Mediafax

Noua performanță este impulsionată de cererea crescută a investitorilor instituționali și de politicile favorabile ale administrației președintelui american Donald Trump.

În martie, Trump a semnat un ordin executiv pentru înființarea unei rezerve strategice de criptomonede, un pas care a consolidat încrederea în sectorul cripto. De asemenea, președintele american a numit mai multe persoane favorabile criptomonedelor în poziții cheie, printre care Paul Atkins, membru al Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse, și David Sacks, consilierul Casei Albe pentru inteligență artificială, relatează Reuters.

Afacerile familiei Trump au făcut și ele incursiuni în domeniul criptomonedelor.

Trump Media & Technology Group intenționează să lanseze un fond tranzacționat la bursă pentru a investi în mai multe tokenuri criptografice, inclusiv Bitcoin, potrivit unui document depus marți la SEC.

Pe fondul acestei evoluții pozitive pentru Bitcoin, și Ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a înregistrat o creștere similară de peste 5%, ajungând la 2.964,02 dolari, după ce anterior atinsese un maxim de cinci luni de 2.998,41 dolari.

Articolul Bitcoin atinge un record istoric datorită cererii investitorilor instituționali apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sistemul a fost dezvoltat de oamenii de știință de la Universitatea din Sydney.

Proteus se bazează pe evoluția dirijată, un proces de laborator care simulează evoluția naturală, dar mult accelerat. În timp ce evoluția naturală poate dura ani, Proteus dezvoltă molecule noi în doar câteva săptămâni, potrivit Scitech Daily.

Noutatea constă în faptul că, spre deosebire de tehnologiile existente care funcționează în celulele bacteriene, Proteus poate genera molecule direct în celulele mamiferelor. Aceasta înseamnă că noile molecule sunt deja adaptate să funcționeze în organismul uman.

„Acest lucru înseamnă că Proteus poate fi folosit pentru a genera noi molecule care sunt foarte bine adaptate pentru a funcționa în organismul nostru și îl putem utiliza pentru a crea noi medicamente care ar fi altfel dificil sau imposibil de realizat”, explică profesorul Greg Neely, coautorul principal al studiului.

Sistemul funcționează ca o platformă de inteligență artificială la care utilizatorul poate introduce o problemă cu soluție incertă. Proteus explorează apoi milioane de secvențe posibile care nu există încă în natură și găsește molecule cu proprietăți adaptate pentru a rezolva problema.

Echipa a demonstrat deja utilitatea Proteus prin dezvoltarea unor versiuni îmbunătățite de proteine care pot fi mai ușor reglate de medicamente și nanocorpuri care pot detecta deteriorarea ADN-ului, un proces important în apariția cancerului. Sistemul poate fi folosit și pentru îmbunătățirea tehnologiilor de editare genetică precum CRISPR.

Cea mai mare provocare a fost să se asigure că celula mamiferă rămâne stabilă prin multiple cicluri de evoluție, fără ca sistemul să „trișeze” găsind soluții triviale. Echipa a rezolvat această problemă folosind structuri artificiale asemănătoare virusurilor, care combină părți din două familii de virusuri diferite.

Oamenii de știință au făcut sistemul open source pentru comunitatea științifică și au depus o cerere de brevet pentru această tehnologie.

Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.

Articolul Un sistem de „inteligență artificială biologică” ar putea revoluționa dezvoltarea medicamentelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Olanda promite peste 300 de milioane de dolari pentru reconstrucția și consolidarea economică a Ucrainei

Olanda a promis 350 de milioane de dolari pentru a sprijini reconstrucția și redresarea economică a Ucrainei până în 2026, a anunțat ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe 10 iulie, la Conferința pentru redresarea Ucrainei de la Roma.

O nouă rundă de negocieri bilaterale între Rusia și SUA ar putea avea loc până la sfârșitul verii, afirmă Moscova

O nouă rundă de negocieri între Rusia și Statele Unite privind problemele bilaterale ar putea avea loc înainte de sfârșitul verii, a declarat vineri vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, potrivit agenției de știri RIA.

„Da, este foarte posibil să se întâmple până la sfârșitul verii”, a afirmat Riabkov, potrivit RIA.

Trump promite o „declarație importantă” privind Rusia și dezvăluie un nou acord NATO privind livrarea de arme către Ucraina

Într-un interviu acordat NBC News pe 10 iulie, președintele american Trump a declarat că intenționează să facă o „declarație importantă” privind Rusia săptămâna viitoare și a dezvăluit un nou acord SUA-NATO privind livrarea de arme către Ucraina.

Zelenski îndeamnă senatorii americani să „intensifice presiunea sancțiunilor asupra Rusiei”

Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal pe 10 iulie, îndemnând la sancțiuni mai severe împotriva Rusiei și subliniind necesitatea menținerii presiunii internaționale pentru a pune capăt agresiunii continue a Moscovei.

