâlni pe amecicanul Taylor Fritz, numărul 5 mondial.

Spaniolul, aflat pe locul doi în clasamentul ATP, a trecut marți, în sferturile de finală, de britanicul Cameron Norrie.

Scorul a fost 6-2 6-3 6-3 într-un meci de o oră și 40 de minute.

Alcaraz va juca în semifinală cu americanul Taylor Fritz, care s-a calificat tot marți, după ce l-a învins pe Karen Khachanov.

Articolul S-a stabilit prima semifinală de la Wimbledon: Fritz-Alcaraz apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Donald Trump a declarat marți că intenționează să impună o suprataxă de 200% pentru produsele farmaceutice importate în Statele Unite și o suprataxă de 50% pentru cupru, în speranța de a vedea fabrici înființate pe teritoriul american.

„Vom anunța în curând ceva cu privire la produsele farmaceutice. Le vom da oamenilor un an, un an și jumătate, pentru a veni aici și după aceea vor avea taxe vamale”, a declarat președintele american la reuniunea cabinetului, adăugând că acestea ar putea ajunge la „ceva de 200%”.

Liderul american a declarat, de asemenea, că are în vedere impunerea unei suprataxe de 50% pentru cuprul importat. Aceste declarații au făcut ca prețul cuprului să crească cu 10% la New York, atingând un nou maxim, potrivit AFP.

„Cred că vom pune tariful pe cupru la 50%”, a spus el, răspunzând la întrebările reporterilor.

Cuprul și produsele farmaceutice se numără printre sectoarele pe care Donald Trump le-a amenințat cu o suprataxă specifică, alături de semiconductori și cherestea pentru construcții.

Articolul Donald Trump amenință cu o suprataxă de 200% pe produsele farmaceutice și de 50% pe cupru apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cancelarul german Friedrich Merz se pregătește să ajungă în China la finalul acestui an. El ar urma să fie însoțit de o delegație formată din conducători ai unor companii importante, conform unei surse Reuters.

Această deplasare are o valoare simbolică mare, mai ales pentru relațiile economice dintre cele două state. Vizita capătă și mai multă greutate pe fondul disputelor comerciale cu Statele Unite.

Mai multe firme din China urmăresc să extindă investițiile în Germania. Potrivit sursei Reuters, vizita cancelarului ar putea contribui la repararea relațiilor tensionate cu Berlinul din trecut.

Discuțiile pentru organizarea călătoriei nu s-au încheiat. Vizita ar putea avea loc în octombrie, însă planurile nu sunt definitive, iar unele aspecte se pot modifica.

În urmă cu puțin timp, ministrul chinez de externe Wang Yi s-a aflat la Berlin. Vizita sa face parte dintr-o serie de întâlniri europene care pregătesc un summit între liderii europeni și cei chinezi, programat pentru finalul lunii.

Legăturile dintre Germania și China rămân foarte relevante în toată această ecuație. Producătorii auto germani depind în continuare de piața chineză, cea mai mare la nivel global, atât pentru vânzări, cât și pentru producție.

Relațiile dintre cele două state s-au deteriorat în perioada guvernului precedent, când fostul ministru de externe Annalena Baerbock a criticat frecvent China. Ea l-a numit pe președintele Xi Jinping „dictator”, iar Beijingul a fost descris ca un rival.

Cu toate acestea, marți, Germania l-a convocat pe ambasadorul chinez după ce armata chineză ar fi îndreptat un laser spre un avion german aflat în Marea Roșie.

Articolul Prima vizită a noului cancelar german în China, pregătită pentru finalul anului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența guvernului și nu are o legătură cu competența președintelui român”, declară, marți seara, premierul Ilie Bolojan.

Întrebat „unde este Nicușor Dan în această perioadă”, Bolojan declară, la Digi24: „Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența guvernului și nu are o legătură cu competența președintelui român. Indiferent cine este președintele, ale lui competențe, așa cum știți, sunt pe zona de politică externă, pe zona de apărare și pe o zonă de echilibru în statul român”.

„Nu am avut divergențe (cu Dan, n.r.) legate de pachet, pentru că v-am spus, este o asumare a guvernului, dar așa cum am spus și în alte intervenții, domnul președinte, la instalarea acestui guvern, mi-a solicitat ca, pe cât posibil, să nu creștem taxa pe valoare adăugată, să menținem, în general, taxele la nivelul pe care l-am avut, să lucrăm pe partea de cheltuieli, pe componenta de reașezare de investiții”, spune premierul.

