Mediafax

Conform mai multor surse apropiate de subiect, Pete Hegseth a decis săptămâna trecută suspendarea temporară a livrărilor de arme către Ucraina, fără a informa în prealabil Casa Albă sau alți oficiali din domeniul securității naționale.

Decizia i-a luat prin surprindere pe oficialii de la Departamentul de Stat și pe trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, care au aflat din presă.

Președintele Trump a declarat marți că nu a aprobat personal suspendarea și a subliniat că livrările de arme defensive vor continua.

Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului a declarat că decizia a făcut parte dintr-un „proces de evaluare” al ajutorului militar, dar mai multe surse au pus lipsa de coordonare pe seama absenței unei echipe apropiate în jurul lui Hegseth.

Este a doua oară în 2025 când are loc o astfel de suspendare a sprijinului militar pentru Ucraina. Prima s-a întâmplat în februarie și a fost anulată rapid.

Articolul Casa Albă nu a fost informată despre oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Departamentul Apărării a acționat independent apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Marți seară, cei doi au purtat discuții de peste o oră în Biroul Oval, desfășurate fără accesul presei. Cei doi lideri discutaseră și luni seara, în cadrul unei cine oficiale.

În cursul zilei, Netanyahu s-a întâlnit și cu vicepreședintele JD Vance, a vizitat Capitoliul și urmează să revină miercuri pentru discuții cu liderii Senatului american. După o întâlnire cu președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, Netanyahu a declarat că Israelul nu și-a încheiat campania militară în Gaza, dar negocierile pentru un armistițiu sunt în desfășurare.

La scurt timp după declarațiile premierului israelian, trimisul special al președintelui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a afirmat că numărul obstacolelor majore în calea unui acord a scăzut de la patru la unul. „Sperăm ca până la sfârșitul săptămânii să obținem un acord pentru un armistițiu de 60 de zile. Zece ostatici în viață vor fi eliberați, alături de rămășițele a nouă decedați”, a declarat Witkoff.

Războiul din Gaza a izbucnit în octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac asupra sudului Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici, potrivit datelor israeliene. În urma ofensivei israeliene, peste 57.000 de palestinieni au fost uciși, conform statisticilor oferite de Ministerul Sănătății din Gaza.

Netanyahu l-a lăudat pe Trump pentru sprijinul acordat Israelului și a susținut că nu a mai existat o asemenea colaborare între cele două state.

Articolul Trump și Netanyahu: Întâlnire și discuții în contextul negocierilor pentru un armistițiu în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acțiunea juridică, intentată în instanța federală din Districtul Central al Californiei de către mai multe organizații pentru drepturile imigranților și drepturi civile, solicită oprirea unor practici precum profilarea rasială și utilizarea disproporționată a forței în timpul acțiunilor efectuate de agențiile federale.

Procurorul orașului, Hydee Feldstein-Soto a declarat într-o conferință de presă susținută alături de primarul din Los Angeles, Karen Bass că autoritățile locale sunt preocupate de modul în care se desfășoară aceste operațiuni, subliniind că prezența sporită a agenților federali a generat tensiuni în rândul comunității. De asemenea, a adăugat că situația actuală reprezintă „o realitate nouă și îngrijorătoare” pentru locuitori.

Unul dintre episoadele recente menționate de autorități a fost intervenția de luni în zona MacArthur Park, unde au fost observate elicoptere și vehicule militare. Reprezentanții locali au afirmat că nu au fost confirmate arestări în urma acelui incident. Departamentul pentru Securitate Internă a refuzat să comenteze în legătură cu operațiunile în desfășurare.

La începutul lunii iunie, pe fondul raziilor efectuate de agențiile federale pentru imigranție, președintele Trump a desfășurat aproximativ 4.000 de membri ai Gărzii Naționale și 700 de pușcași marini în Los Angeles

Articolul Proces federal împotriva administrației Trump intentat de Los Angeles și mai multe orașe din California apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Yoon este vizat de cinci acuzații cheie, formulate de echipa specială de procurori condusă de Cho Eun-suk. Printre acestea se numără încălcarea drepturilor membrilor Cabinetului prin convocarea selectivă a unor miniștri la o ședință organizată înainte de declararea legii marțiale pe 3 decembrie.

