Mediafax

Trump a declarat pentru NBC că este „dezamăgit” de Moscova, dar a precizat că „vom vedea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni”.

Preşedintele american se aşteaptă ca Senatul să aprobe măsura cu sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

Între timp, atacurile ruseşti continuă să lovească teritoriul ucrainean. Regiunea Mykolaiv din sudul Ucrainei a fost din nou ţinta dronelor ruseşti, un incendiu vast devastând periferia oraşului după o serie de explozii. Primarul Oleksandr Senkevych a confirmat atacul.

La Kiev, sediul Nunţiaturii Apostolice a fost avariat de fragmente ale unei drone ruseşti. Nunţiul în Ucraina, arhiepiscopul Visvaldas Kulbokas, a relatat că a văzut drone zburând în jurul clădirii şi a auzit explozii foarte aproape, sediul suferind pagube la acoperiş şi la garaj.

Aceste atacuri au loc în contextul unei conferinţe pentru reconstrucţia Ucrainei, unde au fost asumate angajamente în valoare de 10 miliarde de euro.

Articolul Donald Trump: „Dezamăgit de Putin. Luni voi face o declaraţie importantă despre Rusia” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialul a subliniat că „brațul lung al Israelului” poate ajunge „în Tehran, Tabriz, Isfahan și oriunde se plănuiește un atac împotriva statului evreu”.

Avertismentul adresat Iranului

Katz a precizat că, dacă va fi necesar, „vom reveni cu o forță și mai mare”. Mesajul vine la scurt timp după campania aeriană de 12 zile din iunie, când aviația israeliană, sprijinită de Statele Unite, a vizat instalații nucleare iraniene pe fondul temerilor că Teheranul ar fi aproape de obținerea armei nucleare, acuzații negate de Iran.

Operațiunea aeriană, încheiată pe 23 iunie printr‑un armistițiu intermediat de SUA și anunțat de președintele Donald Trump, a stârnit temeri privind extinderea conflictului în regiune. În pofida armistițiului, retorica belicoasă continuă. Israelul își reafirmă dreptul de a acționa preventiv, iar Iranul respinge orice acuzație legată de programul său nuclear.

Casa Albă nu a comentat încă noile declarații ale lui Katz, însă diplomații europeni avertizează că un nou atac ar putea prăbuși fragilul armistițiu. Analistul militar Avi Ben‑Zion consideră că retorica dură vizează descurajarea: „Mesajul este clar. Orice amenințare la adresa Israelului va primi un răspuns disproporționat.” În același timp, experții avertizează că escaladarea ar putea atrage alte puteri regionale într‑un conflict direct.

Articolul Israel va lovi Iranul din nou dacă va fi nevoie. Katz avertizează că „nu există loc de ascuns” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Reuters, vânzările de camioane grele electrice în China au înregistrat o creştere accelerată în prima jumătate a anului 2025, ajungând să reprezinte aproximativ 25% din totalul vânzărilor de camioane noi, potrivit estimărilor din industrie.

Acest avans semnificativ este susţinut de subvenţiile guvernamentale şi de dezvoltarea rapidă a infrastructurii de încărcare, în special în zonele industriale şi logistice.

Creşterea adoptării camioanelor electrice, alături de popularitatea tot mai mare a celor pe gaz natural lichefiat (LNG) şi de vânzările ridicate de maşini electrice, reduce semnificativ cererea de motorină.

Conform unei prognoze realizate de o firmă de consultanţă, consumul de motorină în China este estimat să scadă cu 6,3% în 2025.

Această tendinţă ar putea grăbi atingerea vârfului cererii de petrol în China, spun analiştii, subliniind astfel impactul profund al tranziţiei energetice asupra pieţei globale de energie.

Într-un context în care creşterea economică a Chinei încetineşte, presiunea asupra consumului de petrol devine tot mai evidentă.

Articolul Vânzările de camioane electrice din China cresc accelerat şi reduc cererea de motorină apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui anunț oficial făcut joi de companie, noua abordare reflectă modul actual în care publicul descoperă conținut viral: prin recomandări personalizate, căutări și secțiunea de comentarii, nu printr‑o listă unică all‑in‑one.

