Pământul se învârte din ce în ce mai repede, iar asta se vede în durata zilei

Mediafax

Pe 9 iulie, lumea a trăit una dintre cele mai scurte zile din istoria înregistrată. Ziua aceasta a fost cu 1,3 milisecunde mai scurtă decât o zi medie, potrivit dailymail.co.uk.

Astronomii preconizează că zilele de 22 iulie și 5 august vor fi încă și mai scurte decât ziua de 9 iulie.

Lucrul ăsta se întâmplă pentru că luna va fi la cea mai mare distanță de Pământ și astfel forța mareelor, care încetinesc rotația Pământului.

Dar, cum o clipire durează 100 de milisecunde, este clar că această diferență de durată nu va fi sesizată.

Adevăratele motive ale accelerării rotației nu se cunosc

Cu toate astea, rotația Pământului s-a accelerat în mod neașteptat în ultimii ani, iar ceasurile atomice au detectat această schimbare în 2020 și 2022.

Specialiștii au încercat să acrediteze mai multe teorii — de la schimbări în atmosferă până la slăbirea câmpului magnetic —, dar motivul exact al acestei accelerări rămâne un mister.

În mod normal, Pământul are nevoie de 24 de ore, adică 86.400 de secunde, pentru a face o rotație completă în jurul axei sale, ceea ce numim „zi solară”.

Deși această constantă pare ceva de la sine înțeles, rotația Pământului nu este de fapt stabilă.

În medie, rotația se încetinește cu aproximativ două milisecunde pe secol.

Un T-Rex avea 23 de ore într-o zi

Asta înseamnă că un T-Rex din era mezozoică, acum aproximativ 250 de milioane de ani, trăia zile de aproximativ 23 de ore.

Chiar și în Epoca Bronzului, o zi medie era cu aproximativ 0,47 secunde mai scurtă decât azi, iar peste 200 de milioane de ani, zilele vor avea 25 de ore.

Această încetinire este cauzată în mare parte de atracția lunii, într-un proces numit frânare mareică.

Când gravitația lunii trage de Pământ, determină o ușoară bombare a oceanelor. Pe lângă producerea mareelor, această forță trage efectiv înapoi planeta, încetinindu-i rotația.

Totuși, când luna se află la cea mai mare distanță față de Pământ — numită apogeu — această atracție este mai slabă, iar planeta poate să se învârtă mai repede decât de obicei.

De aceea zilele de 22 iulie și 5 august vor fi printre cele mai scurte din acest an.

Până în 2020, nu a existat nicio zi care să fie cu mai mult de o milisecundă mai scurtă

Dar aceste zile excepțional de scurte sunt posibile doar pentru că Pământul se află în prezent într-o fază neobișnuită de accelerare.

Această schimbare a fost atât de bruscă încât unii experți cred că va trebui să scădem o secundă bisectă în 2029, ceea ce ar fi o premieră în istoria Pământului.

Până în 2020, nu a existat nicio zi care să fie cu mai mult de o milisecundă mai scurtă decât media, potrivit Observatorului Naval al SUA și serviciilor internaționale de monitorizare a rotației Pământului.

Ce încetinește mișcarea de rotație

Acum, oamenii de știință au înregistrat o serie de zile mai scurte cu peste 1,3 milisecunde decât normalul.

Cea mai scurtă zi înregistrată vreodată a fost pe 5 iulie anul trecut – aceasta a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă.

Majoritatea specialiștilor cred că acest fenomen se datorează unei schimbări produse în adâncul nucleului Pământului, care afectează impulsul planetei.

Există mai mulți factori care acționează împreună pentru a încetini planeta.

Pe lângă frânarea mareică, oamenii de știință au descoperit că nucleul intern al planetei a început să încetinească în jurul anului 2010 și acum se mișcă în sens invers, afectând subtil rotația Pământului în spațiu.

Se preconizează că acest fenomen va încetini ușor planeta în anii următori.

De asemenea, cercetări recente arată că topirea ghețarilor și deplasarea apelor subterane, asociate schimbărilor climatice, au crescut durata zilelor cu 1,33 milisecunde pe secol între 2000 și 2018.

Articolul Pământul se învârte din ce în ce mai repede, iar asta se vede în durata zilei apare prima dată în Mediafax.