El subliniază că „discuțiile pe care le-am avut cu cei care ne creditează, cu Comisia Europeană, cu piețele în general, au arătat că pachetul pe care trebuie să-l punem în practică nu poate ocoli și o creștere de venituri”. „A face doar o reașezare, o corecție a deficitului exclusiv pe cheltuieli de pe o zi pe alta nu era posibil”, transmite Bolojan.

„Faptul că astăzi (marți, n.r.) poziția comisarului European pe economie a fost favorabilă acestui pachet arată că este un prim pas pentru a reașeza bugetar România și pentru a face, într-adevăr, să fie un nou început, dar în sensul bunei guvernări și a recredibilizării țării noastre, atât în fața cetățenilor noștri, dar și a partenerilor noștri”, precizează prim-ministrul.

El anunță că cel de-al doilea pachet va fi pus în transparență până la sfărșitul lunii iulie.

Articolul Bolojan: Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența guvernului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters.

„Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron.

Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”.

El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.

Articolul Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În portul Rotterdam vor avea loc exerciții de debarcare amfibie. Portul a mai primit transporturi de arme, dar chiar și în timpul perioadei de vârf a Războiului Rece, nu a avut niciodată o dană dedicată logisticii militare, scrie Financial Times.

O parte a terminalului de containere este acum reutilizată pentru a permite transferul în siguranță al munițiilor de pe o navă pe alta.

Informația vine în contextul în care ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat recent că Rusia ar putea ataca teritoriul NATO în următorii ani.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a fost de acord cu evaluările Germaniei, subliniind faptul că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă în decurs de câțiva ani, statele baltice urmând să fie țintele principale.

Directorul portului, Boudewijn Siemons, a declarat că va exista o coordonare cu Portul Antwerp din Belgia, în privința logisticii de aprovizionare militară. Acest lucru se va întâmpla în special atunci când primește mărfuri din SUA, Marea Britanie și Canada.

„Ne vedem din ce în ce mai puțin ca și concurenți. Desigur, concurăm acolo unde este nevoie, dar lucrăm împreună acolo unde putem”, a precizat Siemons.

În mai, Ministerul olandez al Apărării a confirmat că Portul Rotterdam va oferi spațiu pentru livrări militare la cererea NATO, decizia fiind parte a programului de reînarmare al UE.

Articolul FT: Cel mai mare port din Europa se pregătește pentru transporturile de arme NATO și pentru un potențial război cu Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Recent, trumpistul Viktor Orbán, șef al Maghiarilor, de-aia pe la Budapesta, adversarul Comisiei Europene, al birocraților de la Bruxelles și mai ales al țarinei Ursula, a felicitat UDMR pentru contribuția acestei formațiuni la victoria pro-europenilor în România, la înfrângerea lui George Simion. Și domnul Viktor Orbán a spus că de-abia așteaptă să-l vadă pe pro-europeanul, pro-bruxelistul, pro-macronistul, pro-Macron Nicușor Dan.

Poate că unii dintre noi, mulți oameni logici, ca și mine, au zis: „Bă, stai puțin! Viktor Orbán și-a făcut din trumpism, din suveranism, din anti-Uniunea Europeană un steag.”
Nu poți, dacă tu ești trumpist, dacă tu ești suveranist, dacă tu ești împotriva Bruxelles-ului, să sprijini, să feliciți ungurii din România care au votat formațiunile pro-Ursula, anti-Trump, anti-suveraniste, pentru că toate partidele de la putere sunt anti-suveraniste, anti-fasciste.

Sigur, asta din punct de vedere logic. Însă răspunsul la această întrebare – ce l-a apucat pe Viktor Orbán – ni l-a dat domnul Gheorghe Piperea într-un interviu, în care, înainte de depunerea moțiunii de cenzură, sau înainte de a se lua în dezbatere moțiunea de cenzură împotriva Ursulei, mi-a răspuns la întrebarea mea:
„Domnule, dar grupul lui Viktor Orbán? Că dacă nu mai e nimeni anti-Ursula în Uniunea Europeană, decât dacă e cineva anti-Ursula, acela e Viktor Orbán!”
Și mi-a zis că nu, că ei nu s-au înghesuit, grupul lui Viktor Orbán nu a dat niciun sprijin. Și după asta mi-a zis: „Stai puțin, de ce?” Și toată mintea mea mi-a amintit un adevăr, o axiomă: Viktor Orbán e ungur.

Înainte de a fi trumpist, anti-bruxelist, suveranist, este ungur. Ungurul Viktor Orbán, ca și ungurul Kelemen Hunor, ca și ungurii în general, nu se vor împăca niciodată cu naționaliștii români, genul suveraniștii români, care, cum să zic, vor o Românie puternică, mare și o Românie care să nu le dea Ardealul.

