Mediafax

„Sunt mai apropiat de cota unică. Eu am fost în Partidul Naţional Liberal, în acea generaţie contemporană cu Dinu Patriciu. Dinu Patriciu a dus ideea de cotă unică în România şi după aceea Alianţa a aplicat-o pentru prima dată”, a declarat Antonescu într-un interviu acordat ProTV.

Întrebat cum va gestiona divergenţele economice între PSD şi PNL, cele două partide care îl susţin, Antonescu a subliniat că rolul preşedintelui nu este de a se implica direct în politica fiscală.

„Preşedintele nu face politica economică, de exemplu, politica de taxare în România. Şi eu nu voi interfera peste guvern, peste legislativ, în această privinţă”, a precizat Antonescu.

Dacă va câştiga alegerile, el a menţionat că va încerca să creeze „un fel de program cadru cu chestiunile mari, cu priorităţile mari ale României, cu resursele mari, cu locurile unde politica economică se întâlneşte cu politica externă”, în colaborare cu mediul de afaceri şi partidele politice.

Articolul Crin Antonescu se declară susţinător al cotei unice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Justiţia în România are multe probleme: cu durata procedurilor şi proceselor. Există în continuare oameni care au fost ocoliţi”, a declarat candidatul coaliţiei, la PRO TV.

Totodată, Antonescu a spus că „foarte mulţi oameni au fost scoşi din cariera lor politică, profesională, de business, şi după 7-8 ani s-a constatat că n-au greşit cu nimic, că fapta nu exista, nimeni n-a răspuns”.

„Preşedintele are un cuvânt de spus şi asta va fi o preocupare pentru mine. Cu precizarea că justiţia trebuie să rămână liberă, preşedintele nu poate decide în dosare”, a adăugat Antonescu.

Articolul Antonescu: Justiţia „are multe probleme şi ele trebuie rezolvate” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Se presupune că artefactele provin din zona Băiceni, județul Iași. Proveniența lor va constitui obiectul unei anchete a polițiștilor de la serviciul de investigații criminale din Iași, precizează Pro TV.

Vânzarea artefactelor a fost depistată de către un polițist local, aflat la datorie duminică, în talciocul ieșean, care a considerat suspect faptul că fiecare obiect avea o inscripție similară, asemănătoare cu cele care se găsesc pe exponatele din muzee.

„Un polițist de la Serviciul Intervenții a observat o femeie, în jur de 50 de ani, care vindea diverse pietre din granit, marmură și ceramică dacică. Polițistul a observat că fiecare obiect avea o inscripție similară, asemănătoare celor găsite în exponatele muzeale. Când a întrebat cu cât vinde pietrele, femeia a spus că prețul variază între 3 și 5 lei. Polițistul a avut suspiciuni și a condus-o la Secția 6 Poliție”, a explicat Liviu Zanfirescu, șeful poliției locale din Iași pentru Pro TV.

38 de pietre dacice primite pentru servicii de menaj, a spus vânzătoarea

La poliție, femeia a susținut că a obținut cele 38 de pietre de la o persoană pentru care a lucrat ca menajeră. Totuși, Zanfirescu a subliniat că astfel de vestigii nu ar trebui să fie vândute în talcioc și că acestea ar putea proveni dintr-un muzeu, o colecție privată sau dintr-o universitate.

Șeful poliției locale a precizat că, cel mai probabil, ancheta va fi preluată Serviciul Investigații Criminale al IPJ Iași. Potrivit informațiilor furnizate de Pro TV, artefactele au fost etichetate ca datând din perioada dacică, din zona Băiceni, comuna Cucuteni.

Denumirea comunei ieșene este chiar cea de la care și-a primit numele cultura Cucuteni, după ce aici s-au descoperit primele sale vestigii, în urmă cu 141 de ani. În zona noastră, cultura, caracterizată printr-o ceramică de foarte bună calitate și bogat pictată, a fost răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și în  Basarabia.

Articolul O femeie din Iași a fost prinsă când vindea vestigii arheologice din perioada dacică cu prețuri între 3 și 5 lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Hamas a publicat luni un videoclip care îi prezintă pe ostaticii israelieni Elkana Bohbot şi Yosef-Haim Ohana, aflaţi în captivitate în Fâşia Gaza de 535 zile, relatează AFP.