Germania vrea să achiziționeze sisteme Patriot pentru Ucraina

Mediafax

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că Berlinul este gata să cumpere sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru a le transfera Ucrainei, pe fondul atacurilor masive lansate recent de Rusia asupra orașelor ucrainene.

„Suntem pregătiți să achiziționăm sisteme Patriot suplimentare din SUA pentru a le pune la dispoziția Ucrainei”, a spus oficialul german în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma. El a precizat că i-a cerut săptămâna trecută președintelui american Donald Trump să sprijine Ucraina cu noi livrări, potrivit The Kyiv Independent.

SUA analizează trimiterea unei noi baterii Patriot în Ucraina

Deși „americanii au nevoie de unele dintre ele pentru ei înșiși”, Merz a subliniat că SUA dispun de suficiente unități pentru a sprijini și Ucraina, dar decizia finală nu a fost încă luată.

Trump a menționat cu o zi înaintea reuniunii destinată Ucrainei, la Roma, că administrația sa „va trebui să analizeze” cererea privind o nouă baterie Patriot pentru Kiev. Totuși, Casa Albă ia în calcul trimiterea unui sistem Patriot, ceea ce ar însemna primul pachet militar major aprobat de noua administrație, consideră analiștii Wall Street Journal.

O altă variantă discutată ar fi ca Germania să vândă sistemul Ucrainei, iar costurile să fie împărțite între SUA și aliații europeni.

Șapte rachete Patriot păzesc spațiul aerian al Ucrainei

Ucraina continuă să ceară extinderea apărării aeriene, în contextul în care Rusia intensifică atacurile asupra sa cu drone, rachete și bombe ghidate, iar bateriile Patriot rămân esențiale pentru apărarea aeriană ucraineană. După pauza temporară anunțată de Pentagon pe 2 iulie privind unele livrări de armament, inclusiv interceptorii Patriot, fluxul de ajutor militar către Ucraina a fost parțial reluat.

În prezent, Ucraina a primit șapte asemenea interceptori Patriot, trei de la SUA, trei din Germania și unul din partea NATO, donat de România în octombrie 2024, cu condiția ca aliații NATO să îl înlocuiască ulterior. Nu toate sistemele sunt însă operaționale, din cauza rotațiilor de mentenanță.

SUA a aprobat vânzarea sistemului care îl va înlocui pe cel donat de România

România a primit un sprijin financiar de 151 milioane de dolari de la Norvegia și Suedia pentru achiziționarea unui sistem care să-l înlocuiască pe cel donat. În luna aprilie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea unui nou sistem Patriot pentru România, în valoare de 280 de milioane de dolari. Tranzacția, derulată prin programul Foreign Military Sales, urmează să fie supusă aprobării Congresului american, potrivit Defense Post.

În 2017 și 2020, statul român a semnat contracte pentru achiziția a șapte sisteme Patriot din SUA, dintre care a primit patru. Un nou contract a fost semnat la începutul acestui an, pentru achiziționarea unui sistem Patriot suplimentar, în valoare de 946 de milioane de dolari, cu producătorul american Raytheon Technologies Corporation.

Articolul Germania vrea să achiziționeze sisteme Patriot pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Ministrul Energiei, despre centralele pe cărbune: Nu le închidem, le punem în conservare

Mediafax

„România și-a asumat în 2020 că o să închidă capacitatea de producție pe cărbune de 3.700 de megawatt. Asta înseamnă la consumul de astăzi aproape jumătate din cât consumă România. E uriaș. Sunt zile în care fără energia produsă de cărbune n-am avea echilibru în sistemul energetic și am fi în pericol foarte mare de a nu avea energie”, a spus ministrul Economiei la Antena 3 CNN.

România și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune până la la 31 decembrie 2025, însă acest termen nu poate fi respectat.

„Din prima zi de când am ajuns la minister, cel mai important jalon, 119 era fix ăsta. Am luat toată echipa de la Ministerul Energiei, am vorbit cu ceilalți de la Complexul Energetic, am vorbit și cu președinții de consilii județene din Gorj și Hunedoara și am căutat o formulă prin care să argumentez în cât timp fac licitația pentru centralele pe gaz care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune pe care să le punem în conservare”, a spus Bogdan Ivan.

Autoritățile române negociază cu cele UE.

