Doi chinezi, tată și fiu, au fost arestați de autoritățile ucrainene, fiind suspectați de spionaj tehnic

Mediafax

Autoritățile ucrainene au anunțat că au reținut un tată și pe fiul său, de cetățenie chineză, fiind suspectați de spionaj tehnic, în legătură cu programul de rachete anti-navă Neptune, într-un moment în care Kievul caută să-și dezvolte industria internă de armament, potrivit independent.co.uk.

Neptune e o componentă-cheie a competențelor navale ale Ucrainei.

A fost folosită pentru a distruge nava amiral a Flotei Ruse din Marea Neagră în primele luni ale războiului. De atunci, a mai fost utilizată împotriva unor ținte precum terminale petroliere.

Serviciul de Securitate al Ucrainei l-au arestat pe tânăr după ce i-au oferit „documentație tehnică” legată de producția Rachetei Neptune

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat miercuri că ofițerii de contrainformații au arestat un fost student de 24 de ani în Kiev, după ce i-au oferit „documentație tehnică” legată de producția rachetei Neptune.

Sursa: X

Ulterior, a fost reținut și tatăl acestuia, despre care se afirmă că încerca să transmită documentele clasificate serviciilor speciale chineze.

Oficialii ucraineni susțin că tatăl locuia în China, dar a vizitat Ucraina pentru a „coordona personal” activitatea fiului său.

China „verifică în continuare informațiile relevante”

Cei doi sunt primii cetățeni chinezi reținuți în Ucraina sub acuzații de spionaj de la invazia rusă începută în 2022.

Ministerul chinez de Externe a declarat joi că „verifică în continuare informațiile relevante” despre arestare.

„Dacă este vorba despre cetățeni chinezi, le vom proteja drepturile și interesele legitime în conformitate cu legea”, a afirmat purtătoarea de cuvânt Mao Ning, în cadrul unei conferințe de presă.

Beijingul s-a poziționat mereu într-o zonă de neutralitate

În fața atacurilor aeriene și terestre rusești constante și a semnalelor contradictorii privind sprijinul continuu din partea SUA — principalul său aliat militar — Kievul încearcă să-și consolideze industria națională de apărare, în special în ceea ce privește producția de drone și rachete.

Reținerea cetățenilor chinezi vine pe fondul acuzațiilor formulate de Ucraina, potrivit cărora Beijingul ar sprijini efortul de război al Rusiei, în ciuda încercărilor de a proiecta o imagine de neutralitate. China neagă aceste acuzații.

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme și alte muniții Rusiei și a impus sancțiuni unor companii chineze suspectate că sunt implicate.

El a mai afirmat că Ucraina a capturat cetățeni chinezi care luptau de partea Rusiei.

Beijingul, aliat al Moscovei, încearcă să se prezinte drept mediator de pace și susține că nu înarmează niciuna dintre părți.

În luna mai a acestui an, președintele chinez Xi Jinping a vizitat Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin.

De asemenea, a purtat o convorbire cu Zelenski în cursul războiului și a lansat apeluri pentru pace.

Articolul Doi chinezi, tată și fiu, au fost arestați de autoritățile ucrainene, fiind suspectați de spionaj tehnic apare prima dată în Mediafax.

O verighetă de 1000 de dolari pierdută în 2009 a ieșit la iveală la plantarea porumbului

Mediafax

Wayne Corpew, în vârstă de 61 de ani, și-a regăsit verigheta pierdută acum 15 ani într-o fermă din Newport. Inelul a fost descoperit de noii proprietari în timpul plantării porumbului, notează People.

În decembrie 2009, Corpew lucra la ferma Joe’s Trees și trebuia să livreze un pom de Crăciun. După ce a tăiat pomul, a observat că verigheta îi dispăruse. „M-am întors în locul în care târâsem copacul și am căutat-o, dar nu mai era”, a povestit bărbatul.

A doua zi s-a întors cu un detector de metale. „Era zăpadă pe jos și am petrecut toată ziua căutând-o, dar nu am găsit nimic”.

Verigheta valora aproximativ o mie de dolari, iar Corpew a înlocuit-o în 2011.

