Mediafax

Prima etapă de play-off programează două meciuri în aceeași zi, Metaloglobus București – ACSM Reșița și FK Csikszereda – FC Voluntari, joi, scrie FRF.

Bucureștenii pot lua o opțiune serioasă pentru promovarea directă în primul eșalon. În urma unei eventuale victorii cu Reșița, Metaloglobus se poate distanța la 7 puncte de reșițeni.

FK Csikszereda primește vizita celor de la FC Voluntari, iar ciucanii au de luat o revanșă după ce în ultima etapă a sezonului regular ilfovenii s-au impus pe stadionul „Anghel Iordănescu”, scor 2-1.

Steaua primește vizita celor de la CFC Argeș duminică, de la ora 11:00, în ultimul meci al acestei etape. „Militarii” sunt singura echipă neînvinsă din această stagiune.

În cele două grupe de play-out începe lupta pentru supraviețuire.

Unirea Ungheni, cea mai în formă echipă din Liga 2, caută să-și extindă seria de invincibilitate în fața celor de la CSC Dumbrăvița. Formația din județul Mureș are 4 victorii în tot atâtea meciuri în 2025.

Metalul Buzău o primește pe FC Bihor Oradea, pe când FCU 1948 Craiova, echipă ce a luptat pentru o poziție în play-off până în ultima rundă a sezonului regular, joacă cu CSM Focșani.

În ceea ce privește grupa B din play-out, Concordia Chiajna, fără victorie în noul an, primește vizita celor de la Chindia Târgoviște, CSM Slatina joacă cu CSC Șelimbăr, pe când CS Afumați, aflată într-o criză de rezultate, joacă cu lanterna roșie Câmpulung Muscel.

Articolul Începe lupta pentru promovare în prima ligă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sunt primul politician care a spus că aș vrea să fie domnul Bolojan premier. După chestia asta, în noaptea aia, PNL a avut ședință, erau agitați, jumătate din partid deja cumva simpatiza cu ideea de Bolojan, faptul că Ilie Bolojan este acum președinte interimar într-un fel mi se datorează mie. Pentru că am vorbit despre el, pentru că cred în el”, a declarat, joi, la Radio Guerrilla, Elena Lasconi.

Ea spune că a făcut și presiuni pentru plecarea lui Iohannis.

„Apoi a fost pus pe liste la Senat, pentru că, nu-i așa, are credibilitate, apoi cu această coaliție a ajuns președintele Senatului, am făcut și presiuni și pentru a pleca Iohannis acasă și acum este președinte interimar”, a adăugat Lasconi.

Articolul Lasconi: Faptul că Ilie Bolojan este acum președinte interimar într-un fel mi se datorează mie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„A apărut execuția bugetară pe primele două luni ale anului. Ce credeți? Au scăzut cheltuielile? Cheltuielile totale ale statului au crescut în continuare cu 3.7%. Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9.2%. Cheltuielile de personal (a doua cea mai mare categorie de costuri a statului român) au crescut cu încă 16.2%! Toate față de aceeași perioadă a anului trecut, când oricum au crescut cheltuielile pentru că era an electoral”, susține, joi, într-o postare pe Facebook Claudiu Năsui.

Acesta îl contrazice pe ministrul Finanțelor.

„Ministrul finanțelor, Tanczos Barna (despre care eu zic că e unul dintre cei mai decenți miniștri ai finanțelor pe care i-a avut România în ultimii ani) zice că scad cheltuielile. De fapt el se uită doar la bugetul de stat și nu la întreg bugetul statului. Dar ce contează nu e doar o parte din buget, ci întregul buget. Bugetul statului e compus dintr-o serie de bugete. Cel denumit <buget de stat> reprezintă aproximativ o treime din tot ce cheltuie statul. Ce contează sunt cheltuielile totale ale statului. Pentru alea se îndatorează statul român. Acelea sunt cele pe care PSD și PNL le-a explodat în ultimii ani. Acelea sunt cele care generează deficitul (diferența între venituri și cheltuieli) și deci inflația, adică creșterea prețurilor. Până nu avem un guvern care să scadă cheltuielile precum în Argentina, nu avem nicio șansă să ne facem bine în România. Taxele vor tot crește. Sărăcia va tot crește. Și casta politică va deveni tot mai puternică”, adaugă Năsui.