„Nu să le închidem, nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar. E strategic pentru noi să le avem în conservare după ce nu vor mai injecta direct în sistemul energetic, pentru situații neprevăzute. În momentul de față pregătim două licitații, până în 15 septembrie vor fi depuse ofertele, sper eu, pentru că până acum nu există un mare apetit în direcția asta și în paralel, împreună cu Ministrul Fondurilor Europene, negociem cu ceilalți din Comisia Europeană o prelungire a acestui termen pentru că e imposibil să oprim grupurile de centrale pe cărbune. Vom fi puși într-o situație foarte dificilă energetic și nu intră în calcul discuția asta”, a mai spus Ivan.

Articolul Ministrul Energiei, despre centralele pe cărbune: Nu le închidem, le punem în conservare apare prima dată în Mediafax.

Bogdan Ivan, despre membrii CA ai companiei SAPE: Dacă e o femeie în conducerea companiei, ei o să-și încaseze indemnizațiile

Mediafax

Joi, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, ministrul Energiei, Bogdan Ivan a vorbit despre sporurile pe care le încasează membrii unei companii de stat, anume SAPE – Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie. „Eram săptămâna trecută la birou, la final de program, pe la opt seara, și semnam mapa și am avut curiozitatea să văd care sunt acei indicatori de performanță, pentru că nu sunt de acord să promovez acte care nu sunt foarte bine verificate înainte. Și când am văzut că își ating indicatorii de performanță cei din Consiliul de Administrație, dacă cei din companie fac cursuri de formare profesională în timpul anului și pot să demonstreze asta, și dacă e o femeie în bordul de conducere al companiei și automat ei o să-și încaseze sumele aferente, nu știu care e exact indemnizația, dar câteva mii bune de lei pe lună”.

Despre ce face această companie, Ivan a declarat: „E o companie care am descoperit-o și eu acum, când am ajuns acolo. Ideea principală a acelei companii este una deșteaptă, dar modul în care a fost optimizată, cred că mai lasă de dorit. Concret, v-am spus și înainte de emisiune, cum văd eu lucrurile la acea companie, e un lucru foarte simplu, gestionează un fond de aproximativ 100 milioane de euro pentru investiții în energie, care pot să fie folosiți mai departe pentru a investi punctual împreună cu băncile în proiecte foarte mari de energie”.

Acesta a mai adăugat că „acum sunt nemulțumit de modul în care arată, prin urmare, am trimis corpul de control la compania SAPE pentru a primi un raport oficial referitor la activitatea de acolo și la capacitatea managerială a celor care conduc această companie”.

Articolul Bogdan Ivan, despre membrii CA ai companiei SAPE: Dacă e o femeie în conducerea companiei, ei o să-și încaseze indemnizațiile apare prima dată în Mediafax.

Zelenski obține la Roma promisiuni de 10 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei

Mediafax

„Această conferință este un semn de unitate și de recuperare a vieților noastre”, a declarat liderul ucrainean Volodimir Zelenski într-o conferință de presă alături de gazda forumului, premierul italian Giorgia Meloni, scrie EFE.

Cea de-a IV-a Conferință pentru Reconstrucția Ucrainei (URC) a reunit în sala „Norului” din Roma aproape 5.000 de participanți, inclusiv delegații din peste 100 de țări și circa 2.000 de companii și organizații.

La eveniment a participat și trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, generalul Keith Kellogg.

Această ediție continuă seria conferințelor anterioare organizate la Lugano (2022), Londra (2023) și Berlin (2024).

Zelenski cere un „plan Marshall” pentru Ucraina

Președintele ucrainean a cerut un „plan Marshall” pentru țara sa. În opinia sa, un astfel de plan ar permite Ucrainei să renască din ruinele invaziei ruse, oferind totodată beneficii financiare și tehnologice statelor care vor investi.

„Avem nevoie de un model asemănător planului Marshall și trebuie să-l dezvoltăm împreună”, a spus Zelenski, referindu-se la planul american de ajutor economic care a fost esențial pentru reconstrucția Europei după Al Doilea Război Mondial.

Liderul ucrainean a făcut apel la țările și companiile implicate să elaboreze „un plan clar de redresare”, cu „mecanisme de finanțare concrete”, care să includă deja utilizarea activelor rusești înghețate în Occident, nu doar profiturile generate de acestea, care sunt deja direcționate spre Ucraina.

„În acest proiect comun de reconstrucție vor fi bineveniți doar adevărații noștri parteneri”, a precizat Zelenski, subliniind că „doar prietenii vor fi invitați să facă parte din reconstrucția tehnologică și economică a Ucrainei”.