Bărbatul nu și-a pierdut speranța și a lipit un anunț la locul de muncă, sperând că într-o zi va primi un telefon. Acel telefon a venit după aproape 15 ani.

Samantha și soțul ei, Darren Gilreath, au preluat ferma în 2018. „În timp ce plantam porumb, mergând printre rânduri, am văzut această verighetă pe pământ… așa că m-am aplecat și am ridicat-o”, a povestit Samantha pentru WDBJ.

Cei doi au văzut anunțul și l-au contactat pe Corpew. „I-am descris inelul și el a spus: «Da, l-am găsit». A fost fantastic”, spune bărbatul.

Deși căsătoria s-a încheiat în 2013, Corpew va păstra verigheta regăsită. „Nu-mi venea să cred. Când am văzut Joe’s Trees pe telefon, evident că nu aveam habar”, a mărturisit el.

Articolul O verighetă de 1000 de dolari pierdută în 2009 a ieșit la iveală la plantarea porumbului apare prima dată în Mediafax.

Partidul lui Le Pen denunță spionaj din partea autorităților după perchezițiile poliției

Mediafax

„Am fost spionați”, a declarat deputatul RN Jean Philippe Tanguy într-un interviu pentru canalul BFMTV, în care a subliniat că „există un judecător care crede că trebuie să cunoască toate detaliile campaniei principalului partid de opoziție”, scrie EFE.

„Biroul președintelui partidului a fost percheziționat. Biroul candidatei opoziției timp de cincisprezece ani (Le Pen) a fost percheziționat”, a adăugat acesta.

Percheziții miercuri

Sediul partidului a fost percheziționat miercuri de agenți ai brigăzii financiare și anticorupție a poliției, în baza unui ordin judecătoresc, fiind însoțiți de doi judecători de instrucție.

Tanguy a denunțat faptul că „întreaga strategie de campanie a Adunării Naționale este acum la dispoziția adversarilor noștri, a judecătorilor”.

Ancheta vizează finanțarea campaniilor electorale ale partidului de extremă dreapta prin împrumuturi de până la 75.000 de euro acordate de susținători înstăriți, împrumuturi care nu ar fi fost rambursate în cadrul campaniilor electorale din ultimii ani.

Deputatul a confirmat că partidul a primit astfel de împrumuturi, însă a susținut că „niciun împrumut nu este ilegal” și a atacat justiția, afirmând că „există judecători care fac campanie împotriva noastră”.

Principalii lideri ai partidului, președintele Jordan Bardella și Marine Le Pen, au acuzat în ultimele zile autoritățile că duc o „persecuție” împotriva lor. „Vor să ne facă vinovați, dar nu știu de ce”, a spus Marine Le Pen.

Totuși, liderii RN au omis în declarațiile lor să menționeze că, în ultimii ani, și alte partide politice au fost vizate de percheziții pentru suspiciuni de infracțiuni economice, precum Partidul Socialist (PS) în 1992, conservatorii de la UMP în 2014, centriștii de la Modem în 2017, stânga radicală La France Insoumise (LFI) în 2018 și partidul prezidențial Renaissance în 2022.

Articolul Partidul lui Le Pen denunță spionaj din partea autorităților după perchezițiile poliției apare prima dată în Mediafax.

Ion Cristoiu: Potrivit Nataliei Morari, decizia luată de București împotriva primarului Chișinăului a fost un schimb de servicii între Maia Sandu și Nicușor Dan

Mediafax

Era o formulă a Maiei Sandu de a o pedepsi pentru că Natalia Morari este printre puținele, dacă nu chiar singurul mare jurnalist de la Chișinău care o mai critică pe Maia Sandu. Restul sunt miluiți ca și jurnalistii români față de Nicușor Dan. Însă, în cazul lui Ion Ceban, ea a explicat o chestie extraordinară.

Ion Ceban, primarul Chișinăului, prin relațiile cu primarii din România, cu Marcel Ciolacu, cu PSD și cu alte foruri europene, s-a afirmat ca un pro-european partidului. Acest partid, participând la alegeri, intră pe același culoar cu PAS. Visul partidului Maiei Sandu este ca și această alianță, acest partid a lui Ceban, să treacă de pro-rus.