Înregistrarea, de aproximativ trei minute, îi arată pe cei doi bărbaţi vorbind în timpul captivităţii. La cererea Forumului Familiilor Ostaticilor, videoclipul şi orice părţi ale acestuia vor fi publicate doar cu consimţământul familiilor.

Yosef-Haim Ohana, 25 de ani, din Kiryat Malakhi, a fost răpit în timpul festivalului Nova pe 7 octombrie 2023, după ce a ajutat la evacuarea răniţilor. Elkana Bohbot, 35 de ani, lucra la acelaşi festival când a fost capturat.

„Elkana este în viaţă, dar suferă în condiţii inumane”, a declarat soţia sa, Rivka, care împreună cu fiul lor de 4 ani şi jumătate aşteaptă întoarcerea lui acasă.

Familiile ostaticilor îşi exprimă frustrarea profundă faţă de perioada îndelungată care a trecut de la răpire, subliniind că „nu mai este timp – ei trebuie să se întoarcă astăzi.”

❗️🇵🇸⚔️🇮🇱 – Hamas publishes a propaganda video showing a sign of life from Israeli hostages Elkana Bohbot and Yosef-Haim Ohana, who were both kidnapped from the Nova festival on October 7 and are still being held in Gaza.

Hamas has previously issued similar videos of hostages it… pic.twitter.com/08zrGDcchb

— 🔥🗞The Informant (@theinformant_x) March 24, 2025

Articolul Hamas publică un videoclip cu doi ostatici israelieni în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Apple a anunțat o actualizare majoră pentru căștile AirPods Max cu USB-C, oferind suport pentru audio fără pierderi și latență ultra-redusă. Noile funcționalități vor fi disponibile începând cu luna aprilie, printr-o actualizare gratuită de firmware odată cu lansarea iOS 18.4, iPadOS 18.4 și macOS Sequoia 15.4., scrie TechCrunch.

AirPods Max primesc suport pentru audio fără pierderi pe 24 de biți, 48 kHz

Odată cu această actualizare, utilizatorii de AirPods Max cu USB-C vor putea asculta muzică la calitate fără pierderi pe 24 de biți, 48 kHz. Apple susține că această tehnologie va permite păstrarea calității înregistrărilor originale, oferind o experiență de ascultare mai fidelă și imersivă.

În plus, audio fără pierderi va fi extins și la Personalized Spatial Audio, îmbunătățind experiența sonoră printr-o redare mai precisă și necomprimată. Abonații Apple Music vor avea acces la un catalog de peste 100 de milioane de melodii în acest format.

Latență ultra-redusă pentru muzicieni și gameri

Apple introduce și latența ultra-redusă pe AirPods Max cu USB-C, ceea ce va transforma căștile într-o alegere ideală pentru muzicieni și gameri.

Muzicienii vor putea utiliza căștile în producția muzicală, având posibilitatea de a crea și mixa cu Personalized Spatial Audio și head tracking. Această funcționalitate le va permite să înregistreze și să mixeze fără pierderi de calitate audio.

De asemenea, gamerii vor beneficia de un timp de întârziere mai mic, ceea ce va îmbunătăți considerabil experiența de joc.

Actualizarea este disponibilă doar pentru AirPods Max cu USB-C

Apple a clarificat că noile caracteristici vor fi disponibile exclusiv pentru AirPods Max cu USB-C, nu și pentru versiunea cu Lightning. Aceasta este prima actualizare majoră pentru AirPods Max, semnalând o direcție clară către tehnologia USB-C.

Articolul Apple aduce audio fără pierderi și latență ultra-redusă pe AirPods Max cu USB-C apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

EduLib este o bibliotecă digitală online destinată elevilor și profesorilor din ciclul gimnazial, care cuprinde peste 3.700 de lecții ce pot fi integrate în actul educațional.

