Mediafax

Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) a precizat că 32% dintre respondenți se așteptau la „un împăciuire mai degrabă injustă, deși cu îndeplinirea unor cerințe ale Ucrainei”, în timp ce 22% se așteptau la o „pace total injustă”, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.

Doar 3% dintre ucrainenii intervievați au răspuns că în continuare cred că Trump ar putea aduce o pace dreaptă, iar 15% se așteaptă la o „pace relativ dreaptă, deși cu unele concesii față de Rusia”, a comunicat institutul.

Într-un sondaj asemănător realizat de KIIS în decembrie, 20% dintre respondenți au spus că se așteaptă la o „pace mai degrabă injustă”, iar 11% la un rezultat complet injust, a precizat Anton Hrushetskyi, directorul executiv instituției de cercetare în comunicatul KIIS, arătând că „și în 2024, existau deja unele dezamăgiri legate de acțiunile SUA în Ucraina, dar administrația Trump a întărit destul de decisiv dezaprobarea cetățenilor din ucraina față de Statele Unite”.

SUA nu mai sunt un aliat care dorește o pace acceptabilă în Ucraina

În ceea ce privește Europa, 64% dintre ucraineni o consideră un aliat al Ucrainei care dorește o pace în condiții acceptabile, în timp ce 28% nu o văd în acest fel.

În cazul Statelor Unite, 67% din persoanele supuse sondajului cred că SUA au „ obosit” de Ucraina și presează țara pentru a acorda concesii Rusiei. Doar 24% mai cred că SUA sunt un aliat care ar dori o pace acceptabilă.

Cifrele sugerează că ucrainenii au devenit mai puțin optimiști cu privire la faptul că Ucraina poate conta pe o pace dreaptă, mediată de președintele american Donal Trump.

Trump a promis să aducă un sfârșit rapid acestui război de trei ani, dar de-a lungul timpului a repetat adesea punctele de vedere ale Kremlinului în ceea ce privește războiul din Ucraina, ba chiar a învinovățit Ucraina pentru începutul conflictului, la un moment dat. De asemenea, SUA a suspendat temporar ajutorul militar și partajarea de informații cu Ucraina, ceea ce aduce avantaje forțelor ruse.

Articolul Peste 50% dintre ucraineni se tem că eforturile lui Trump vor duce la o pace nedreaptă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia și tensiunile geopolitice în creștere au provocat o creștere a interesului pentru supraviețuire în Spania.

Construcția privată de buncăre a crescut cu 200% de la începutul invaziei din februarie 2022, potrivit companiilor din industrie. Tendința nu este doar în Spania, ci în întreaga Europă, Germania, Franța și țările baltice fiind cele mai bine pregătite.

Jurnaliștii publicației Euronews au avut acces la un asemenea buncăr privat, care poate rezista inclusiv radiațiilor nucleare.

Acest buncăr a fost dezvoltat de VIP Bunker, iar directorul său, Fernando Díaz, l-a descris drept un „apartament cu securitate ridicată, în care se poate locui luni de zile”, dotat cu o mie de litri de apă potabilă și diverse sisteme de alimentare de rezervă. Costul mediu pentru un astfel de buncăr variază între 150.000 și 350.000 de euro, în funcție de dotările dorite.

„Amenințările sunt mai mari”

Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a îndemnat cetățenii să pregătească truse de supraviețuire pentru 72 de ore și a cerut guvernelor să îmbunătățească cooperarea civil-militară.

Kiturile recomandate conțin provizii esențiale precum apă îmbuteliată, batoane energizante, lanterne, chibrituri, laternă și un spațiu de depozitare impermeabil pentru documentele de identitate.

„Trebuie să gândim în mare, deoarece amenințările sunt mai mari”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.

Cererea de buncăre, în creștere după începerea războiului

În Spania, cererea de buncăre private a crescut după invazia Ucrainei.

Experții intervievați de Euronews cred că această tendință este în creștere: „Nu este nevoie să o iei razna, dar trebuie să fii pregătit”.

Guvernul pregătește un plan național de protecție civilă pentru „riscul militar”. Cu toate acestea, există doar patru adăposturi nucleare publice în țară, iar majoritatea se află în Madrid: reședința prim-ministrului spaniol, Palatul Moncloa, baza Torrejón, parcul El Capricho și Hotelul Ébora (Toledo).