E ca în România: pentru PNL, cel mai periculos adversar nu este AUR, e USR – pentru că sunt pe același culoar. Și chiar și pentru PSD.

Și atunci, Maia Sandu l-a rugat pe Nicușor Dan, în cadrul unui schimb de servicii (pentru că și ea l-a ajutat, fraudând alegerile din Moldova, ca el să ajungă președinte – țineți minte conferința de presă de la Chișinău, când chiar el a recunoscut că a ajutat-o și că o susține), să-i întoarcă favoarea.

Și atunci, mie în sută, cum spune Natalia Morari, și cu acceptul lui Ilie Bolojan, despre care jurnalista de la Chișinău spune că este mai apropiat de Maia Sandu și de o apropiere de mai mult timp decât Nicușor Dan, ceea ce bănuiam, atunci România a anunțat că Ion Ceban nu are ce căuta pe teritoriul României și pe teritoriul Schengen, deci al Uniunii Europene. Deci și presa și propaganda Maiei Sandu în Republica Moldova a declanșat o campanie: Iată Ceban, nemaifiind primit în România, este omul rușilor, e pro-rus, ca și în cazul ei. V-am zis că toți idiotii, în frunte cu tembelii de la Radio România Actualități, postul statului – Natalia Morari, jurnalistă pro-rusă. Mă rog, ce să-i ceri? Radio România, postul public, condus de magazionerul pe care l-a pus Marcel Ciolacu, așa Dumnezeu să-l ierte și pentru această decizie a lui când era el premier.

Și atunci au anunțat ai noștri, au luat această decizie pentru ca în Republica Moldova o parte a alegătorilor care pariau pe Ceban, om recunoscut ca fiind pro-european, să nu-l mai voteze. Deci până la urmă a fost un schimb de servicii. Ea a fraudat alegerile în favoarea lui Nicușor Dan, Nicușor Dan i-a întors-o și a zisBine drăguțo, bine tanti, bine măița, gata, facem”. 

Sigur că întrebarea pe care mi-o pun eu și i-am pus-o și Nataliei Morari estePăi cum dracu mă, cine a semnat hârtiile alea?” Că e un atentat la siguranța națională, trei persoane publice, foarte importante, după trebuie să semnezi. Măi, încă o dată, ăia care au semnat, nu se gândesc că vor face vreodată pușcărie, că viața e complicată? Nu, nu se gândesc.

O fi SRI, ăia de la 2 și un sfert, Bolojan? Ei întotdeauna se cred eterni. Și la un moment dat vine o vreme când nu mai sunt eterni și atunci își vor da și ei seama de ce au făcut. Deci este limpede. Urmăriți acest interviu, pentru că ea este foarte bună, a explicat și multe lucruri din Republica Moldova și relația cu România.

Articolul Ion Cristoiu: Potrivit Nataliei Morari, decizia luată de București împotriva primarului Chișinăului a fost un schimb de servicii între Maia Sandu și Nicușor Dan apare prima dată în Mediafax.

Armata se pregătește să înlocuiască armamentul de tip sovietic cu arme compatibile NATO

Mediafax

Ministerul Apărării Naționale supune consultării publice și consultării preliminare interinstituționale proiectul privind aprobarea procedurii specifice pentru programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI, aprobat de CSAT în martie 2025.

Programul prevăzut într-un proiect de Hotărâre de Guvern asigură achiziția de echipamente noi adaptate provocărilor actuale de securitate, cerințelor operaționale și standardelor de interoperabilitate cu celelalte state membre NATO și UE.

Soluția propusă pentru programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” constă în achiziția competitivă a peste 200.000 de produse SAI, în 6 configurații, care vor intra în dotarea tuturor structurilor din Armata României se arată în nota de fundamentare a proiectului aflat la MApN. Contractul se va derula pe o perioadă de 6 ani.