Un nou atac rusesc

Înainte de sosirea sa, Zelenski a denunțat, pe canalul său de Telegram, un nou atac masiv rusesc: „În această noapte, Rusia a lansat un atac combinat care a durat aproape zece ore: 18 rachete, inclusiv rachete balistice, și aproximativ 400 de drone kamikaze”, a scris el.

„Este o escaladare clară a terorii din partea Rusiei. Asta înseamnă că e nevoie de o accelerare”, a adăugat Zelenski.

„Trebuie să fim mai rapizi cu sancțiunile și să facem Rusia să plătească pentru teroarea sa. Partenerii trebuie să accelereze investițiile în producția de armament”, a mai transmis el.

O sumă „foarte semnificativă”

Scopul conferinței a fost reafirmarea sprijinului pentru Ucraina, dar și mobilizarea de resurse pentru ca țara invadată să-și reconstruiască orașele, infrastructura și sectoarele economice odată ce conflictul se va încheia.

De pe scena conferinței, premierul italian Giorgia Meloni a anunțat că întâlnirea s-a încheiat cu acorduri în valoare de 10 miliarde de euro și a încurajat companiile italiene și internaționale să continue să investească, în timp ce Zelenski a considerat suma drept „foarte semnificativă”.

„A investi în Ucraina înseamnă a investi în noi înșine, pentru că ne privește pe toți”, a spus Meloni, declarându-se „foarte bucuroasă” de „participarea incredibilă” la summit.

Von der Leyen anunță un fond pentru atragerea capitalului privat

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat crearea unui fond european cu un capital inițial de 220 milioane de euro pentru a atrage investiții private în reconstrucția Ucrainei, la care participă și Italia, Germania, Franța, Polonia și Banca Europeană de Investiții (BEI).

„Ne asumăm un rol în viitorul Ucrainei, folosind fonduri publice pentru a atrage investiții private masive, pentru a ajuta la reconstrucția țării”, a afirmat ea în discursul susținut la conferință.

Executivul comunitar a explicat ulterior că acest fond va porni cu 220 milioane de euro și își propune să mobilizeze până la 500 milioane de euro din sectorul privat până în 2026, sumă care ar putea crește „pe măsură ce condițiile de securitate se vor îmbunătăți”.

Von der Leyen a menționat că fondul, „cel mai mare fond global de capital dedicat reconstrucției”, va începe cu investiții în energie, transport, materii prime critice și industrii cu „dublă utilizare” (civilă și militară).

Ea a adăugat că speră ca și alte țări sau instituții să adere la fond: „Poporul ucrainean este pregătit să ducă economia țării spre viitor. Momentul de a investi este acum”, a afirmat șefa Comisiei.

De asemenea, Ursula von der Leyen a anunțat deblocarea unui sprijin macrofinanciar de 1 miliard de euro pentru Kiev, precum și plata a peste 3 miliarde de euro prin mecanismul „Facilitatea Ucraina”, cu care UE susține stabilitatea economică a țării.

Sánchez înființează un „Oficiu pentru Reconstrucția Ucrainei”

La sosirea la conferință, premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat înființarea unui Oficiu pentru Reconstrucția Ucrainei, precum și organizarea unui forum dedicat companiilor interesate să contribuie la reconstrucție.

„Spania a avut întotdeauna o poziție coerentă în apărarea dreptului internațional, a Cartei ONU și a integrității naționale a statelor invadate de neoimperialismul lui (Vladimir) Putin, cum este cazul Ucrainei”, a declarat Sánchez.

El a reamintit că Spania a oferit Ucrainei 110 milioane de euro ca ajutor umanitar și a primit 245.000 de refugiați ucraineni.

Premierul spaniol a precizat că economia spaniolă și „companiile foarte avansate” din țară pot contribui la viitoarea reconstrucție a Ucrainei, motiv pentru care intenționează să creeze „o Oficiu pentru Reconstrucția Ucrainei”, sub coordonarea Ministerului Economiei, precum și să organizeze, până la sfârșitul anului, o reuniune cu firmele interesate de proiect.

Obiectivul, a spus el, este ca întâlnirea să fie dedicată „acelor companii care doresc să contribuie la reconstrucția” Ucrainei.