Ce se schimbă?

Noua structură concentrează tendințele pe verticalele de conținut cele mai consumate, înlocuind lista unificată cu clasamente separate. Utilizatorii pot accesa noile topuri în meniul Explore, pe canalele creatorilor sau în feed‑ul de abonamente. YouTube promite să adauge și alte categorii, pe măsură ce macro‑ și micro‑tendințele se diversifică.

De ce se renunță la lista unică

Compania motivează schimbarea prin numărul tot mai mare de micro‑tendințe generate de comunități diferite și prin scăderea traficului înregistrat de pagina Trending în ultimii cinci ani. Dacă în 2015 era suficientă o listă generală pentru a surprinde viralele momentului, astăzi conținutul viral apare simultan în multiple nișe, iar algoritmul de recomandare personalizează deja experiența fiecărui utilizator.

Impactul asupra descoperirii conținutului

Pentru spectatori, descoperirea clipurilor populare va rămâne centrată pe recomandările algoritmice, susținută de noile clasamente publice. YouTube afirmă că varietatea de conținut promovat va crește, fiind „mai relevantă și mai naturală” pentru modul în care oamenii explorează platforma.

Beneficii pentru creatori

În YouTube Studio, fila Inspiration va continua să ofere idei personalizate pentru creatorii care doresc să identifice rapid următoarea tendință. În plus, funcția experimentală Hype va permite publicului să amplifice videoclipurile noi, iar programul Creators on the Rise va evidenția talente emergente pe rețelele sociale .

Articolul YouTube renunță la pagina Trending după 10 ani și lansează topuri inteligente pe categorii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă.

„Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad.

Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora.

RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete.

Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise.

Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.

Articolul Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, Administraţia Trump va demara în zilele următoare concedierile la Departamentul de Stat, a anunţat joi secretarul adjunct pentru management şi resurse, Michael Rigas, într-un e-mail trimis angajaţilor.

Acesta a precizat că instituţia va începe comunicarea oficială cu membrii personalului care vor fi afectaţi de reducerea de personal.

Reorganizarea este parte a unei reforme mai ample iniţiate de preşedintele Donald Trump, care vizează reducerea aparatului diplomatic al SUA şi realinierea politicii externe la priorităţile agendei „America First”.

În luna mai, Departamentul de Stat a propus concedierea a aproape 1.900 de angajaţi.

Articolul Departamentul de Stat al SUA începe notificările pentru concedierile masive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia vine pe fondul măsurilor de criză economică și vizează în special cadrele didactice angajate pe perioadă determinată sau cu plata cu ora, contracte care expiră în vară.

Ministrul a precizat că profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați deoarece numărul de norme va fi redus, iar clasele vor avea un efectiv mai mare de elevi. „Nu va pleca nimeni care are contract valabil pe mai mult de un an. Avem oameni angajați pe un an sau cu plata cu ora, contracte care oricum se încheiau în vară”, a declarat Daniel David.

În sistemul educațional românesc, profesorii suplinitori reprezintă o categorie importantă, majoritatea fiind cadre calificate care lucrează pe perioade determinate din cauza lipsei posturilor viabile sau a numărului redus de ore într-o singură școală. Măsura anunțată ar putea afecta zeci de mii de cadre didactice.

Ministrul a subliniat că profesorii rămași în sistem vor avea mai mult timp de predare pentru același salariu. De asemenea, plata cu ora va fi redusă considerabil.

„Chiar și fără măsurile actuale, nu era nicio garanție că acele contracte s-ar fi prelungit în toamnă”, a adăugat David.

Referitor la protestele anunțate de sindicate și posibilul boicot al începutului de an școlar, ministrul a menționat că „sindicatele au dreptul să protesteze”. Totuși, el a atras atenția că lipsa acestor măsuri ar duce inevitabil la concedieri masive: „Dacă nu luăm aceste decizii, alternativa este disponibilizarea. Trebuie să înțelegem vremurile în care trăim.”