„Evident că, absolut natural, primele consultări și discuții le-am avut cu ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova, domnul Dan Perciun. Împreună am hotărât să organizăm în curând un eveniment de lansare a acestui demers, la o dată pe care o vom stabili de comun acord. Până atunci, vom pune în legătură persoanele responsabile cu definitivarea aspectelor formale și persoanele care trebuie să asigure operațional și tehnic această decizie”, a declarat Daniel David.

Ministrul Educației a precizat că decizia a fost luată și în contextual discuțiilor purtate la nivel de președinți și guverne între România și Republica Moldova legate de susținerea educației în limba română în toate comunitățile românești interesate.

Articolul Ministerul Educației deschide Biblioteca EduLib către comunitățile din afara granițelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul vizează în special Academia Gheorghe Hagi și reprezintă primul parteneriat în fotbal pentru compania cu o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de dolari, notează ProSport.

„Le mulțumim că au încredere în noi. Orice parteneriat pe care-l facem este pentru a sprijini copiii, să-i ajutăm să-și îndeplinească visele. Elita caută întotdeauna pe cei care sunt de elită,” a declarat Gheorghe Hagi.

Liang Tailong, CEO-ul Miniso, a explicat că prin această colaborare compania își propune „să sprijine tinerele talente și să promoveze sportul”, descriindu-l pe Hagi drept „GOAT de România”, conform Prosport.

Clubul condus de Gică Hagi este primul din lume cu care firma asiatică încheie un parteneriat. Miniso a fost înființat în anul 2013 și a ajuns la o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de dolari.

Articolul Farul Constanța a semnat un parteneriat cu gigantul chinez Miniso apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialul a confirmat că investiţia va include o nouă fabrică de oţel în valoare de 5 miliarde de dolari în Louisiana şi se aşteaptă să fie anunţată de preşedintele Donald Trump, preşedintele Hyundai Euisun Chung şi guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry.

Landry a călătorit în Coreea de Sud în octombrie şi s-a întâlnit cu Hyundai pentru a discuta despre planul de investiţii.

Numeroase companii au anunţat investiţii planificate în urma revenirii lui Trump la Casa Albă, deşi unele dintre aceste declaraţii au cuprins planuri anunţate anterior.

La începutul acestei luni, Hyundai Steel a declarat că ia în considerare construirea unei fabrici de oţel în sud-estul Statelor Unite, dar nu s-a decis nimic, adăugând că o creştere a tarifelor americane ar avea un impact negativ asupra industriei siderurgice coreene.

În 2022, Hyundai a declarat că va investi aproximativ 10 miliarde de dolari până în 2025 în Statele Unite; nu este clar dacă toţi aceşti bani au fost cheltuiţi sau dacă cele 20 de miliarde de dolari de luni includ o parte din acea investiţie anunţată anterior.

Hyundai Motor a refuzat să comenteze. Un purtător de cuvânt de la Hyundai Steel nu a fost disponibil pentru comentarii.

Anunţul vine în contextul în care Trump ameninţă să impună tarife reciproce asupra a numeroase ţări la 2 aprilie, vizând potenţial ţări precum Coreea de Sud, care au excedente comerciale mari cu Statele Unite.

Trump a introdus deja tarife pentru a spori protecţia producătorilor americani de oţel şi aluminiu. El a restabilit tarifele globale efective de 25 % pentru toate importurile de metale şi a extins taxele la sute de produse din aval fabricate din aceste metale, de la piuliţe şi şuruburi la lame de buldozer şi cutii de suc.

Producătorii de automobile au exercitat presiuni intense asupra Casei Albe pentru a nu impune noi tarife masive pentru automobilele şi piesele importate. Directorul general al GM, Mary Barra, s-a întâlnit cu Trump la începutul acestei luni şi i-a spus că producătorul auto doreşte să investească 60 de miliarde de dolari în Statele Unite, dar şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la incertitudinea legată de politicile tarifare.

Hyundai Motor intenţionează să organizeze miercuri o ceremonie de deschidere a noii sale fabrici de automobile şi baterii în valoare de 7,59 miliarde de dolari în Georgia. Constructorul auto are o fabrică în Alabama, în timp ce filiala sa Kia are o fabrică în Georgia.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a postat pe reţelele sociale un link către un articol despre investiţia de 20 de miliarde de dolari.