De asemenea, este acuzat că a falsificat un document care conținea declarația de lege marțială, document ulterior semnat de premierul de atunci Han Duck-soo și ministrul Apărării Kim Yong-hyun.

Fostul președinte a respins toate acuzațiile. Tribunalul urmează să decidă asupra mandatului de arestare în cursul zilei de miercuri sau joi dimineață. Până atunci, Yoon va fi reținut la Centrul de Detenție din Uiwang, în sudul capitalei.

Articolul Fostul președinte Yoon urmează să fie audiat în dosarul legii marțiale din Coreea de Sud apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o intervenție televizată, Nicolas Lerner, directorul DGSE, a afirmat că etapele principale ale programului nuclear iranian, inclusiv producerea uraniului îmbogățit, conversia acestuia, fabricarea componentelor nucleare și mijloacele de livrare au fost afectate de atacurile aeriene americane și israeliene. Potrivit evaluărilor serviciului francez, aceste acțiuni au dus la întârzieri de mai multe luni în dezvoltarea programului.

Lerner a precizat că o mică parte din stocul iranian de uraniu îmbogățit a fost distrus, însă restul se află, cel mai probabil, în continuare în posesia autorităților iraniene. Acesta a mai susținut că în lipsa unei reluări a inspecțiilor de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), locația exactă a acestor stocuri nu poate fi confirmată.

Șeful DGSE a subliniat că Iranul poate continua un program nuclear la o scară mai mică, declarând că „De aceea, Franța este atât de atașată de găsirea unei soluții diplomatice la această criză nucleară”.

Articolul Locația stocurilor iraniene de uraniu rămâne necunoscută, explică un șef al spionajului francez apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procuratura Generală de la Moscova, printr-un comunicat, a acuzat Universitatea Yale că desfășoară activități care „au ca scop subminarea integrității teritoriale a Rusiei, sprijinirea unei blocade internaționale a țării, destabilizarea bazelor sale economice și contribuția la deteriorarea situației socio-economice și politice”.

Potrivit comunicatului, universitatea ar fi oferit burse pentru formare unor lideri de opoziție, printre care și membrii ai Fundației Anticorupție a opozantului decedat, Alexei Navalnîi, care ar fi utilizat cunoștințele acumulate pentru a intensifica acțiunile protestare din Rusia.

Ce acuzații i se aduc universității

De asemenea, Yale este acuzată că ar fi oferit sprijin în formularea unor argumente juridice privind utilizarea activelor rusești înghețate în Occident în sprijinul Ucrainei.

Includerea unei instituții pe lista respectivă duce la interzicerea oricărei activități a instituției în Federația Rusă, iar colaborarea cu astfel de organizații poate atrage pedepse de până la șase ani de închisoare.

Legea privind organizațiile „indezirabile” este în vigoare din 2015 și a fost aplicată în cazul mai multor instituții internaționale, organizații neguvernamentale și instituții academice.

Articolul Federația Rusă adaugă Universitatea Yale pe lista organizațiilor „indezirabile” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o postare pe pagina de Facebook, reprezentanții sanctuarului AMP Libearty au dezmințit faptul că cei trei pui au fost preluați de aceștia.

„Cei trei ursuleți rămași orfani după ce mama le-a fost impușcată pe Transfăgărășan NU au fost găsiți și NU se află în grija sanctuarului AMP Libearty. Este extrem de important să fie găsiți cât mai curând, pentru că starea lor de sănătate este cu siguranță grav afectată după atâtea zile fără mama lor, fără hrană și fără protecție. Timp de două zile, mai mulți voluntari dedicați din două județe au fost la fața locului, încercând să îi localizeze”, este mesajul transmis de sanctuarul AMP Libearty.

Reprezentanții sanctuarului au mai spus că autoritățile se află în zonă și fac demersuri pentru găsirea celor trei pui, și au declarat că ei sunt pregătiți „să îi preia și să îi îngrijească pe viață dacă puii mai trăiesc și vor fi găsiți la timp”.

Săptămâna trecută, un motociclist italian a fost ucis de mama celor trei pui de urs, pe Transfăgărășan. Câteva ore mai târziu, ursoaica a fost împușcată mortal de către autorități.