„Tinând cont de provocările existente în mediul de securitate, Armata României este obligată să-şi planifice achizițiile pornind de la realitatea că ,,apărarea începe acasă”. În acest context, Armata României şi-a asumat faptul că realizarea achizițiilor necesare înzestrării trebuie să pornească de la necesitatea asigurării mijloacelor de luptă performante, bază a capabilităților eficiente în realizarea sarcinilor subscrise misiunilor de apărare și descurajare, dar şi a securității aprovizionării şi protejării lanțului de aprovizionare” se arată în documentul MapN.

Ce achiziții vor fi făcute

Astfel Armata urmează să achiziționeze: arme asalt calibru 5,56 mm; aruncătoare de grenade cal. 40 mm; mitraliere ușoare de sprijin cal. 5,56 mm; mitraliere cal. 7,62 mm; sisteme SNIPER cal. 7,62 mm; pistoale cal. 9 mm.

După aprobarea acestor Hotărâri de Guvern, urmează a se finaliza documentația de atribuire în vederea inițierii procedurii de achiziție, prin Direcția generală pentru armamente (DGArm), în calitate de autoritate contractantă.

Articolul Armata se pregătește să înlocuiască armamentul de tip sovietic cu arme compatibile NATO apare prima dată în Mediafax.

UE anunță un acord cu Israelul pentru extinderea ajutorului umanitar în Gaza

Mediafax

Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu Israelul pentru a extinde ajutorul umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas.

„Acest acord înseamnă că vor fi deschise mai multe puncte de trecere și că mai multe camioane cu ajutoare și alimente vor intra în Fâșia Gaza”, a scris Kallas pe X.

„Contăm pe Israel să pună în aplicare toate măsurile convenite”, a adăugat ea, specificând că măsurile vor intra în vigoare „în zilele următoare”.

Acordul mai înseamnă că „infrastructura vitală va fi reparată, iar lucrătorii umanitari vor fi protejați”, a transmis Kallas, potrivit Le Figaro

Ce prevede acordul

Concret, acordul prevede o „creștere substanțială a numărului de camioane care transportă alimente și alte produse și intră zilnic în Gaza”, precum și deschiderea de „noi puncte de trecere” în nordul și sudul Fâșiei Gaza.

Redeschiderea rutelor de ajutor iordaniene și egiptene și „posibilitatea distribuirii produselor alimentare prin brutării și bucătării publice în întreaga Fâșie Gaza” sunt menționate în acord. De asemenea, vor fi reluate livrările de combustibil către organizațiile umanitare, „până la un nivel operațional”.

Articolul UE anunță un acord cu Israelul pentru extinderea ajutorului umanitar în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Raluca Turcan își asumă din banii ei costurile unei vizite în Japonia

Mediafax

Raluca Turcan a anunțat pe Facebook că își va plăti din buzunar vizita în Japonia, programată în urma unei invitații oficiale primite în calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Japonia.

Decizia a fost luată după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat suspendarea cheltuielilor pentru deplasările externe ale oficialilor români.

Turcan a precizat că a considerat „firesc să acționez în consecință” și că toate costurile vor fi suportate personal.

„Voi respecta angajamentul de a participa la evenimentele din Japonia, un cuvânt dat rămâne un cuvânt dat”, a declarat Turcan, subliniind că relația româno-japoneză „merită prețuită și ferită de dispute politice artificiale”.

Articolul Raluca Turcan își asumă din banii ei costurile unei vizite în Japonia apare prima dată în Mediafax.

Iranul condiționează cooperarea cu AIEA de imparțialitate: „Fără standarde duble”

Mediafax

Masoud Pezeshkian, președintele iranian, a condiționat reluarea cooperării cu Agenție Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) de menținerea unei atitudini imparțiale de către agenția ONU, în contextul atacurilor americane și israeliene asupra programului nuclear iranian, notează Al Jazeera.

Joi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, șeful de stat iranian a transmis că „orice continuare a cooperării depinde de corectarea standardelor duble” aplicate de agenție.

Pezeshkian a mai susținut „Orice agresiune repetată împotriva Iranului va fi întâmpinată cu un răspuns mai decisiv și mai regretabil”.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, spune că reluarea monitorizării programului nuclear este o prioritate absolută

Relația dintre Iran și AIEA s-a deteriorat sever încă din timpul lunii iulie când Israel și SUA au lansat ample atacuri asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Săptămâna trecută, în Iran a fost promulgată o lege care interzice cooperarea cu agenția ONU.

