Mediafax

”Dacă dorește ca un singur candidat pro-occidental să adune cât mai multe dintre voturile alegătorilor pro-occidentali, nu are decât să se conformeze voinței exprimate de bucureșteni, să se ducă la Primăria Generală, să își exercite mandatul pe care l-a primit, cu puterile sporite prin referendumul pe care l-a cerut și l-a primit, și atunci cred că nu e nimic de negociat și mergem înainte cu toții”, a declarat Crin Antonescu, miercuri seara, la Antena 3 CNN, referindu-se la Nicușor Dan.

Antonescu este de părere că aceste discuții nu ar trebui purtate în presă dar nici nu crede într-un tur 2 între Simion și Ponta.

„Știm cu toții că cine vrea să discute ceva serios, nu deschide aceste discuții prin mass media. În al doilea rând, finala Simion – Ponta, cred că e doar în mintea domnului Nicușor Dan, sau mai degrabă, un scenariu construit de domnul Nicușor Dan, cu acest sondaj straniu, ca să nu zic altfel, pe care l-a lansat pe piață în ultimele zile”, a mai spus Antonescu.

Crin Antonescu neagă că ar fi avut vreo negociere cu președinții partidelor din coaliția care îl susține.

„Eu am intrat în această bătălie ca să mă bat, nu ca să negociez. În politică există și negocieri, dacă este vreo împrejurare, vreun motiv ca să negociem, cândva, ceva vom negocia, dar eu nu văd în această campanie electorală ce se poate negocia cu domnul Nicușor Dan sau cu altcineva. Domnul prim-ministru a făcut niște oferte insistente, refuzate la fel de insistent de doamna Lasconi, dar eu n-am avut nimic de-a face cu acest lucru”, a spus Antonescu.

Articolul Crin Antonescu respinge oferta lui Nicușor Dan de a negocia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Experții de la Washington studiază costul achiziționării Groenlandei. Potrivit unor înalți oficiali intervievați de Washington Post, acesta este primul pas concret făcut de administrația Donald Trump de când președintele a început să vorbească despre teritoriul danez.

Oficialii care nu au dorit să-și dezvăluie identitatea sunt membri ai Biroului de Buget al Casei Albe. În ultimele săptămâni, ei au încercat să stabilească cât ar costa transformarea insulei autonome daneze într-un teritoriu american, anunță Le Figaro. Cercetarea include costul furnizării de servicii guvernamentale americane celor 58.000 de rezidenți ai Groenlandei, precum și o estimare a veniturilor pe care Trezoreria SUA le-ar putea genera din resursele naturale ale Groenlandei.

„Raportul cost-beneficiu pentru SUA este în prezent în discuție”, a explicat un înalt oficial, demonstrând că declarațiile președintelui încep să se reflecte în politica guvernamentală.

O variantă luată în calcul este ca americanii să ofere guvernului groenlandez un acord mai avantajos decât cel propus de Danemarca, care în prezent subvenționează serviciile de pe insulă în valoare de aproximativ 600 de milioane de dolari pe an. Specialiștii încearcă să estimeze un preț al achiziției și costul „menținerii Groenlandei ca teritoriu al SUA”.

Toate calculele pornesc de la ipoteza că groenlandezii vor vota în favoarea aderării la un referendum. Altfel spus, o preluare pe cale pașnică va avea un cost, în timp ce folosirea forței militare va implica alte cheltuieli. Donald Trump a spus de mai multe ori că „100 la sută” Groenlanda va fi preluată de SUA. Întrebat despre folosirea armatei, Trump a răspuns că există „o posibilitate puternică ca să realizeze acest lucru fără folosirea forţei militare”, dar că „nu exclude nimic”.

Cel de-al 47-lea președinte american vrea Groenlanda pentru resursele sale minerale și pentru poziția geografică strategică.

Articolul Primul pas făcut de administrația Trump privind Groenlanda: încearcă să stabilească prețul insulei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia a fost pronunțată de Secția I Penală – Drepturi și Libertăți, în cadrul unei ședințe desfășurate în complet de divergență, după ce inițial cauza fusese repusă pe rol în aceeași zi.

