Mediafax

„Lovitura a vizat un terorist Hezbollah care a condus agenţi Hamas şi i-a asistat în planificarea unui atac terorist semnificativ şi iminent împotriva civililor israelieni”, a declarat armata într-un comunicat comun cu serviciul de securitate internă Shin Bet. Sursele nu au precizat numele persoanei vizate şi au adăugat că au „acţionat pentru a-l elimina şi au evitat ameninţarea”.

Cel puţin trei persoane au fost ucise în atac, a declarat Ministerul Sănătăţii.

„Raidul inamicului israelian asupra suburbiilor sudice s-a soldat cu trei martiri şi şapte răniţi, potrivit unui nou raport”, a transmis Ministerul Sănătăţii din Liban, citat de Agenţia naţională de presă (ANI).

Articolul Armata israeliană susţine că a ucis un lider Hezbollah într-un atac asupra Beirutului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Alternativa Tânără”, așa cum este cunoscută organizația de tineret afiliată AfD, a fost clasificată drept grup de extremă dreaptă de către serviciul federal de informații interne din Germania începând din 2023. Această desemnare a însemnat că grupul de tineri se confrunta cu o potențială interdicție în temeiul unei legi germane menite să prevină o repetare trecutului nazist al țării, scrie Politico.

Mișcarea de dizolvare a organizației, susținută de AfD, este considerată o manevră tactică de protejare și destigmatizare a partidului, care va deveni cea mai mare forță de opoziție din Bundestag odată cu formarea noului guvern condus de conservatori.

AfD va înființa acum o nouă organizație de tineret care, spre deosebire de Alternativa Tânără, va fi direct sub controlul conducerii partidului.

„Transformarea nu se referă la o moderare a convingerilor lor, ci este mai degrabă un pas pur strategic”, a declarat Anna-Sophie Heinze, un cercetător de la Universitatea din Trier care a studiat filiala de tineret.

Noua aripă de tineret ar urma să fie înființată la un congres al partidului AfD la sfârșitul acestui an.

Unii lideri germani tradiționali au pledat chiar pentru interzicerea AfD, pe care Oficiul pentru Protecția Constituției din Germania o monitorizează ca organizație „suspectată” de extremă dreaptă. Constituția Germaniei permite interzicerea partidelor politice care încearcă să submineze democrația.

Instanțele germane au mai făcut acest lucru doar de două ori: în 1952, pentru Partidul Socialist al Reichului, și în 1956, pentru Partidul Comunist din Germania.

Articolul Germania: Partidul de extremă dreapta AfD și-a dizolvat organizația de tineret apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ştiinţa are 32 de puncte şi golaveraj 5-1, iar pe locul secund este FCSB, tot cu 32 de puncte, golaveraj 5-4. Următoarele clasate: 3. CFR Cluj 30p, 4. U Cluj 29p, 5. Dinamo 26p, 6. Rapid 24p.

Şapte victorii, o remiză şi o înfrângere este bilanţul Universităţii Craiova de când a fost preluată de Mirel Rădoi, în condiţiile în care remiza s-a înregistrat după ce oltenii au primit gol la ultima fază, la Botoşani. Universitatea Craiova are în faţă o săptămână infernală, cu două meciuri în Gruia, cu CFR Cluj: joi, 3 aprilie, în „sferturile” Cupei României, şi luni, 7 aprilie, în etapa a treia a play-off-ului, conform Prosport.

Aşadar, cu opt etape rămase din acest campionat, Universitatea Craiova este lider, iar oltenii nu au mai ocupat această poziţie la finalul unei etape din play-off din 2020.

Atunci, cu două etape rămase de disputat din play-off, formaţia antrenată de Cristiano Bergodi se afla pe prima poziţie, după ce avusese şase victorii în şase meciuri. Ştiinţa obţinea singura victorie de la Botoşani din istorie, 2-0, prin penalty-urile transformate de Cicâldău şi Gustavo, şi la finalul etapei avea un punct în plus faţă de CFR Cluj, ocupanta locului secund.