Ministrul Finanțelor spune că se văd primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului

Ministrul Finanțelor spunea miercuri că primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului se văd deja: „Cheltuim mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar încasările cresc”.

„Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat și de aproape 4% la nivelul autorităților locale. Cu excepția cheltuielilor pentru sănătate, instituțiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puțin pe bunuri și servicii, comparativ cu primele două luni din 2024. În același timp, încasările din colectarea TVA au crescut și au ajuns la peste 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului”, susține Tánczos Barna într-o postare pe Facebook.

Articolul Fost ministru al Economiei: Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9.2% apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Coreea de Nord a trimis, pe lângă efective militare, mai multe rachete, echipamente de artilerie și muniție pentru a ajuta Rusia, potrivit șefului de Stat Major al armatei sud-coreene, citat de Associated Press (AP).

Echipamentul militar trimis de Phenian Moscovei  include o „cantitate considerabilă” de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, obuziere autopropulsate de 170 milimetri și aproximativ 220 de unități de lansatoare multiple de rachete de 240 milimetri.

Cei 3.000 de soldați nord-coreeni trimiși suplimentar în sprijinul Rusiei se adaugă celor 11.000 trimiși încă de anul trecut – în special pentru a lupta în regiunea rusă Kursk împotriva armatei ucrainene. Statul Major interarme a estimat că aproximativ 4.000 dintre aceștia au fost uciși sau răniți, bilanțul mare fiind cauzat de dificultățile de adaptare a trupelor nord-coreene la drone și la alte elemente ale războiului modern.

Potrivit CNN, liderul nord-coreean Kim Jong-un și președintele rus Vladimir Putin au aprofundat legăturile de securitate de când au semnat un pact de apărare istoric anul trecut.

Articolul Coreea de Nord alimentează armata lui Putin. Câți soldați a mai trimis Kim Jong-un la Moscova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia Curții de Apel a Circuitului D.C. marchează o înfrângere pentru președintele republican Donald Trump, care a susținut că interdicția de două săptămâni a judecătorului districtual James Boasberg privind deportările în temeiul Legii privind dușmanii străini din 1798 a încălcat autoritatea executivului de a lua decizii privind securitatea națională, scrie Reuters.

Un grup de trei judecători a votat cu 2-1 în favoarea blocării deportărilor de către Boasberg, judecătorul de circuit Justin Walker – care a fost numit de Trump în timpul primului său mandat – fiind în dezacord.

Legea privind dușmanii străinilor

La 15 martie, Trump a invocat Legea privind dușmanii străinilor (Alien Enemies Act) pentru a deporta rapid presupuși membri ai bandei venezuelene Tren de Aragua, încercând să accelereze expulzările cu ajutorul unei legi cunoscute mai ales pentru utilizarea sa la internarea imigranților japonezi, italieni și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Bătălia juridică care a urmat cu privire la această măsură a evidențiat încercările lui Trump de a forța puterea judiciară federală, o ramură egală a guvernului care servește drept control asupra puterii executive.

Boasberg a blocat temporar deportările în temeiul Alien Enemies Act (Legea privind dușmanii străinilor) mai târziu, la 15 martie, ca urmare a unei contestații juridice din partea Uniunii Americane pentru Libertăți Civile.

Dar administrația Trump a permis ca două avioane aflate deja în aer să continue spre El Salvador, unde SUA au predat 238 de bărbați venezueleni autorităților salvadoriene pentru a fi plasați în „Centrul de detenție pentru terorism” al țării. Decizia a fost luată în timp ce secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a vizitat mega-închisoarea din El Salvador în care se află venezuelenii deportați de SUA. În timpul unui tur al închisorii, Noem s-a apropiat de celulele în care se aflau zeci de bărbați fără tricou, îmbrăcați în pantaloni albi, unii cu tatuaje, care priveau în tăcere. Ea a vizitat o baracă în care erau ținuți deținuți venezueleni, potrivit unui raport pool. Temperatura din cameră era „incomod de caldă” – peste 90 de grade Fahrenheit (32 de grade Celsius), se arată în raport.

Articolul O curte de apel din SUA menține blocarea deportării de către Trump a unor venezueleni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fils, în vârstă de 20 de ani, îl va întâlni în sferturile de finală pe Jakub Mensik din Republica Cehă, în vârstă de 19 ani.