Articolul Țara europeană în care construcția de buncăre private crește cu 200%: „Trebuie să fii pregătit” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

APIA a anunțat marți primele informații oficiale despre înmatriculările de autovehicule din România în luna martie 2025, bazate pe datele publicate de DGPCI.

Astfel, în martie, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 10.4% față de martie 2024, ajungând la un volum de 9850 unități.

Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de -58.8% față de martie 2024, realizând o cota de piață de 2.7%.

Pe primele 3 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 33.451 unități, cu o creștere de 2.4% față de perioada similară a anului 2024.

Articolul Înmatriculările de autoturisme noi, în creștere cu 10.4% în martie față de luna similară din 2024 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noile restricții comerciale au făcut ca întreprinderile, consumatorii și investitorii să se îngrijoreze cu privire la intensificarea războiului comercial global.

Trump a pus de câteva săptămâni un punct în jurul datei de 2 aprilie ca o „zi de eliberare” pentru a impune o serie de noi tarife care ar putea răsturna sistemul comercial global, dar a furnizat puține detalii, potrivit Reuters.

El a declarat duminică că tarifele reciproce vor viza toate națiunile care impun taxe pe bunurile americane, iar Casa Albă a declarat luni că orice țară care i-a tratat pe americani nedrept ar trebui să se aștepte să primească un tarif. Trump mai spune că un tarif de 25% la importurile de automobile va intra în vigoare pe 3 aprilie.

Trump urmează să dezvăluie miercuri planul său tarifar în cadrul unui eveniment în Rose Garden

Potrivit Washington Post, consilierii iau în considerare un plan care ar crește taxele pentru produsele cu aproximativ 20 % din aproape toate țările, mai degrabă decât abordările mai specifice care au fost, de asemenea, luate în considerare.

Administrația anticipează că noile taxe ar putea genera venituri de peste 6.000 de miliarde de dolari, care ar putea fi trimise americanilor sub formă de reduceri, a relatat ziarul.

Un consilier de la Casa Albă a declarat că orice raport înainte de evenimentul de miercuri este „simplă speculație”

Președintele republican a impus deja tarife la importurile de aluminiu și oțel și a majorat taxele la toate bunurile din China, sporind tensiunile cu cei mai mari parteneri comerciali ai țării. Canada a promis că va răspunde cu propriile sale tarife, în timp ce UE și alte țări au amenințat și ele cu contramăsuri.

Trump a susținut că lucrătorii și producătorii americani au fost afectați în ultimele decenii de acordurile de liber schimb care au redus barierele din calea comerțului global și au alimentat creșterea unei piețe americane de 3 000 de miliarde de dolari pentru bunuri importate. Explozia importurilor a venit la pachet cu ceea ce Trump consideră a fi un dezavantaj evident: Comerțul masiv dezechilibrat între SUA și lume, cu un deficit comercial de bunuri care depășește 1,2 trilioane de dolari.

Articolul Tarifele de 20% ale lui Trump: lumea nervoasă așteaptă războiul comercial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, CE a revizuit marți politica de coeziune a UE pentru a sprijini mai bine competitivitatea și decarbonizarea UE, apărarea și securitatea, regiunile frontaliere estice, precum și locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică.

Obiectivul acestei inițiative este de a spori eficacitatea politicii de coeziune, încurajând statele membre și regiunile să investească în prioritățile strategice europene, menținând în același timp accentul politicii de coeziune pe reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale.

„Statele membre vor fi invitate să reprogrameze o parte din fondurile lor de coeziune pentru perioada 2021-2027 pentru noi investiții în contextul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, aflată în curs de desfășurare”, se arată în comunicat.

Astfel, Comisia propune extinderea sprijinului acordat din Fondul european de dezvoltare regională la întreprinderile mari din domenii critice, cum ar fi apărarea, tehnologiile strategice și decarbonizarea.