Numai că atunci a fost un final de campionat special, marcat de pandemie, iar Craiova nu a mai jucat meciul din penultima etapă, cu Astra Giurgiu, din pricina cazurilor de COVID 19 descoperite pe rând la cele două formaţii. Fiindcă exista un deadline de la UEFA pentru terminarea campionatului, nu s-a mai jucat meciul Astra – Craiova, aşa că înaintea ultimei etape, CFR trecea pe primul loc, cu 2 puncte peste Craiova, dar aceasta jucase un meci mai puţin.

Astfel, duelul din ultima etapă, Craiova – CFR Cluj, s-a jucat ca o finală de Cupă, iar victoria uneia dintre ele, în 90 de minute, 120 de minute sau la penalty-uri, trebuia să decidă campioana. CFR Cluj, antrenată, ca şi acum, de Dan Petrescu, s-a impus cu 3-1 atunci pe un „Ion Oblemenco” gol şi a dus încă un titlu în Gruia, prelungind aşteptarea oltenilor, care nu s-au mai văzut campioni din 1991.

Articolul Când a fost ultima dată Universitatea Craiova pe primul loc la finalul unei etape din play-off apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit lui, europenii folosesc ameninţările externe – precum Rusia lui Putin şi, mai nou, America lui Donald Trump – ca pretext pentru a justifica proiectul unei Europe unite politic.

Dungaciu a analizat diferenţele fundamentale dintre democraţiile europene şi cea americană, semnalând o ruptură tot mai clară între cele două lumi.Dan Dungaciu a început prin a remarca diferenţele dintre sistemul american şi cel european.

În opinia lui, deşi democraţiile occidentale par funcţionale în formă, ele au pierdut spiritul care le anima odinioară. Singura democraţie care a rezistat cu adevărat este cea americană – atât în spirit, cât şi în formă. Spre deosebire de Europa, care în faţa provocărilor ideologice a început să se închidă şi să se redefinească prin opoziţie cu cei care gândesc diferit. Donald Trump şi Rusia devin astfel simboluri ale a ceea ce Europa vrea să evite. Această opoziţie oferă un teren fertil pentru a construi un proiect de unitate politică internă.

„Inclusiv Ucraina are legătură cu ce se întâmplă în America. Europenii, în faţa provocării, reacţionează. Democraţia americană, deocamdată, e singura care a rezistat unui asemenea asalt. Ne place sau nu ne place, democraţia americană a rezistat şi în spiritul, şi în forma ei. Democraţiile occidentale rezistă? Da, dar în spiritul lor – niciodată sau din ce în ce mai greu. Războiul pe care Europa îl duce acum cu ce reprezintă Donald Trump şi cu ceea ce înseamnă Rusia este de felul următor: Europa spune că Donald Trump devine inamicul în relaţie cu care noi trebuie să devenim Europă.”, afirmă Dan Dungaciu.

În continuare, Dan Dungaciu a explicat cum Uniunea Europeană transformă ameninţările externe în instrumente ideologice pentru consolidarea internă. Trump devine un simbol al haosului democratic american. Putin devine o întruchipare a pericolului autoritar. Amândoi sunt folosiţi pentru a contura imaginea unui duşman comun. În spatele acestei strategii, susţine Dungaciu, se află o agendă clară: construcţia unei entităţi politice europene unite, nu prin dezbatere, ci prin frică şi delimitare forţată.

„Trump este un foarte bun pretext să facem asta. Ucraina este un foarte bun pretext să facem asta. Tot ce face acum Uniunea Europeană în raport cu America este să se delimiteze de America. America nu ne poate decide nouă viitorul. Noi trebuie să fim strâns uniţi împotriva Americii. America este pretextul cel mai bun. Ce înseamnă să fii strâns unit? Înseamnă să-ţi desenezi foarte bine duşmanii externi. Asta e o strategie de luptă a europenilor, care nu e lipsită de relevanţă. America şi Putin, nu America şi China, că e departe. Europa este strânsă între ruşi şi americani, care împreună vor să distrugă Europa. Duşmanul extern este identificat. Pentru ce? Pentru ca să construieşti prima dată o entitate politică”, spune Dan Dungaciu.