„În setul al treilea am crezut că s-a terminat aproape, 3-1, servea grozav”, a declarat Fils după meci, care a fost amânat cu o zi din cauza ploii.

Grigor Dimitrov l-a învins pe argentinianul Francisco Cerundolo cu 6-7(6) 6-4 7-6(3) într-un meci de două ore și 47 de minute.

Pentru Dimitrov urmează o semifinală cu Djokovic, de 24 de ori campion de Grand Slam, sau cu americanul Korda.

La feminin, filipineza Alexandra Eala a reușit cea mai mare victorie a carierei sale cu 6-2 7-5 în fața lui Iga Swiatek, în timp ce Emma Raducanu a fost învinsă cu 6-4 6-7(3) 6-2 în sferturile de finală cu Jessica Pegula. Victoria asupra lui Swiatek a marcat al treilea câștigător de Grand Slam pe care Eala l-a eliminat de pe tabloul feminin, după victoriile anterioare asupra campioanei de la Australian Open, Madison Keys, și a campioanei din 2017 de la French Open, Jelena Ostapenko.

Următoarea va fi americanca Pegula, a patra favorită, care a trecut de campioana U.S. Open 2021, Raducanu, pentru a ajunge în a treia sa semifinală la Miami.

Articolul Zverev, principalul favorit, eliminat de Arthur Fils la turneul de la Miami apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Polonia a petrecut aproape două secole ca o colonie a Moscovei și păstrează o profundă neîncredere față de Rusia, mai ales după declanșarea războiului în Ucraina în urmă cu mai bine de trei ani.

Varșovia este membrul din NATO care alocă cel mai mare buget pentru apărare – 4,7% din PIB -, are cea mai mare armată din UE și cheltuiește miliarde de euro pe avioane, rachete, tancuri, artilerie și multe altele.

Acum, statul din prima linie își pregătește populația pentru război, notează publicația POLITICO.

Cu toate acestea, în cazul în care ar izbucni un conflict la scară largă, Polonia nu are profunzimea strategică a altor țări europene, a declarat pentru POLITICO șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, generalul Wiesław Kukuła.

„Suntem vecini cu Federația Rusă și cu aliatul său Belarus, astfel încât nu avem un tampon între noi și ei și avem doar un timp limitat pentru a ne pregăti și a răspunde”, a declarat Kukuła.

Armată de 500.000 de militari

La începutul lunii martie, premierul polonez Donald Tusk a anunțat că vrea să majoreze efectivul forțelor armate la 500.000 de bărbați, în prezent armata având doar 200.000 de militari. Formarea va fi voluntară și se pot înscrie și femeile.

„Până la sfârșitul anului, dorim să avem un model pregătit astfel încât fiecare bărbat din Polonia să fie antrenat pentru război și astfel încât această rezervă să fie adecvată pentru posibile amenințări”, declara Tusk la momentul respectiv.

Detaliile sunt încă puse la punct de către armată, care ar trebui să propună un plan până la sfârșitul lunii martie, a declarat Kukuła. Lucrările legislative sunt așteptate să înceapă imediat după aceea.

Pregătiri contra cronometru

Autoritățile intenționează să lanseze programe de formare militară pe termen scurt, destinate civililor fără experiență anterioară, potrivit unui ziar polonez citat de POLITICO. Sunt disponibile programe de câteva zile – cu noțiuni militare de bază -, dar și mai cuprinzătoare – de o lună – pentru cei care doresc o pregătire mai cuprinzătoare.

Pentru cei care au deja o pregătire militară, vor fi oferite cursuri de perfecționare.

Cu toate aceste eforturi, unii oficiali militari de rang înalt sunt de părere că timpul ar putea să nu fie de partea Poloniei.

„[Rușii] construiesc o armată masivă în spate. Dacă nu se ajunge la pace și divizarea în cadrul NATO continuă, Rusia va ataca statele baltice”, a declarat fostul șef adjunct al Statului Major al Forțelor Armate poloneze, generalul Leon Komornicki. „Acest lucru s-ar putea întâmpla la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. O invazie face parte din planul lor”.

Formarea militară pentru adulți pare să fie doar o parte a unui sistem mai amplu pe care guvernul Tusk încearcă să îl construiască.

Un program școlar numit „educație cu armata” este în curs de extindere, iar lecțiile de sport vor avea, de asemenea, o componentă de apărare civilă, cu posibilitatea de a începe din luna septembrie a acestui an.