„Mai multe investiţii, mai multe locuri de muncă şi mai mulţi bani în buzunarele americanilor care muncesc din greu”, a scris Karoline Leavitt.

Articolul Hyundai din Coreea de Sud va anunţa o investiţie de 20 de miliarde de dolari în SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deşi mulţi cred că Groenlanda este doar o ambiţie a preşedintelui Trump sau că declaraţiile lui nu au niciun fond în spate, unii analişti cred că preşedintele american a pus ochii pe această insula datorită valorii sale strategice esenţiale.

„Arctica nu mai este doar o frontieră îngheţată, ci este o regiune de o valoare strategică imensă. Odată cu schimbările climatice care accelerează topirea gheţii, se deschid noi rute de transport maritim şi rezervele vaste de resurse naturale (petrol, gaze şi minerale rare) devin din ce în ce mai accesibile. Acest lucru a atras atenţia puterilor globale, inclusiv SUA, Rusia şi China, toate concurând pentru influenţa în regiune. Interesul lui Trump pentru Groenlanda are rădăcinile în locaţia sa strategică şi potenţialul de resurse. Deja din 2019, acesta a susţinut în mod deschis ideea de a cumpăra Groenlanda, invocând valoarea ei geopolitică şi economică. În timp ce Danemarca a respins ferm propunerea, mesajul subiacent este clar: Arctica este o regiune critică pentru interesele SUA”, scrie Vittorio Amato, profesor de ştiinţe politice şi economice, pe o reţea de socializare.

Unii analişti merg chiar într-atât de departe încât susţin că apropierea lui Donald Trump de Vladimir Putin şi chiar comunicatul emis în urma conversaţiei dintre cei doi indică faptul că aceştia ar putea coopera, în viitor, în ceea ce priveşte zona Arctică. SUA (prin Alaska), Canada, Groenlanda şi Rusia sunt toate teritorii care au deschidere la Oceanul Arctic. Oamenii de ştiinţă cred că topirea gheţii din acea regiune va dezvolta capacitatea acesteia de a deveni o rută maritimă de maximă importanţă şi că, de altfel, este şi extrem de bogată în petrol şi gaz sau minerale rare esenţiale.

Potrivit unui raport din 2008 al USGS, cantitatea totală de petrol din Arctic ajunge la 90 de miliarde de barili, iar cea de gaz natural este de asemenea considerabilă.  În cazul mineralelor rare, se pare că 31 din 34 de astfel de materii prime s-ar afla în regiune.  Doar în Bazinul Chukchi de Nord se află depozite esenţiale de petrol şi gaz, o zonă care se află la nord şi nord-vest de Alaska, în afara zonei economie exclusive a SUA şi Rusia. Aici ar putea apărea şi cooperarea dintre SUA şi Rusia, cred experţii. Steve Witkoff, de altfel, a şi semnalat această posibilă cooperare într-un interviu cu Carlson, în care a vorbit despre posibilitatea „integrării politicilor ambelor ţări în privinţa energiei în zona Arctică”.

Deşi planul lui Donald Trump de anexare a Groenlandei este puţin probabil, este clar că preşedintele american vrea Groenlanda să devină un independentă de Danemarca – despre care J.D. Vance a spus, ieri seară, că nu îşi „face treaba” – şi, ulterior, să depindă dependentă de SUA, poate prin cumpărarea drepturilor de exploatare la zonele la care insula are acces în zona Arctică.

Articolul O delegație a lui Trump a ajuns în Groenlanda cu o „ofertă de nerefuzat” pentru conducerea insulei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Machetele includ: macheta pentru votul în secţiile din ţară, macheta pentru secţiile din străinătate şi machetele pentru votul prin corespondenţă, atât pentru primul, cât şi pentru al doilea tur de scrutin.

Procesul-verbal privind prezentarea acestor machete va fi disponibil pe site-ul oficial al BEC: https://prezidentiale2025.bec.ro.

Articolul BEC a stabilit machetele buletinelor de vot pentru alegerile prezidenţiale din 2025 apare prima dată în Mediafax.