Articolul Dan Dungaciu: „Ne place sau nu, democraţia americană este singura care a rezistat în spiritul ei” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În viziunea sa, Bruxelles-ul foloseşte un limbaj dublu şi pretexte externe – precum războiul din Ucraina – pentru a-şi justifica acţiunile.

Dan Dungaciu a explicat că, în prezent, în Europa se duce o luptă tăcută, dar profundă, între două tipuri de viziuni politice. De o parte, sunt partidele suveraniste – cele care susţin o Europă a naţiunilor, independentă de un control centralizat, o Europă care nu doreşte federalizarea. De cealaltă parte se află partidele mainstream, care susţin un proiect federalist, cu mai multă putere la Bruxelles şi mai puţină autonomie naţională. Potrivit lui Dungaciu, acest conflict nu e despre persoane, ci despre ce reprezintă aceste ideologii. Iar pentru ca proiectul federalist să fie implementat fără opoziţie, partidele de protest trebuie înlăturate.

„Pentru asta trebuie să-ţi cureţi, iertaţi-mă că spun, aproape cam canaliile: inamicul intern. Nu e neapărat o luptă împotriva doamnei Le Pen. Este împotriva a ceea ce reprezintă aceste tipuri de partide, care zic „make Europe great again”, o Europă a naţiunilor, care nu e federalizată. Mainstream-ul vrea să federalizeze şi atunci vrea să se întărească foarte puternic, să nu permită acestor partide să ajungă la putere. Pentru că pot pune frâne în Consiliu. Şi atunci zic: trebuie să terminăm cu ăştia, să ne facem proiectul nostru politic şi să ieşim câştigători, folosindu-ne de un limbaj dublu şi de contexte precum Ucraina”, afirmă Dan Dungaciu.

În continuare, Dan Dungaciu a explicat cum războiul din Ucraina a devenit, în discursul oficial european, un instrument de propagandă pentru consolidarea puterii centrale la Bruxelles. Deşi liderii UE ştiu că Ucraina nu poate fi salvată doar prin sprijinul european, iar victoria militară contra Rusiei e imposibilă fără americani pe teren, continuă să folosească tema ucraineană pentru a justifica nevoia de „unitate politică”. În realitate, spune Dungaciu, europenii doar preiau agenda administraţiei Biden şi se ascund în spatele ei.

„Ce înseamnă Ucraina acum? Europenii ştiu foarte bine că Ucraina nu poate fi salvată. Ştiu foarte bine că dacă americanii n-au reuşit să scoată ruşii, ei nu au nicio şansă. Dar ce spun europenii? Foarte subtil, au preluat toată agenda administraţiei Biden, care a fost pro-Ucraina. Ideea era: luptăm prin terţ împotriva Rusiei, slăbim Rusia prin Ucraina”, spune Dan Dungaciu.

Articolul Dan Dungaciu: „Lupta împotriva partidelor de protest este împotriva a ceea ce acestea reprezintă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Apelul Rusiei pentru un guvern ucrainean de tranziție „nu este apreciat” de Trump, afirmă Departamentul de Stat

Apelurile președintelui rus Vladimir Putin de a stabili un guvern temporar în Ucraina pentru a-l înlocui pe președintele Volodimir Zelenski „nu au fost apreciate” de președintele american Donald Trump, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pe 31 martie.

„A existat o idee din partea Rusiei cu privire la o administrație temporară care nu a fost apreciată de președinte”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, reporterilor în timpul unui briefing de presă. „Ucraina este… o democrație constituțională. Guvernarea în Ucraina este determinată de constituția sa și de poporul ucrainean”.

Trump amenință din nou Rusia cu tarife la petrol dacă nu se ajunge la un acord de pace

Președintele american Donald Trump a amenințat pe 31 martie că va impune tarife secundare la exporturile de petrol rusesc dacă președintele rus Vladimir Putin nu „încheie o înțelegere” pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„Vreau să văd că face o înțelegere, astfel încât să nu mai fie uciși soldați ruși și ucraineni și alți oameni”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval. „Vreau să mă asigur că îl va respecta, și cred că o va face. Nu vreau să merg pe tarife secundare la petrolul său. Dar cred că știți, este ceva ce aș face dacă aș crede că nu își face treaba”.