Ministrul a încheiat declarând că, în cazul în care România primește o evaluare economică negativă în luna august, efectele se vor resimți sever din toamnă, inclusiv în sistemul educațional.

Articolul Profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați din toamnă. Măsuri dure anunțate de Ministerul Educației apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Marea Britanie va începe, în următoarele săptămâni, returnarea migranţilor care sosesc ilegal pe coastele sale în bărci, ca parte a unui acord pilot cu Franţa, a declarat joi premierul Keir Starmer.

Planul, cunoscut sub formula „unul intră, unul iese”, presupune ca unii dintre cei sosiţi în mod ilegal în Regat să fie returnaţi în Franţa, iar în schimb, Marea Britanie să primească un număr egal de solicitanţi de azil, după verificări de securitate.

„Acest plan revoluţionar va demonstra că traversările Canalului în ambarcaţiuni improvizate sunt zadarnice,” a spus Starmer într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la finalul unei vizite de stat de trei zile în Franţa.

Deşi presa britanică a relatat că planul ar putea viza până la 50 de persoane pe săptămână, premierul nu a confirmat o cifră exactă.

El a precizat că schema va fi extinsă dacă se dovedeşte eficientă, într-o tentativă de a „rupe modelul” traficului de migranţi operat de reţele de crimă organizată.

Starmer a subliniat că migraţia ilegală reprezintă o „criză globală, o criză a Uniunii Europene şi o criză comună pentru Marea Britanie şi Franţa”.

Articolul BBC: Marea Britanie va începe returnarea migranţilor în Franţa în câteva săptămâni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform BBC, clubul Tottenham Hotspur a anunţat joi seară că a ajuns la un acord pentru achiziţia mijlocaşului Mohammed Kudus de la rivala din Premier League, West Ham United.

Transferul s-a realizat pentru suma de 55 de milioane de lire sterline, în ciuda unei clauze de reziliere de 85 de milioane de lire, şi este supus aprobării permisului de muncă.

Kudus, în vârstă de 24 de ani, a semnat un contract valabil pe şase ani, până în vara lui 2031.

Internaţionalul ghanez a fost transferat de West Ham în vara anului 2023 şi a evoluat în 65 de meciuri în Premier League, în care a înscris 13 goluri şi a oferit 9 pase decisive.

West Ham a refuzat săptămâna trecută o primă ofertă de 50 de milioane de lire din partea lui Tottenham, dar negocierile reluate au dus în final la înţelegerea dintre cele două cluburi.

Articolul Tottenham îl transferă pe Mohammed Kudus de la West Ham. Cât a costat transferul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Shmyhal a anunțat că Ucraina are în plan crearea a două fonduri importante pentru a acoperi aceste costuri uriașe. Unul dintre ele, în valoare de 540 de miliarde de dolari, ar urma să fie finanțat din activele rusești înghețate în străinătate și administrat de Kiev. Cel de-al doilea, în valoare de 460 de miliarde de dolari, ar proveni din investiții private internaționale, scire DPA.

La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei: Peste 1 trilion de dolari necesari în următorii 14 ani

Premierul ucrainean a solicitat aliaților internaționali să aloce fonduri suplimentare pentru a acoperi deficitul bugetar al Ucrainei din 2026 și 2027. În lipsa păcii, economia țării continuă să depindă în mare parte de sprijin extern.

Shmyhal a precizat că, fără a include producția de armament, cheltuielile anuale pentru întreținerea armatei ucrainene se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro, din care jumătate ar trebui susținută de Uniunea Europeană.

Reconstrucția post-război a Ucrainei: Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții private

În prezent, peste jumătate din bugetul de stat al Ucrainei provine din finanțări externe. Înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, Ucraina era deja cea mai săracă țară din Europa, conform datelor FMI.

Reconstrucția post-război a Ucrainei este nu doar o provocare financiară uriașă, ci și un test al solidarității internaționale în fața distrugerilor provocate de conflictul cu Rusia.

Articolul La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei? Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții private apare prima dată în Mediafax.