Ei vor Ardealul. Repet, nu spun în sens pozitiv sau negativ. Eu, dacă aș fi în locul lor, aș face la fel.
Așa cum și noi pretindem Bucovina, Basarabia, mai ales pentru ei e Ardealul. Acolo unde erau strămoșii lor – conții, baronii – iar ai noștri erau șerbii și lăutarii, și au venit șerbii și le-au luat Ardealul.

Toată literatura lor maghiară modernă, știi, e cu Trianonul, balang-balang, Trianonul.
Când aud de Trianon, devin triști, coboară de pe cal, nu mai mănâncă gulaș și nu mai dansează, ci bocesc Trianonul cu lacrimi.

În aceste condiții, ați înțeles un lucru? Dom’le, numai în România erau suveraniști.
Bă, ce mare Viktor Orbán! Când s-a dus el, nu știu unde, în România, și a zis ceva cu Uniunea Europeană și cu Trump, el era, de fapt, ungur.

Nimeni nu a fost atent. Și de ce sprijină el pe pro-europenii de la noi? Pentru că pro-europenii de la noi, în frunte cu Nicușor, sunt de acord ca el să pătrundă în Ardeal. Și pătrunde, taca-taca, taca-taca, taca-taca, da?
Și atunci, nu poate să fie de acord decât că e în război cu AUR, care AUR e atent.

Simion, Piperea, bă, opa, asta-i, ce faci tu? Nu, băi, ai noștri, PSD, PNL, USR: „Bă, să trăiți!”
Bă, chiar la un moment dat, unul din ăsta, jurnalist tefelist, habar n-am, după victoria lui Nicușor, a zis: „Domnule, trebuie să dăm cât mai multe drepturi maghiarilor, eventual să le dăm chiar Ardealul, pentru că ne-au ajutat să scăpăm de fascism și de putere.”

Deci, încă o dată, atenție: nu-l mai lăudați pe Viktor Orbán!
El nu e nici trumpist, nu e nici anti-bruxelist, este ungur. Fiți atenți la ungurul Viktor Orbán, și nu la trumpistul Viktor Orbán.

Fiți atenți la ungurul Viktor Orbán, și nu la trumpistul Viktor Orbán.

Articolul Ion Cristoiu: Atenție suveraniști! Înainte de a fi Trumpist, Viktor Orban e ungur! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pentru întâia oară după armistițiul intermediat de SUA în noiembrie 2024, o lovitură aeriană israeliană a vizat nordul Libanului, având ca țintă o figură strategică a operațiunilor Hamas. 

Armata israeliană a anunțat marți că a eliminat o figură „cheie” a grupării Hamas în apropierea orașului Tripoli din nordul Libanului, marcând prima lovitură țintită în regiune, de la încheierea armistițiului cu Hezbollah, intermediat de Statele Unite în noiembrie 2024.

„Cu puțin timp în urmă, armata a lovit un terorist cheie al Hamas în zona Tripoli din Liban”, au transmis Forțele de Apărare ale Israelului (IDF/Tsahal) într-un comunicat, fără să ofere detalii despre identitatea persoanei vizate, potrivit Reuters.

Lovitura a avut loc în localitatea Ayrouniyah, la nord de Tripoli, și a vizat un autoturism aflat în mișcare. Presa libaneză a relatat că două persoane au fost ucise și alte trei rănite, fără a le identifica oficial.

Atacul survine la o zi după ce armata israeliană a declarat că a ucis doi militanți ai mișcării Hezbollah în două lovituri separate desfășurate în sudul Libanului. Unul dintre cei eliminați a fost identificat ca Ali Haidar, un comandant local al Hezbollah, despre care reprezentanții militari ai Tsahal au afirmat că era implicat în refacerea infrastructurii militante din regiune.

Israel justifică atacurile pe motiv de securitate 

Succesiunea de atacuri semnalează o intensificare a acțiunilor israeliene împotriva Hamas și Hezbollah în Liban, în ciuda armistițiului formal intermediat de SUA în noiembrie 2024, menit să reducă tensiunile la graniță. Israelul a continuat să desfășoare atacuri aeriene asupra pozițiilor Hezbollah, invocând riscuri de securitate și prezența de infrastructură militară activă în sudul Libanului.