Zelenski și Starmer plănuiesc o întâlnire privind forța de menținere a păcii din Ucraina

Președintele Volodimir Zelenski a discutat cu prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, în cadrul unei convorbiri telefonice din 31 martie, despre coordonarea măsurilor pentru securitatea Ucrainei, inclusiv despre o viitoare întâlnire privind trupele de menținere a păcii.

Starmer, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a condus eforturile Europei de a oferi garanții de securitate Kievului în anticiparea unui viitor acord de încetare a focului cu Rusia.

În cadrul unei convorbiri telefonice din 31 martie, Zelensky și Starmer au discutat despre planurile de convocare a reprezentanților militari ai „coaliției celor dispuși”, un grup de țări care s-au angajat să contribuie cu trupe de menținere a păcii și alte garanții de securitate, în cadrul unei reuniuni în Ucraina la sfârșitul acestei săptămâni.

Polonia semnează un acord de apărare aeriană de 2 miliarde de dolari cu SUA

Polonia a semnat un contract de 2 miliarde de dolari cu Statele Unite pentru un program de „apărare aeriană multistratificată”, a anunțat Ministerul polonez al Apărării la 31 martie, conform The Kyiv Independent.

Varșovia a luat mai multe măsuri pentru a-și spori apărarea națională de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Țara trimite în mod regulat avioane de vânătoare și activează unități de apărare aeriană pe fondul atacurilor rusești din apropierea frontierei sale.

Acordul cu SUA a fost finalizat la 31 martie și include livrarea de echipamente de apărare aeriană și sprijin logistic pentru sistemele Patriot, a declarat Ministerul polonez al Apărării.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1133. Apelul Rusiei pentru un guvern ucrainean de tranziție „nu este apreciat” de Trump / Zelenski și Starmer plănuiesc o întâlnire privind forța de menținere a păcii din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lars Løkke Rasmussen și Marco Rubio intenționează să se întâlnească în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe din statele membre NATO la Bruxelles, care începe joi, afirmă surse citate de Financial Times.

Întâlnirea planificată, despre care sursele FT au subliniat că ar putea fi anulată din cauza relațiilor tensionate dintre Copenhaga și Washington, va avea loc în timp ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen vizitează Groenlanda, la câteva zile după ce vicepreședintele lui Trump, JD Vance, a efectuat o vizită pe insulă.

Trump a declarat vineri, în timpul călătoriei lui Vance, că „trebuie să avem Groenlanda”, repetându-și argumentele potrivit cărora controlul SUA asupra insulei vaste și bogate în resurse este esențial pentru securitatea globală și că Danemarca nu este capabilă să se apere împotriva creșterii activității Rusiei și Chinei în zonă.

Danemarca, care a încercat anterior să ignore cererile lui Trump și și-a îndemnat aliații să nu răspundă la comentariile acestuia, a schimbat tactica în ultimele săptămâni, în încercarea de a concura cu retorica Washingtonului.

În acest weekend, Rasmussen a ripostat public la atacurile administrației Trump privind gestionarea Groenlandei de către Copenhaga. „Desigur, suntem deschiși criticilor”, a spus el. „Dar permiteți-mi să fiu complet sincer: nu apreciem tonul în care sunt prezentate … nu așa vorbiți cu aliații voștri apropiați”.

Articolul SUA și Danemarca vor purta primele discuții la nivel înalt după ce Donald Trump a declarat că vrea să controleze Groenlanda apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În prima săptămână a perioadei prognozate (31 martie – 7 aprilie), valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această perioadă în toate regiunile ţării, fără abateri semnificative de la normal. Regimul pluviometric va fi local excedentar în regiunile sudice, nord-estice şi la munte, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Situaţia se va schimba în a doua săptămână (7 – 14 aprilie), când temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări. Zonele montane vor resimţi cel mai puternic această răcire. În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea vor fi uşor excedentare în regiunile intracarpatice, în timp ce în restul ţării cantităţile de apă vor fi în general apropiate de normalul perioadei.