Comisia încurajează statele membre să sporească investițiile în tehnologii strategice în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”

Propunerea va permite în continuare statelor membre să utilizeze fondurile de coeziune actuale pentru a construi o infrastructură rezilientă în vederea promovării mobilității militare. Acesta va sprijini, de asemenea, capacitățile de producție ale întreprinderilor mici și mari din sectorul apărării din toate regiunile UE.

În plus, programele de coeziune din regiunile frontaliere estice, afectate în mod disproporționat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vor beneficia de un nivel de prefinanțare preferențial dacă transferă cel puțin 15 % din fondurile lor totale către noile priorități strategice.

Comisia propune, în conformitate cu orientările politice ale președintelui, dublarea cuantumului fondurilor politicii de coeziune dedicate locuințelor la prețuri accesibile. Statele membre vor putea, de asemenea, să mobilizeze finanțare privată și publică prin utilizarea unui nou instrument financiar instituit în comun cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Instrumentul va combina fondurile de coeziune cu resursele BEI și ale altor instituții financiare internaționale, precum și ale băncilor naționale de promovare și comerciale.

Statele membre vor fi în măsură să sporească investițiile în reziliența apei, inclusiv în digitalizarea infrastructurii de apă, în atenuarea efectelor secetei și ale deșertificării.

Fondurile de coeziune vor sprijini investițiile menite să promoveze interconexiunile energetice și sistemele de transport aferente, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare. Acest lucru va fi esențial pentru accelerarea tranziției energetice și pentru promovarea mobilității curate. Propunerea va facilita, de asemenea, finanțarea măsurilor de decarbonizare.

În timp ce toate proiectele de coeziune dezvoltate în cadrul priorităților strategice ale UE vor avea dreptul la până la 30 % din prefinanțare, programele de coeziune, care vor transfera cel puțin 15 % din fondurile lor totale către aceste priorități, vor beneficia de un nivel și mai ridicat de plăți în avans.

Finanțarea UE pentru investiții în priorități strategice va acoperi până la 100 % din costuri în toate regiunile

Modificările aduse marți legislațiilor privind politica de coeziune, propuse în contextul evaluării la jumătatea perioadei pentru 2025, vor fi discutate de Parlamentul European și de Consiliu.

Cu un buget de 392 de miliarde de euro în actuala perioadă de programare 2021-2027, politica de coeziune este principala politică de investiții a UE.

Articolul Statele UE își vor reprograma o parte din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O analiză a canalului Second Thought de pe YouTube redă modul în care Elon Musk își intensifică influența în politica europeană, intervenind în Germania, Marea Britanie, Irlanda, Ungaria sau Franța.

De la sprijinul pentru partidele de extremă dreapta până la opoziția față de reglementările UE privind tehnologia, Musk pare să urmărească un obiectiv strategic.

Întâlnirea de la Madrid, desfășurată sub sloganul ”Make Europe Great Again”, ridică întrebarea: când a fost Europa ”mare” și ce înseamnă acest ideal? Mai important, care este scopul final al lui Musk în această ecuație politică?

Alinierea lui Musk cu politica de dreapta

Elon Musk s-a implicat tot mai mult în mișcările politice de dreapta din Europa, reflectând alinierea sa cu ideologiile conservatoare din SUA. Poziția sa politică include opinii anti-imigrație și convingerea că reglementările europene amenință libertatea corporativă americană.

De la Germania și Marea Britanie până la Franța și Irlanda, Musk încearcă să influențeze direcția politică a acestor state prin mesaje pe X și relații strategice cu lideri politici.

Influența sa tot mai mare în politica europeană face parte dintr-un trend mai amplu, în care miliardari americani din domeniul tehnologiei încearcă să modeleze conducerea globală în favoarea intereselor lor economice.

Sprijinul său pentru partidele de extremă dreaptă pare să fie motivat atât de considerente ideologice, cât și de interese de afaceri, mai ales în contextul în care UE înăsprește reglementările privind companiile tehnologice.

Acest tip de implicare nu este nou în rândul miliardarilor tech americani, dar amploarea și impactul său ridică îngrijorări despre viitorul democrației în Europa.

Ascensiunea extremei drepte în Europa

Partidele de extremă dreaptă câștigă tot mai mult teren în Europa, promovând politici anti-imigrație și anti-LGBTQ. Acest fenomen reflectă o tendință globală de ascensiune a populismului și naționalismului.