Articolul Puii ursoaicei împușcate pe Transfăgărășan nu au fost încă găsiți. Sanctuarul Zărnești: „Este extrem de important să fie găsiți cât mai curând” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut marți de Goldman Sachs, iar potrivit acestuia, Rishi Sunak, fostul premier al Regatului Unit se alătură instituției în calitate de consilier senior. Înainte de a intra în politică, Sunak a lucrat ca analist la Goldman Sachs la începutul anilor 2000 și ulterior la diferite fonduri de investiții.

Averea sa personală, acumulată datorită carierei în sectorul financiar, cât și prin familia soției sale, fiica cofondatorului companiei IT Infosy, a fost un subiect ce a atras critici.

David Solomon, CEO-ul Goldman Sachs, a declarat că Sunak va colabora cu liderii din cadrul instituției pentru a oferi consultanță clienților la nivel global, folosindu-se de experiența sa unică în domeniul economic și geopolitic.

Alți foști lideri britanici au intrat în sectorul financiar

Numirea lui Rishi Sunak marchează o continuare a trendului prin care foști lideri politici britanici se alătură sectorului financiar. Printre aceștia se numără și foștii miniștri de finanțe George Osborne și Sajid Javid, care au preluat funcții în cadrul unor companii de investiții și consultanță.

După demisia din fruntea Partidului Conservator în urma celui mai slab rezultat electoral al formațiunii în peste un secol, Sunak s-a retras din prim-plan, ocupând în acest an poziții academice la universitățile Oxford și Stanford.

Articolul Fostul premier britanic, Rishi Sunak revine la Goldman Sachs pe o poziție de consilier apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Davide Ancelotti, în vârstă de 35 de ani, a primit un contract până în 2026 pentru a ocupa primul său post de antrenor cu normă întreagă, după ce proprietarul Botafogo, John Textor, l-a concediat pe Renato Paiva în urma eliminării echipei în optimi la Cupa Mondială a Cluburilor.

Italianul a lucrat mai mult de un deceniu alături de tatăl său în diferite roluri la Bayern Munchen, Napoli, Everton și Real Madrid. De asemenea, el face parte din staff-ul lui Ancelotti în Brazilia.

Botafogo este campioana în exercițiu a Braziliei și a Copa Libertadores. Textor a declarat recent că dorește ca echipa sa să adopte un stil de joc mai ofensiv.

Tânărul Ancelotti este așteptat să debuteze sâmbătă împotriva lui Vasco da Gama într-un meci din campionatul brazilian.

Articolul Fiul lui Carlo Ancelotti a semnat cu Botafogo. Va fi antrenor al clubului brazilian până în 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele american Donald Trump l-a criticat marți pe președintele rus Vladimir Putin, după ce a anunțat că Washingtonul va trimite Kievului mai multe arme pentru a se apăra în contextul războiului, scrie Deutsche Welle.

Trump l-a acuzat pe Putin de lipsă de sinceritate în relațiile sale cu Washingtonul și a punctat faptul că ia în considerare sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, notează Reuters.

„Putin ne spune o mulțime de prostii, dacă vreți să știți adevărul”, a spus Trump marți la Casa Albă. „El este foarte amabil tot timpul, dar se dovedește a fi lipsit de sens”, a mai spus președintele american.

Luni, Trump a anunțat că vor fi trimise mai multe arme Kievului deoarece ucrainenii „trebuie să fie capabili să se apere” în fața Rusiei. De asemenea, informații publicate de Axios arată că Trump a promis livrarea a 10 interceptoare Patriot, după o discuție avută cu Volodimir Zelenski pe fondul deciziei Pentagonului de a suspenda livrările de armament către Kiev.

„Ei [ucrainenii – n.r.] sunt loviți foarte dur acum”, a adăugat el. „Va trebui să trimitem mai multe arme, arme defensive, în primul rând”, a spus Trump, potrivit ABC News.

De asemenea, întrebat despre interesul său față de un proiect de lege propus de Senat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, Trump a spus că îl va analiza „foarte atent”.

În ultimele săptămâni, Moscova a intensificat atacurile asupra Ucrainei cu drone și rachete în întreaga țară.

Trump pare să fi devenit din ce în ce mai frustrat de acțiunile președintelui rus Vladimir Putin. Săptămâna trecută a declarat că nu a existat „niciun progres” pentru a pune capăt invaziei continue a Moscovei.

Articolul „Ne spune o mulțime de prostii”. Trump lansează noi critici la adresa lui Putin și ia în calcul noi sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.