Confruntările recurente au loc în contextul în care influența Hezbollah a scăzut după conflictul cu Israelul de anul trecut, un conflict alimentat de războiul declanșat în Gaza în urma atacului Hamas din octombrie 2023. Deși gruparea libaneză a păstrat o retorică de sprijin față de Hamas, capacitatea sa de răspuns pare diminuată.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat recent că Israelul este „interesat” de posibile acorduri de pace cu Libanul și Siria, dar dinamica din teren, marcată de asasinări și atacuri aeriene, pune sub semnul întrebării perspectivele unor demersuri diplomatice reale.

Trimisul SUA se afla în Liban în momentul atacului de la Tripoli 

Momentul loviturii coincide cu vizita în Liban a trimisului american Thomas Barrack, aflat într-o misiune diplomatică de două zile, cu obiectivul declarat de a discuta despre dezarmarea Hezbollah și a altor grupări militante de pe teritoriul libanez.

Ținta atacului ar fi fost Maharan Mustafa Bajur, șeful departamentului de planificare din cadrul diviziei de construcții a Hamas, potrivit postului de radio al armatei israeliene, Galei Tzahal (Army Radio), care a relatat și că acesta ar fi fost ucis în lovitură. Informația nu a fost confirmată încă oficial de autoritățile israeliene, iar Hamas nu emisese nicio reacție publică în legătură cu atacul de la Tripoli, până marți seara. 

Pentru întâia oară după armistițiul intermediat de SUA în noiembrie 2024, o lovitură aeriană israeliană a vizat nordul Libanului, având ca țintă o figură strategică a operațiunilor Hamas. 

Armata israeliană a anunțat marți că a eliminat o figură „cheie” a grupării Hamas în apropierea orașului Tripoli din nordul Libanului, marcând prima lovitură țintită în regiune, de la încheierea armistițiului cu Hezbollah, intermediat de Statele Unite în noiembrie 2024.

„Cu puțin timp în urmă, armata a lovit un terorist cheie al Hamas în zona Tripoli din Liban”, au transmis Forțele de Apărare ale Israelului (IDF/Tsahal) într-un comunicat, fără să ofere detalii despre identitatea persoanei vizate, potrivit Reuters.

Lovitura a avut loc în localitatea Ayrouniyah, la nord de Tripoli, și a vizat un autoturism aflat în mișcare. Presa libaneză a relatat că două persoane au fost ucise și alte trei rănite, fără a le identifica oficial.

Atacul survine la o zi după ce armata israeliană a declarat că a ucis doi militanți ai mișcării Hezbollah în două lovituri separate desfășurate în sudul Libanului. Unul dintre cei eliminați a fost identificat ca Ali Haidar, un comandant local al Hezbollah, despre care reprezentanții militari ai Tsahal au afirmat că era implicat în refacerea infrastructurii militante din regiune.

Israel justifică atacurile pe motiv de securitate 

Succesiunea de atacuri semnalează o intensificare a acțiunilor israeliene împotriva Hamas și Hezbollah în Liban, în ciuda armistițiului formal intermediat de SUA în noiembrie 2024, menit să reducă tensiunile la graniță. Israelul a continuat să desfășoare atacuri aeriene asupra pozițiilor Hezbollah, invocând riscuri de securitate și prezența de infrastructură militară activă în sudul Libanului.

Confruntările recurente au loc în contextul în care influența Hezbollah a scăzut după conflictul cu Israelul de anul trecut, un conflict alimentat de războiul declanșat în Gaza în urma atacului Hamas din octombrie 2023. Deși gruparea libaneză a păstrat o retorică de sprijin față de Hamas, capacitatea sa de răspuns pare diminuată.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat recent că Israelul este „interesat” de posibile acorduri de pace cu Libanul și Siria, dar dinamica din teren, marcată de asasinări și atacuri aeriene, pune sub semnul întrebării perspectivele unor demersuri diplomatice reale.

Trimisul SUA se afla în Liban în momentul atacului de la Tripoli 

Momentul loviturii coincide cu vizita în Liban a trimisului american Thomas Barrack, aflat într-o misiune diplomatică de două zile, cu obiectivul declarat de a discuta despre dezarmarea Hezbollah și a altor grupări militante de pe teritoriul libanez.

Ținta atacului ar fi fost Maharan Mustafa Bajur, șeful departamentului de planificare din cadrul diviziei de construcții a Hamas, potrivit postului de radio al armatei israeliene, Galei Tzahal (Army Radio), care a relatat și că acesta ar fi fost ucis în lovitură. Informația nu a fost confirmată încă oficial de autoritățile israeliene, iar Hamas nu emisese nicio reacție publică în legătură cu atacul de la Tripoli, până marți seara. 

Articolul Israelul a anunțat eliminarea unei ținte-cheie a Hamas, în Tripoli apare prima dată în Mediafax.