Articolul Zelenski obține la Roma promisiuni de 10 miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Producătorul de Nutella vrea să cumpere o firmă concurentă cu suma de 3,1 miliarde de dolari

Mediafax

Compania italiană Ferrero, cunoscută pentru mărcile Nutella și Kinder, cumpără compania americană de cereale WK Kellogg, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 3,1 miliarde de dolari, potrivit AP.

Grupul Ferrero a anunțat joi că va plăti 23 de dolari pentru fiecare acțiune Kellogg. Tranzacția include fabricarea, comercializarea și distribuția portofoliului WK Kellogg Co. în Statele Unite, Canada și Caraibe.

Acțiunile WK Kellogg au crescut cu 30% în tranzacțiile premergătoare deschiderii bursei de joi.

Kellogg, fondată în Battle Creek, Michigan, în anul 1906, produce, printre altele, Fruit Loops, Special K, Frosted Flakes și Rice Krispies.

Ferrero Group, fondată în Italia în 1946, încearcă să-și extindă activitatea în SUA. În 2018, a cumpărat mărcile americane de dulciuri Nestle, iar în 2022 a achiziționat Wells Enterprises, producătorul unor mărci de înghețată precum Blue Bunny și Halo Top.

Tranzacția ar trebuie să se încheie în a doua jumătate a anului. După ce tranzacția va fi finalizată, acțiunile Kellogg nu vor mai fi tranzacționate la Bursa de Valori din New York, iar compania va deveni o filială a Ferrero.

Articolul Producătorul de Nutella vrea să cumpere o firmă concurentă cu suma de 3,1 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.

„Noi nu ne plimbăm pe banii statului” – Cseke Attila despre deplasările externe

Mediafax

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spune că în ministerul pe care îl conduce nu s-a exagerat cu deplasările în străinătate.

El a oferit exemplul personal, afirmând că de la sfârșitul anului trecut nu a mai fost într-o vizită externă în interes de serviciu.

Acuzațiile că angajații ministerelor fac frecvent călătorii scumpe în străinătate, evident, pe bani publici nu își au rostul în ceea ce-l privește pe ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul a spus la Digi24, că nici el, nici subordonații săi nu au abuzat de vizitele în străinătate.

„Avem destule probleme și acasă”

„Nu cred că la noi cheltuielile de deplasare ar fi exagerate și puteți să mă luați pe mine, pe Ministrul Dezvoltării, care din decembrie anul trecut nu am fost.

Am un drum preconizat la Bruxelles, o întâlnire cu comisarul european pentru locuințe.

Alte drumuri în stăinătate nu am avut.

Avem destule probleme și acasă, trebuie să fim și acasă, dar sigur că sunt colegi care trebuie să participe la reuniuni, mai ales în organisme europene, internaționale.

Evident am urmărit ca acestea să nu se lungească, să se limiteze la ceea ce este partea oficială a invitației”, a spus ministrul Dezvoltării.

Articolul „Noi nu ne plimbăm pe banii statului” – Cseke Attila despre deplasările externe apare prima dată în Mediafax.

De ce românii plătesc prețuri uriașe pentru energia electrică? Explicațiile date de ministrul Energiei

Mediafax

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE. „Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.

A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan.

De asemenea, România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune ”, a mai spus Bogdan Ivan.

El a cerut o analiză la ANRE. „Scopul este să scădem prețurile”, a adăugat ministrul Energiei.

Ministrul Ivan a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.

Articolul De ce românii plătesc prețuri uriașe pentru energia electrică? Explicațiile date de ministrul Energiei apare prima dată în Mediafax.

Sărbătoare pentru Moo Deng, hipopotamul pitic din Thailanda, care a împlinit un an

Mediafax

Un pui de hipopotam pitic, botezat Moo Deng („porcușor săltăreț”), a adunat mii de oameni, aplauze și zâmbete la grădina zoologică Khao Kheow Open, din Thailanda. Moo Deng a fost sărbătorită timp de patru zile, cu ocazia primei sale aniversări, cu expoziții, paradă, o licitație caritabilă și un tort spectaculos.

Tortul de 20 kg, realizat din fructe tropicale, a fost sculptat în stil tradițional thailandez și mâncat cu poftă de micul hipopotam, împreună cu mama sa, Jona, care are 26 de ani. „Este ca o fetiță din poveste. Îți vine să o strângi în brațe, dar e un hipopotam, deci ne mulțumim să o privim” a spus râzând un turist thailandez impresionat de Moo Deng, citat de Reuters.