În opinia majoritară a completului de judecată, contestația a fost considerată nefondată, instanța menținând astfel decizia din 21 martie 2025, prin care s-a aprobat cererea Parchetului de a-l menține în arest preventiv pe inculpat. De asemenea, Peșchir a fost obligat să plătească 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Decizia este definitivă.

Unul dintre judecători a exprimat o opinie diferită, considerând că măsura arestării nu se mai justifică. Potrivit acestuia, contestația formulată de Peșchir ar fi trebuit admisă, iar încheierea contestată – desființată. În consecință, ar fi urmat respingerea cererii de arestare preventivă formulată de Parchet și punerea în libertate a inculpatului, dacă acesta nu este reținut sau deținut în altă cauză.

Peșchir ar fi plătit aproximativ un milion de euro pentru a finanța campania lui Călin Georgescu, oferind diverse sume de bani utilizatorilor TikTok pentru a promova fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Articolul Bogdan Peșchir rămâne în arest preventiv. Decizia este definitivă. apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația a fost făcută de Jean-Noël Barrot în fața parlamentarilor, la scurt timp după ce președintele Emmanuel Macron a convocat o ședință rară și neanunțată public, la care au participat mai mulți miniștri-cheie și experți, pentru a discuta dosarul iranian.

Puteri europene încearcă în prezent să contureze o soluție diplomatică pentru a obține un nou acord cu Iranul care să limiteze activitatea de îmbogățire a uraniului până în vară, înainte de expirarea, în octombrie 2025, a sancțiunilor ONU legate de acordul nuclear din 2015.

Statele occidentale acuză Iranul că programul său nuclear ascunde de fapt intenția de a dezvolta arma atomică – acuzație pe care Teheranul a respins-o constant, afirmând că programul are scopuri exclusiv civile.

„Fereastra de oportunitate este foarte îngustă”

„Mai avem doar câteva luni până la expirarea acordului din 2015. În caz de eșec, un conflict militar ar părea aproape inevitabil”, a declarat Barrot.

Potrivit a trei surse diplomatice, reuniunea convocată de Macron reflectă îngrijorarea crescândă în rândul aliaților europeni ai Washingtonului că, în lipsa unui acord negociat rapid, Statele Unite și Israelul ar putea lansa lovituri aeriene asupra instalațiilor nucleare iraniene.

De altfel, Pentagonul a anunțat marți că SUA și-au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, inclusiv prin trimiterea de avioane de luptă, în contextul campaniei aeriene împotriva rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran.

Un oficial european de rang înalt a declarat că strategi europeni analizează posibilitatea ca aceste acțiuni să prefigureze o eventuală lovitură militară americană asupra Iranului, în lunile următoare.

Președintele american Donald Trump, care a făcut apel public către liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, să înceapă imediat negocieri, a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și sancțiuni secundare, dacă nu acceptă un nou acord.

Ministrul de externe al Israelului, în vizită la Paris

Între timp, ministrul de externe al Israelului, adversar direct al Iranului, urmează să efectueze o vizită oficială la Paris, joi.

Surse diplomatice au precizat că miniștri din Franța, Marea Britanie și Germania, părți semnatare ale acordului din 2015, intenționează să discute dosarul Iranului și cu secretarul de stat american Marco Rubio, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe NATO care va avea loc săptămâna aceasta la Bruxelles.

Trump a retras SUA din acordul din 2015, care impunea limite stricte asupra activităților nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale. După retragerea Washingtonului, Iranul a depășit cu mult limitele stabilite, acumulând stocuri de uraniu îmbogățit la un grad ridicat de puritate – apropiat de cel necesar construirii unei arme nucleare.

Puteri europene au încercat în ultimele luni să convingă Iranul să revină la masa negocierilor, inclusiv prin mai multe runde de discuții tehnice. Ele speră să ajungă la un nou acord până în august 2025, pentru a avea timp să impună noi limite și să înceapă ridicarea treptată a sancțiunilor înainte de expirarea definitivă a acordului din 2015, în octombrie 2025.