Pentru a treia săptămână (14 – 21 aprilie), meteorologii estimează o revenire la valori termice normale, temperatura medie a aerului urmând să aibă valori apropiate de cele obişnuite pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric va fi, de asemenea, apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

În ultima săptămână a prognozei (21 – 28 aprilie), mediile valorilor termice vor rămâne apropiate de cele specifice pentru această perioadă pe întreg teritoriul României. De asemenea, cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării.

Articolul Cum va fi vremea în luna aprilie. Temperaturi sub normalul perioadei şi ploi în prima jumătate a lunii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit declaraţiilor oficiale, aceste manevre sunt un „avertisment sever” împotriva aspiraţiilor de independenţă ale insulei, conform Sky News.

Armata chineză l-a atacat public pe preşedintele taiwanez Lai Ching-Te, numindu-l „parazit” într-o animaţie care îl prezenta ca pe o insectă ţinută cu beţişoare deasupra unui Taiwan în flăcări.

Retorica dură vine după ce preşedintele Lai a descris recent Beijingul drept „forţă ostilă străină”.

Ministerul Apărării din Taiwan a confirmat că portavionul chinez Shandong operează în apropierea insulei şi că a detectat 19 nave militare chineze în apele învecinate într-o perioadă de 24 de ore.

Ca răspuns, Taiwanul şi-a mobilizat navele, avioanele şi sistemele de rachete terestre.

Articolul China lansează exerciţii militare masive în jurul Taiwanului. Îl numeşte pe preşedinte „parazit” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Una dintre explicaţii leagă Ziua Păcălelilor de vechea sărbătoare romană Hilaria, dedicată zeiţei Cybele, protectoarea naturii şi a vânătorii. Această festivitate se desfăşura în perioada echinocţiului de primăvară şi marca începutul zilelor mai lungi. Cuvântul „hilaris” în latină înseamnă „vesel”, ceea ce explică atmosfera de bucurie asociată cu această zi.

O altă teorie conectează tradiţia cu mitul Proserpinei, care o căuta zadarnic pe mama sa după ce fusese păcălită de o nimfă, precum şi cu sărbătoarea păgână Veneralia, celebrată tot pe 1 aprilie.

Teoriile mai recente şi mai credibile plasează originea Zilei Păcălelilor în Franţa sau Anglia secolului al XVI-lea. Înainte de introducerea calendarului gregorian, Anul Nou era sărbătorit între 25 martie şi 1 aprilie, prilej cu care oamenii îşi ofereau cadouri. După ce Anul Nou a fost mutat oficial pe 1 ianuarie, francezii au continuat să schimbe daruri pe 1 aprilie, dar în glumă, numind obiceiul „Peştele de Aprilie”.

Cât despre alegerea peştelui ca simbol, explicaţiile sunt la fel de variate. Una dintre cele mai vechi poveşti menţionează că Bertrando di San Genesio, patriarh de Aquileia în anii 1300, ar fi salvat un Papă care se sufoca cu un os de peşte. Din recunoştinţă, pontiful ar fi decretat ca pe 1 aprilie să nu se consume peşte. O altă legendă implică pe Cleopatra şi Marc Antoniu într-o competiţie de pescuit, în care Cleopatra i-ar fi jucat o farsă lui Marc Antoniu, ataşându-i un peşte fals în cârlig.

De-a lungul timpului, unele farse de 1 aprilie au devenit celebre. În 1980, BBC a anunţat că Big Ben-ul va deveni digital, iar ascultătorii puteau câştiga acele vechiului ceas sunând la post.

În 1996, s-a răspândit informaţia că 1 aprilie va deveni „Ziua Curăţeniei pe Internet”, când tot conţinutul online urma să fie şters.

Probabil cea mai faimoasă farsă rămâne cea a regizorului Orson Welles, care a realizat un program radio special iniţial planificat pentru 1 aprilie, dar difuzat pe 30 octombrie sub numele „Războiul Lumilor”. Emisiunea, o relatare a unei presupuse invazii extraterestre, a fost luată în serios de populaţie, provocând panică în Statele Unite.

Articolul De ce sărbătorim 1 aprilie şi care este originea Zilei Păcălelilor apare prima dată în Mediafax.