Totodată, facțiunile europene de dreapta invită în mod deschis conservatori americani să intervină în politica europeană, adoptând tactici și stiluri de leadership similare cu cele din SUA.

Mulți lideri de dreapta consideră că actualul context politic este favorabil pentru extinderea influenței lor, ceea ce ar putea duce la o normalizare a ideologiilor extremiste. Implicarea lui Musk în aceste mișcări sugerează o strategie de susținere a unor politici ce favorizează marile corporații, subminând în același timp controlul autorităților de reglementare.

Provocări de reglementare și influența marilor companii tehnologice

Relația dintre Silicon Valley și ideologiile de extremă dreaptă evidențiază o opoziție comună față de reglementare.

Uniunea Europeană a adoptat o poziție mai strictă decât SUA în ceea ce privește monopolurile din domeniul tehnologic, în special prin legi de reglementare din 2001 și 2004, menite să limiteze dominația corporativă.

Regulamentul privind fuziunile din 2001 a două mari companii americane (GE și Honeywell) a consolidat puterea UE de a investiga și bloca fuziunile anticoncurențiale, în timp ce reforma antitrust din 2004 a introdus sancțiuni mai severe pentru practicile monopoliste. Aceste legi au fost concepute pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a proteja competiția.

Cu toate acestea, schimbările politice și lobby-ul corporativ au făcut aplicarea acestor reglementări din ce în ce mai dificilă. Pe măsură ce giganții tehnologici americani, inclusiv companiile deținute de Musk, își extind influența, există temeri că aceste cadre de reglementare vor fi slăbite, permițând o dominație a pieței fără restricții.

Viitorul democrației europene

Alianța dintre miliardarii din domeniul tehnologiei și politicienii de extremă dreaptă amenință structurile democratice din Europa.

Extremiștii susțin adesea o versiune distorsionată a libertății de exprimare, folosind-o ca pe un instrument pentru a proteja ideologii dăunătoare și pentru a submina garanțiile democratice.

Exploatând discursuri despre suveranitate și autodeterminare, aceste mișcări câștigă sprijin public, promovând în același timp politici care avantajează elitele economice.

Pe măsură ce influența extremei drepte continuă să crească în Europa, provocarea rămâne aceea de a găsi un echilibru între inovația economică și protejarea instituțiilor democratice de influența corporativă și extremistă.

Monopolurile tehnologice și extrema dreaptă: o amenințare sau oportunitate pentru Europa?

Sprijinul administrației Trump pentru AI și monopolurile tehnologice a adâncit inegalitățile economice și a întărit mișcările extremei drepte.

JD Vance a declarat recent în Gemania, la Munchen, că Statele Unite nu vor accepta reglementări stricte ale Uniunii Europene privind inteligența artificială, avertizând că firmele americane din domeniul tehnologiei vor reacționa cu fermitate împotriva unor astfel de măsuri. El și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru partidele de extremă dreapta din Europa, semnalând o aliniere transatlantică împotriva supravegherii reglementare.

Această aliniere arată că proiectul de extremă dreapta nu urmărește protejarea libertății, ci consolidarea puterii în mâinile miliardarilor din tehnologie și ale elitelor politice.

Giganții tech americani, cu China fiind singura lor concurență semnificativă, domină piețele globale și își sporesc influența.

Colaborarea lor cu partidele de extremă dreapta din Europa le oferă o expunere media mai mare, pe măsură ce presa tradițională își pierde din relevanță.

UE intensifică supravegherea asupra giganților tech precum X și Google pentru a limita comportamentul monopolist, semnalând posibile schimbări de reglementare.

Între timp, alianțele dintre miliardarii din tehnologie și politicienii de extremă dreapta subminează valorile democratice în Europa.

Aceste grupuri împărtășesc o opoziție față de reglementare, prezentând-o ca pe o amenințare la adresa libertății, ceea ce, în final, îi favorizează pe cei bogați și marginalizează cetățenii obișnuiți.

Această dinamică reprezintă un risc major pentru echitatea socială, guvernare și integritatea democrației europene.