Totuși, diplomații recunosc că coordonarea cu administrația Trump a fost dificilă, din cauza diferențelor de abordare: în timp ce europenii au mizat pe dialog, Washingtonul a preferat o strategie de „presiune maximă”.

Articolul Franța: Un conflict militar cu Iranul devine aproape inevitabil fără un nou acord nuclear apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tarifele lui Trump vor fi grupate în funcție de țară și industrie, susține sursa.

Aceasta a spus pentru Sky News că vor exista trei feluri de tarife de 10%, 15% și 20%.

Tariful va reprezenta modul în care Casa Albă vede relațiile comerciale cu respectivele țări și industrii. Anunțul va fi făcut de președintele SUA, Donald Trump.

Articolul Taxele vamale ale lui Trump vor fi diferite în funcție de țară și industrie – surse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După două luni de presiuni din partea administrației americane asupra justiției din New York, dosarul privind faptele de corupție ale lui Eric Adams, primarul orașului New York, a fost clasat.

Judecătorul Dale Ho din New York a închis dosarul de corupție, care s-a transformat într-o telenovelă politico-juridică de când administrația lui Donald Trump a cerut ca acuzațiile să fie retrase.

Dosarul a fost clasat fără posibilitatea de a fi redeschis

În decizia sa, emisă miercuri, după aproximativ două luni de presiuni din partea administrației americane asupra justiției din New York, judecătorul Dale Ho a scris că a decis să „abandoneze” urmărirea penală în această afacere extinsă de corupție, ce-l viza pe Eric Adams, fără posibilitatea ca dosarul să fie redeschis ulterior, așa cum ceruse guvernul american.

Eric Adams, primarul orașului New York, a fost acuzat în septembrie 2024 de corupție, fraudă și finanțare ilegală a campaniei, fiind suspectat că a acceptat cadouri în valoare de peste 100.000 de dolari de la oficiali turci în schimbul unor favoruri.

În luna februarie, Departamentul de Justiție al administrației Trump a cerut retragerea acuzațiilor, invocând necesitatea cooperării lui Adams în politicile de imigrație. Cererea a generat controverse și demisii în rândul procurorilor federali.

Mandatul lui Eric Adams ca primar al New York-ului expiră la finalul anului 2025. Odată cu desființarea dosarului său de corupție, Adams își poate continua campania pentru un al doilea mandat de primar al New York-ului.

Articolul La cererea lui Trump, justiția americană a clasat dosarul de corupție al primarului din New York apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Elon Musk se retrage din funcția sa de consilier guvernamental după ce președintele Donald Trump și-a exprimat în privat îngrijorarea cu privire la influența sa, conform Daily Mail.

Decizia, aparent luată de comun acord, vine pe fondul controversei tot mai mari legate de măsurile agresive ale lui Musk de reducere a dimensiunii guvernului federal, care au dus la concedieri în masă și procese împotriva administrației.

Musk a suferit și eșecuri, inclusiv pierderea unei investiții de 20 de milioane de dolari în alegerile pentru Curtea Supremă din Wisconsin și scăderea vânzărilor Tesla, agravată de incendieri ale loturilor de mașini.

În ciuda sprijinului public – precum expunerea mașinilor Tesla pe peluza Casei Albe – Trump le-a transmis membrilor Cabinetului său că ei, și nu Musk, sunt responsabili de departamentele lor.

Clasificat drept un „angajat guvernamental special,” Musk se apropia de limita de 130 de zile pentru acest rol, iar speculațiile indicau că Trump ar putea încerca să îi prelungească mandatul.

Deși Musk revine în sectorul privat, se așteaptă să mențină legături strânse cu Trump și acces direct la Biroul Oval. Retragerea sa a dus inițial la o creștere a acțiunilor Tesla, semnalând optimismul investitorilor față de revenirea sa în afaceri.