Fanii hipopotamului pigmeu au venit la aniversare din multe colțuri ale lumii. „Am avut trei zile libere și am zis: pot să ajung la Moo Deng. Am stat doar 30 de ore în Thailanda, dar a fost suficient”, a spus o admiratoare care a zburat tocmai din New York ca să fie prezentă la aniversarea micuței vedete.

Grădina zoologică a organizat și o licitație caritabilă, la care au fost scoase la vânzare obiecte personale ale puiului de hipopotam. Cada de plastic în care a făcut primele bălăceli a fost adjudecată cu 1.530 USD, iar o replică turnată a amprentelor lăbuțelor sale, cumpărată pentru 21.000 USD. „Mi-am dorit foarte mult acest obiect pentru că o iubesc enorm pe Moo Deng, dar, în aceeași măsură, vreau să contribui la dezvoltarea acestei grădini zoologice”, a declarat câștigătoarea amprentei turnate, Mucharim Chutimatipakorn. Toate încasările vor fi donate către un fond dedicat conservării faunei sălbatice.

Povestea lui Moo Deng a început în 10 iulie 2024

Moo Deng s-a născut pe 10 iulie 2024 din părinții Tony și Jona, la grădina zoologică Khao Kheow Open. Numele ei a fost ales printr-un sondaj online, iar primele sale apariții pe rețelele sociale, cu obrajii roz și mersul stângaci, au devenit virale aproape instantaneu. În doar câteva luni, hipopotamul pigmeu a strâns milioane de fani, generând fan art, cântece, jucării, chiar și un live stream 24/7 din țarcul ei.

Puiul de hipopotam are și o melodie oficială, „Moodeng Moodeng”, lansată în patru limbi pentru a fi înțeleasă de fanii săi din întreaga lume. Hipopotamul dolofan „a prezis” victoria lui Donald Trump în alegeri, într-un experiment s-a desfăşurat la grădina zoologică unde locuiește. Îngrijitorii i-au pus în față două porţii de fructe sculptate, fiecare reprezentând câte un candidat. Puiul de hipopotam l-a ales pe Trump, iar videoclipul a devenit viral pe internet.

Specia este pe cale de dispariție

Hipopotamul pitic este o specie rară, originară din pădurile tropicale ale Africii de Vest și amenințată cu dispariția. Dispariția habitatului și braconajul reprezintă cele mai mari amenințări, iar nașterea unui pui într-un mediu controlat este considerată o contribuție importantă la conservare.

Mai mult decât adorabilă, Moo Deng este o ambasadoare a conservării. Atrăgând vizitatori și donații din toată lumea, ea a devenit simbolul eforturilor de conservare ale grădinii zoologice: „Ea a pus grădina noastră pe hartă. Veniturile generate ne ajută să îmbunătățim totul, de la spații, la educație și conservare”, a precizat Atthapon Nundee, îngrijitorul său.

Articolul Sărbătoare pentru Moo Deng, hipopotamul pitic din Thailanda, care a împlinit un an apare prima dată în Mediafax.

Proiect pilot pe 4 000 de beneficiari. România va putea să facă secvențierea întregului genom uman la scară largă

Mediafax

Începând cu luna octombrie, pe teritoriul României va fi posibilă secvențierea întregului genom uman (WGS) la scară largă, cel mai amplu și complex test genetic de diagnostic disponibil în prezent.

Investiția inițială pentru acest proiect se ridică la 3 milioane de euro și presupune achiziția celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus.

Acuratețe de 3 ori mai mare, comparativ cu versiunile anterioare

Tehnologia permite o acuratețe a rezultatelor de până la 3 ori mai mare comparativ cu versiunile anterioare și poate procesa un volum de genomuri umane de 2,5 ori mai mare decât modelul anterior.

Programul va începe cu un proiect pilot pe peste 4.000 de beneficiari, care vor primi recomandări medicale personalizate și sfaturi pentru stilul de viață bazate pe profilul lor genetic.

Rezultatele acestui program vor fi obiectul unui studiu amplu de cercetare privind calitatea vieții și îmbătrânirea.

Practic, echipamentul poate crea o „hartă genetică” întreagă și personalizată pentru fiecare individ.

Proiectul este derulat de MedLife.

Articolul Proiect pilot pe 4 000 de beneficiari. România va putea să facă secvențierea întregului genom uman la scară largă apare prima dată în Mediafax.