Totuși, schimbările politice din țări precum Brazilia arată că rezistența împotriva imperialismului corporatist american și a dominației tehnologice este posibilă, oferind speranță pentru un viitor mai echilibrat.

Articolul De ce susține Elon Musk partidele de extremă dreapta din Europa? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție pentru Transportul Public a fost informată, marți, despre un incident în care o femeie s-ar fi aruncat în fața trenului într-o stație de metrou din Sectorul 5, chiar când acesta intra în stație.

Polițiștii și echipajele de prim-ajutor au ajuns rapid la fața locului și intervin acum pentru a o salva pe femeie.

Autoritățile au stabilit că este vorba despre o copilă în vârstă de 15 ani.

Aceasta a fost salvată de echipajele ajunse la fața locului și a fost transportată la spital, pentru îngrijiri medicale suplimentare.

Cercetările sunt continuate de Brigada de Poliție pentru Transportul Public – Serviciul Poliție Metrou, pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.

Potrivit Metrorex, incidentul a avut loc în stația de metrou Eroilor 1 și a impus reorganizarea circulației trenurilor.

„În urma acestui eveniment regretabil, circulația trenurilor este momentan reorganizată. Între stațiile Piața Unirii 2 și Izvor, fir 2, trenurile de metrou nu circula pentru a permite intervenția echipelor de salvare, iar pe firul 1 între Piața Unirii 2 și Izvor, circulația trenurilor este organizată în sistem pendulă. Călătorii sunt informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri”, transmite Metrorex.

Articolul O fată de 15 ani s-a aruncat în fața metroului când trenul intra în stație. Circulația, perturbată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Europa trebuie să își revizuiască abordarea în materie de securitate internă, într-un mediu de securitate schimbat și într-un peisaj geopolitic în evoluție, în care amenințările hibride din partea statelor străine ostile și a actorilor sponsorizați de stat sunt în creștere, în care rețelele puternice de criminalitate organizată proliferează, iar infractorii și teroriștii operează din ce în ce mai mult online, arată Comisia Europeană într-un comunicat.

„Siguranța este una dintre condițiile prealabile esențiale pentru societăți deschise și dinamice și pentru o economie înfloritoare. De aceea lansăm astăzi o inițiativă importantă pentru a aborda mai bine amenințările la adresa securității, cum ar fi terorismul, criminalitatea organizată, criminalitatea informatică în creștere și atacurile împotriva infrastructurii noastre critice. Vom consolida Europol și vom oferi autorităților de aplicare a legii instrumente actualizate de combatere a criminalității. Dar și cercetătorii, întreprinderile și chiar cetățenii pot contribui la o mai mare siguranță pentru toți”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Noul peisaj al amenințărilor necesită o abordare îmbunătățită

CE arată că noul peisaj al amenințărilor necesită o schimbare de mentalitate și o abordare îmbunătățită a UE în ceea ce privește securitatea internă. Întrucât securitatea începe cu o anticipare eficace, UE trebuie să se bazeze pe o conștientizare a situației de înaltă calitate și pe o analiză a amenințărilor.

Autoritățile de aplicare a legii au nevoie de instrumentele adecvate pentru a fi eficace. 85 % din anchetele penale se bazează pe informații digitale, ceea ce include accesul legal la date:

„Un nou mandat pentru Europol de a-l transforma într-o agenție de poliție cu adevărat operațională pentru a consolida sprijinul acordat statelor membre, consolidarea Frontex, Eurojust și ENISA și asigurarea unei cooperări strânse între agenții, consolidarea capacităților operaționale cu ajutorul unui nou sistem de comunicare critică pentru a permite comunicarea transfrontalieră între diferitele autorități, o foaie de parcurs privind accesul legal și efectiv la date pentru autoritățile de aplicare a legii, o foaie de parcurs tehnologică privind criptarea și o evaluare a impactului în vederea actualizării normelor UE privind păstrarea datelor”, se arată în comunicat.

Consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hidride

Conform acestuia, UE trebuie să își consolideze reziliența împotriva amenințărilor hibride prin protejarea infrastructurii critice, consolidarea securității cibernetice și combaterea amenințărilor online.