Articolul Decizia neașteptată a lui Musk: retragere din guvern în urma îndoielilor exprimate de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Republicii Moldova a declarat miercuri că agenții ruși au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi la alegerile prezidențiale și la referendumul de anul trecut, potrivit Reuters. Suma reprezintă aproape 1% din PIB-ul țării.

„Agenții Kremlinului au lansat o campanie de cumpărare în masă a voturilor, cheltuind circa 200 de milioane de euro, aproape 1% din PIB-ul Moldovei, pentru a ne destabiliza țara”, a declarat Dorin Recean, în timpul unei conferințe de presă care a avut loc la Chișinău.

Autoritățile din Republica Moldova au declarat că operațiunea a fost coordonată de oligarhul fugar Ilan Shor și de susținătorii săi. Shor și rușii neagă orice implicare. Totuși, Moldova a acuzat în repetate rânduri Moscova că se amestecă în treburile sale pentru a menține fosta țară sovietică pe orbita sa și a împiedica aderarea la Uniunea Europeană.

Comentariile lui Recena au fost făcute în aceeași zi în care Marea Britanie a sancționat Evrazia, o organizație pro-rusă, considerată responsabilă pentru încercarea de a truca referendumul din Moldova și de a destabiliza țara. Biroul de Externe al Marii Britanii a declarat că Evrazia a fost coordonată de Shor.

Articolul Moldova: agenții ruși au cheltuit anul trecut 200 de milioane de euro pentru a cumpăra voturi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miercuri, Elena Lasconi a dezvăluit că Nicușor Dan a sunat-o și i-a cerut-o să se retragă în favoarea lui Nicolae Ciucă înainte de alegerile prezidențiale din 2024.

„Este adevărat că Nicușor Dan m-a sunat și a intermediat să mă întâlnesc cu el la Stejarii, și cu Ciucă. Exact în ziua în care am fost să fac filmulețul și am prezentat cartea cu deschiderea porților Parlamentului. Atunci”, a declarat Elena Lasconi la emisiunea „Ai Aflat” moderată de Ionuț Cristache la Gândul Exclusiv.

„Niciodată, asta însemnând niciodată, nu i-am cerut doamnei Lasconi să se retragă din competiția prezidențială din noiembrie”, a răspuns Nicușor Dan, la B1 TV.

Fostul premier și lider al PNL, Nicolae Ciucă, a fost la rândul său întrebat de Gândul despre propunerea pe care Lasconi a primit-o de la Nicușor Dan.

„Nu am ce punct de vedere să vă dau pentru că nu știu despre ce este vorba, întrebați-o pe dumneaei!”, a declarat Nicolae Ciucă pentru Gândul.

Nicolae Ciucă a fost candidatul PNL de la alegerile prezidențiale din 2024.

Articolul Dan o contrazice pe Lasconi: Niciodată nu i-am cerut să se retragă din competiția din noiembrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sistemele informatice ale partidului Platforma Civică al premierului polonez Donald Tusk au fost vizate de un atac cibernetic, potrivit Reuters. Anunțul a fost făcut miercuri de Tusk.

„Atac cibernetic asupra sistemului IT al Platformei (civice). Începe interferența străină în alegeri. Serviciile indică o urmă din est”, a scris Tusk pe platforma de socializare X.

În martie, Varșovia a declarat că s-a confruntat cu un atac cibernetic asupra agenției spațiale poloneze. În 2024, polonezii au anunțat că agenția de presă de stat a fost și ea lovită de un atac cibernetic rusesc.

Polonia este în alertă maximă deoarece există informații privind apariția unor interferențe străine și a unor acte de sabotaj înaintea alegerilor prezidențiale programate pentru luna mai. Polonezii se tem că actorii străini ar putea încerca să perturbe alegerile din țară deoarece Polonia este un aliat cheie al Ucrainei.

Articolul Alegerile din Polonia în pericol. Donald Tusk: începe interferența străină în alegeri apare prima dată în Mediafax.