Directorul agenției, Rafael Grossi a afirmat că reluarea monitorizării programului nuclear iranian este o „prioritate absolută”, însă Iranul acuză agenția că ar fi facilitat atacurile din iunie prin emiterea unei rezoluții care afirma că Iranul și-a încălcat obligațiile și că s-ar fi poziționat în favoarea intereselor occidentale.

De asemena, Teheran a reiterat poziția conform căreia scopurile programului nuclear sunt pașnice.

Articolul Iranul condiționează cooperarea cu AIEA de imparțialitate: „Fără standarde duble” apare prima dată în Mediafax.

Mihai Fifor (PSD), despre veteranii de război: În plină „reformă fiscală”, exact pe ei i-ați lovit

Mediafax

Acesta a criticat măsurile fiscale impuse de Guvern, argumentând că i-ar afecta puținii veterani de război rămași încă în viață.

„437. Rețineți bine această cifră. Doar 437 de veterani de război mai sunt în viață în România.Oameni care și-au pus viața în slujba Patriei, care au cunoscut frontul, foametea, frigul și moartea. Oameni care au făcut posibil ca noi, astăzi, să trăim într-o țară liberă și suverană”, a fost începutul mesajului publicat joi după-amiază de Mihai Fifor.

Deputatul social – democrat a continuate mesajul cu o întrebare retorică: „Cu ei ce-ați avut?”
Acesta a precizat că veteranii nu au cerut „privilegii, averi, funcții sau sinecuri”. „Au cerut doar respect, demnitate și puțină grijă din partea statului pentru care și-au riscat viața. Și totuși, în plină «reformă fiscală», exact pe ei i-ați lovit. De parcă 437 de bătrâni de peste 95 de ani ar fi adevărata problemă a deficitului bugetar”, a scris Fifor.
„Nu pensiile speciale nesimțite. Nu contractele dubioase. Nu sinecurile politice. Nu evaziunea uriașă. Ci…veteranii. Cred că, de acolo din cer, generalul Marin Dragnea și camarazii săi căzuți pentru țară zâmbesc amar. Rușinos. Cinic. De neacceptat. Să ne iertați, domnule general!”, a conchis deputatul PSD Mihai Fifor.

Articolul Mihai Fifor (PSD), despre veteranii de război: În plină „reformă fiscală”, exact pe ei i-ați lovit apare prima dată în Mediafax.

2,3 miliarde de euro este noul angajament european anunțat la Roma. Sprijinul total depășește 165 de miliarde

Mediafax

Pachetul, derulat prin Cadrul de Investiții pentru Ucraina, include 1,8 miliarde de euro sub formă de garanții pentru împrumuturi și 580 de milioane în granturi.

Detaliile au fost prezentate în deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de către șefa Executivului European, care a subliniat garanțiile oferite prin Uniunea Europeană, parteneriatul cu Banca Europeană de Investiții și obiectivul de a mobiliza până la 10 miliarde de euro în investiții pentru reconstrucția Ucrainei, potrivit comunicărilor oficiale. „Garanțiile și granturile semnate la această Conferință vor debloca până la 10 miliarde de euro în investiții pentru creștere, redresare și reconstrucție”, a precizat Ursula von der Leyen în discursul oficial, publicat pe site-ul Comisiei Europene. „Acestă sumă va da startul investițiilor în energie, transporturi, materii prime critice și industrii cu dublă utilizare, împreună cu sectorul privat”.

Fond de 1,9 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, lansat la Roma

Fondul European Emblematic pentru Reconstrucția Ucrainei, cel mai mare fond de capital destinat țării, a fost, de asemenea, lansat joi, la Roma. Inițiativa este susținută de Comisia Europeană, prin intermediul Băncii Europene de Investiții, alături de Franța, Germania, Italia și Polonia. Fondul pornește cu un capital inițial de 220 milioane de euro, cu obiectivul de a atrage 500 milioane până în 2026, contribuind la dezvoltarea ecosistemului de capital privat din Ucraina.