„Sunt necesare norme mai stricte pentru combaterea rețelelor de criminalitate organizată. Autoritățile de aplicare a legii trebuie să fie în măsură să meargă după banii lor. Copiii trebuie să fie mai bine protejați împotriva criminalității organizate”, mai transmite CE.

Având în vedere că nivelul de amenințare teroristă din UE rămâne ridicat, UE trebuie să fie bine echipată pentru a anticipa amenințările, a preveni radicalizarea, a proteja cetățenii și a răspunde la atacuri.

Pentru a contracara impactul instabilității globale, UE trebuie să își apere în mod activ interesele în materie de securitate dincolo de frontierele sale, prin stimularea cooperării internaționale în materie de securitateși consolidarea parteneriatelor cu regiuni-cheie, cum ar fi America Latină și regiunea mediteraneeană, încheierea de acorduri internaționale de către Europol și Eurojust, inclusiv crearea de echipe operaționale comune cu autoritățile locale de aplicare a legii, consolidarea schimbului de informații cu țările terțe de încredere.

Articolul Comisia Europeană a prezentat ProtectEU. Ce cuprinde noua strategie europeană de securitate internă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Proiectul hidroenergetic Cerna – Belareca presupune finalizarea celor două hidrocentrale amplasate pe râul Cerna și o serie de lucrări hidrotehnice (baraje, tuneluri de derivare și stații de transformare) în localitățile Băile Herculane, Mehadia și Cornereva din județul Caraș-Severin.

Punerea lor în funcțiune va duce la suplimentarea capacității medii de producție de energie cu 40,2 Gwh/an, a precizat Mircea Fechet. Ministrul a precizat că, suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane mc în barajul de la Cornereva, se va asigura capacitatea de stocare a aproximativ 4,15 GWh energie electrică.

Construcția hidrocentralelor a început în urmă cu 45 de ani

Cerna – Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, iar de la începerea lucrărilor au trecut 45 ani. Investiția a fost sistată în anii ’90, la un stadiu de realizare de 80%, în urma obiecțiunilor legate de protecția biodiversității și de impactul asupra mediului, susținute de Greenpeace România.

Proiectul acordului de mediu a parcurs toate etapele impactului asupra mediului și respectă prevederile legale naționale și normele europene, așa cum indică toate cele trei studii de specialitate supuse consultării publicului.

„Vom ține în frâu facturile la energie electrică”

Amenajarea hidroenergetică Cerna – Belareca a fost prevăzută cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, punctul comun fiind centrala Herculane.

Investiția va fi realizată de Hidroelectrica și se adaugă celorlalte hidrocentrale aflate deja în diferite faze de execuție, prin care „consolidăm securitatea energetică a României și ne asigurăm că ținem în frâu facturile la energie electrică”, potrivit ministrului Fechet.

Articolul Undă verde pentru finalizarea celor două hidrocentrale de pe râul Cerna. A fost emis acordul de mediu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un bărbat care a atacat cu cuțitul în Amsterdam joia trecută, rănind cinci persoane, este suspectat de tentativă de omor cu posibil motiv terorist, au anunțat marți procurorii olandezi, potrivit Reuters.

Suspectul, despre care poliția a declarat că s-a cazat la un hotel din Amsterdam miercurea trecută, este un cetățean ucrainean în vârstă de 30 de ani, originar din regiunea Donețk. Autoritățile locale nu au oferit mai multe informații despre identitatea acestuia.

„Bărbatul este suspectat de cinci capete de acuzare pentru tentativă de omor sau omor din culpă cu motivație teroristă,” au precizat procurorii.

El a fost arestat rapid după incident, cu ajutorul trecătorilor, și a suferit o rană la picior.

Victimele sunt: un bărbat de 26 de ani din Polonia, o femeie de 73 de ani din Belgia, o tânără de 19 ani din Amsterdam, precum și o femeie de 67 de ani și un bărbat de 69 de ani, ambii cetățeni americani.

În timp ce bărbatul polonez a fost externat din spital până vineri, celelalte victime rămân internate, însă se află în stare stabilă, au precizat procurorii în comunicat.

Articolul Atacul cu cuțitul din Amsterdam ar fi avut motivație teroristă, spun procurorii olandezi apare prima dată în Mediafax.