Articolul Țara europeană care se pregătește de război: „Avem doar un timp limitat pentru a ne pregăti și a răspunde” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Summitul „coaliției celor dispuși” are loc astăzi la Paris. Participă și președintele interimar Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească. Am înțeles rapid cât de mortală poate fi o infecție, în special pentru cei cu afecțiuni preexistente, precum diabetul și bolile de inimă. Dar a fost nevoie de ani de cercetare pentru a începe să înțelegem cum o criză de Covid poate duce la schimbări de durată, uneori invizibile, în diferite părți ale corpului.

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică și ceața cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată, definite ca simptome ale unei infecții care persistă timp de cel puțin trei luni. Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid. Dar o infecție poate duce și la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor și a inimii și la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuși un efect de durată asupra sănătății noastre.

Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamației răspândite pe care Covid o poate provoca. Pentru majoritatea oamenilor, inflamația va dispărea odată ce virusul dispare. Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times.

Plămânii

Covid irită plămânii și poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăți persistente de respirație și tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienții să dezvolte pneumonie și să lase cicatrici și mase mici de țesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respirația. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecție cu Covid aveau cicatrici pulmonare și alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamații care pot ataca și uneori distruge țesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici. Dar țesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii și reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea și dificultăți de respirație.

Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipație, diaree și dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată și 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de știință nu știu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcționarea normală a intestinului, dar înțeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici și crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamației, în timp ce microbii „răi” o pot crește.

Inflamația provocată de infecția în sine, precum și de microbii intestinali modificați, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor și componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte țesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanșa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranțe alimentare.

Inflamația poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracțiile intestinale care mențin alimentele în mișcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipația.

Creierul

În perioada de vârf a unei infecții, pacienții dezvoltă adesea dureri de cap și se pot simți amețiți și confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăți de concentrare sau de urmărire a unei conversații sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceață cerebrală cel puțin trei luni după infecția inițială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecțiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de știință încă lucrează pentru a identifica toți factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamația persistentă, care deteriorează neuronii și inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniție și emoții sunt deosebit de vulnerabile la inflamație, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecție poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează țesutul cerebral și este vitală pentru funcția cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează și după infecția inițială.

Inima

O infecție cu Covid-19 crește riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale mușchiului cardiac și bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveți o infecție acută cu Covid, stresul provocat de febră și inflamație poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau mușchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de știință cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamații care lezează mușchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptușesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă și să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a mușchilor inimii și a altor țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt și lung de complicații cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O – A, B sau AB – au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienții cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare și abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăți de respirație și o senzație de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de știință presupun că, la unii pacienți, inflamația afectează anumite fibre nervoase din afara creierului și a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

La unii pacienți cu long-Covid, se pare, de asemenea, că mușchii sunt mai puțin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ține pasul cu exercițiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile – centralele de producere a energiei din celule – să nu funcționeze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură țesutului muscular.

Articolul Efectele de durată ale Covid-19 – imagine de ansamblu după 5 ani de la declararea pandemiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump anunță că aceste tarife vor intra în vigoare la 2 aprilie, iar taxele pentru întreprinderile care importă vehicule vor începe a doua zi. Taxele pentru piese ar urma să înceapă în luna mai sau mai târziu, notează BBC.

Președintele a susținut că măsura va duce la o „creștere extraordinară” pentru industria auto, promițând că va stimula crearea de locuri de muncă și investițiile în SUA.

Anul trecut, SUA a importat aproximativ opt milioane de automobile, reprezentând aproximativ 240 de miliarde de dolari în schimburi comerciale și aproximativ jumătate din totalul vânzărilor.

Mexicul este principalul furnizor străin de automobile pentru SUA, alte țări fiind Coreea de Sud, Japonia, Canada și Germania.

Cum a reacționat UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la scurt timp după anunțul lui Trump.

„Regret profund decizia SUA de a impune tarife vamale asupra exporturilor europene de automobile”, a declarat von der Leyen într-o declarație publicată miercuri seara târziu, potrivit POLITICO.

„UE va continua să caute soluții negociate, protejându-și în același timp interesele economice”, a declarat ea.

Articolul Trump anunță tarife de 25% pentru importurile de mașini și piese auto în SUA. Reacția UE apare prima dată în Mediafax.