Mai precis, 500 milioane de euro vor fi dedicate IMM-urilor, inclusiv start-up-urilor și afacerilor care angajează veterani și persoane strămutate. Alte 600 milioane de euro sunt destinate proiectelor private de amploare în sectoare precum energia, transportul și industria. În plus, 520 milioane vor sprijini refacerea infrastructurii municipale din zonele afectate de război, iar 265 milioane vor contribui la stabilizarea rețelei energetice, refacerea capacităților regenerabile și eficiența energetică. Alte 310 milioane vor fi alocate pentru repararea infrastructurii esențiale, inclusiv spitale și locuințe.

5,7 miliarde de euro angajate, 18 miliarde mobilizabile

Prin noile programe lansate, angajamentele totale ale UE în cadrul Mecanismului de Investiții pentru Ucraina ajung la 5,7 miliarde de euro, cu un potențial de mobilizare a peste 18 miliarde în investiții.

În paralel, Comisia Europeană a propus o a patra tranșă în cadrul Pilonului I al Planului pentru Ucraina, în valoare de până la 3,05 miliarde de euro, care va fi plătit în luna august. O altă sumă, de un miliard de euro a fost efectuată în cadrul celei de-a șasea tranșe din pachetul de Asistență Macro-Financiară de 18,1 miliarde, ceea ce ridică totalul împrumuturilor acordate Ucrainei în acest cadru, de la începutul anului, la 8 miliarde: „Numai în acest an vom acoperi 84% din necesarul de finanțare externă al Ucrainei. În acest context, pot anunța o plată de 1 miliard de euro sub formă de sprijin macrofinanciar. De asemenea, pot anunța o plată de peste 3 miliarde de euro prin intermediul Facilității pentru Ucraina” a declarat președinta Comisiei Europene.

În același timp, UE a comunicat că avansează în domeniul apărării prin facilități precum Strategic Armaments Facilitation Europe și reformele aduse Fondului European de Apărare, menite să sprijine industria și capabilitățile militare ale Ucrainei.

UE investește în cultura, educația și integrarea Ucrainei

Ajutorul european vizează și cultura, educația și integrarea europeană. O inițiativă Team Europe  va lansa peste 60 de acțiuni pentru protejarea patrimoniului cultural și sprijinirea specialiștilor din domeniu. Alte 2 milioane de euro din programul Europa Creativă vor fi alocate artiștilor și instituțiilor culturale ucrainene. Ucraina va fi asociată programului Erasmus+, oferind tinerilor ucraineni oportunitatea de a studia și a se dezvolta alături de colegii europeni.

Progrese importante în integrarea europeană includ implementarea unor noi acorduri comerciale preferențiale și lansarea viitoare a inițiativei „Roam Like at Home”, care va permite ucrainenilor să utilizeze telefoanele mobile în UE fără costuri suplimentare, confirmă datele oficiale.

UE, principalul susținător financiar al Ucrainei până cel puțin în 2028

Uniunea Europeană a devenit principalul susținător financiar al Ucrainei, contribuind cu un total de 165 de miliarde de euro și intenționând să-și continue sprijinul cel puțin până în anul 2028.

„De la începutul invaziei la scară largă, Europa a fost și rămâne cel mai mare donator al Ucrainei, cu un sprijin total de aproape 165 de miliarde de euro. Doar în acest an vom acoperi 84% din necesarul de finanțare externă. Iar noi ne vom asigura că Ucraina va fi sprijinită până în 2028 și după, odată cu intrarea în vigoare a noului buget european”, a tarnsmis von der Leyen în discursul său.

„Ucraina se apropie de UE în fiecare zi, în energie, educație, roaming și cultură. Europa este alături de Ucraina din prima zi și va rămâne alături atât timp cât va fi necesar”, a declarat șefa CE, menționând elemente ale procesului de preaderare și armonizare cu standardele UE.

 

Articolul 2,3 miliarde de euro este noul angajament european anunțat la Roma. Sprijinul total depășește 165 de miliarde apare prima dată în Mediafax.