Cu finanțarea partenerilor, Ucraina „va doborî totul” în contextul escaladării atacurilor cu drone rusești, afirmă Zelenski

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat intenția Rusiei de a escalada drastic atacurile cu drone, lansând potențial până la 1.000 de drone pe zi, dar a menționat că Ucraina dispune deja de contramăsuri eficiente.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1234. O nouă rundă de negocieri bilaterale între Rusia și SUA ar putea avea loc până la sfârșitul verii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Imaginea îl prezintă pe președinte în Superman, purtând costumul albastru și roșu al supereroului, cu emblema iconică pe piept.

Fotografia folosește o paletă de culori vibrantă și include sloganurile „Adevăr”, „Dreptate”, „Calea Americană” și ”Superman Trump”. Primele trei reprezintă valorile tradiționale asociate cu personajul Superman.

THE SYMBOL OF HOPE.

TRUTH. JUSTICE. THE AMERICAN WAY.

SUPERMAN TRUMP. 🇺🇸 pic.twitter.com/fwFWeYonAq

— The White House (@WhiteHouse) July 11, 2025

Momentul ales pentru lansarea imaginii nu pare întâmplător.

Pe 11 iulie 2025 are loc premiera filmului „Superman” al regizorului James Gunn, primul film din noul univers cinematografic DC. Filmul, care îl are în rolul principal pe David Corenswet, a fost lansat după o campanie intensă de marketing și a generat așteptări mari în rândul fanilor.

Data de 11 iulie are o semnificație specială pentru regizorul James Gunn, coincizând cu ziua de naștere a tatălui său decedat. Gunn a declarat anterior că nu și-a dat seama inițial de această coincidență când a fost stabilită data lansării filmului.

Articolul Casa Albă publică o imagine cu Trump în rolul Superman chiar în ziua lansării noului film „Superman” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Funcţia oferă actualizări instantanee despre starea zborului, inclusiv check-in, ora îmbarcării şi numărul porţii.

În plus, pasagerii pot afla dacă au dreptul la vouchere pentru masă sau cazare la hotel şi pot solicita în aplicaţie toate beneficiile la care sunt îndreptăţiţi, inclusiv mese, cazare şi despăgubiri.

Clienţii afectaţi de perturbări pot examina şi selecta alternative de călătorie prin aplicaţie – de la rezervarea unui alt zbor până la rambursarea biletului sau acceptarea unei noi propuneri de zbor din partea Wizz Air, informează Mirror

„Nu este vorba doar de zbor, ci de sentimentul de control în acele momente frustrante”, a declarat Boglarka Spak, şefa departamentului de experienţă a clienţilor Wizz Air.

Ea a subliniat că lansarea vine în perioada de vârf a verii, când mai multe zboruri sunt afectate de perturbări legate de vreme şi controlul traficului aerian.

Funcţia „My Journey” este lansată ca actualizare a aplicaţiei în etape, începând cu 9 iulie. Aplicaţia Wizz Air a fost descărcată de 35 de milioane de ori până în prezent.

Articolul O companie aeriană low-cost lansează funcţia „My Journey” pentru gestionarea întârzierilor şi anulărilor de zboruri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump a declarat pentru NBC că este „dezamăgit” de Moscova, dar a precizat că „vom vedea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni”.

Preşedintele american se aşteaptă ca Senatul să aprobe măsura cu sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

Între timp, atacurile ruseşti continuă să lovească teritoriul ucrainean. Regiunea Mykolaiv din sudul Ucrainei a fost din nou ţinta dronelor ruseşti, un incendiu vast devastând periferia oraşului după o serie de explozii. Primarul Oleksandr Senkevych a confirmat atacul.

La Kiev, sediul Nunţiaturii Apostolice a fost avariat de fragmente ale unei drone ruseşti. Nunţiul în Ucraina, arhiepiscopul Visvaldas Kulbokas, a relatat că a văzut drone zburând în jurul clădirii şi a auzit explozii foarte aproape, sediul suferind pagube la acoperiş şi la garaj.

Aceste atacuri au loc în contextul unei conferinţe pentru reconstrucţia Ucrainei, unde au fost asumate angajamente în valoare de 10 miliarde de euro.

Articolul Donald Trump: „Dezamăgit de Putin. Luni voi face o declaraţie importantă despre Rusia” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialul a subliniat că „brațul lung al Israelului” poate ajunge „în Tehran, Tabriz, Isfahan și oriunde se plănuiește un atac împotriva statului evreu”.

Avertismentul adresat Iranului

Katz a precizat că, dacă va fi necesar, „vom reveni cu o forță și mai mare”. Mesajul vine la scurt timp după campania aeriană de 12 zile din iunie, când aviația israeliană, sprijinită de Statele Unite, a vizat instalații nucleare iraniene pe fondul temerilor că Teheranul ar fi aproape de obținerea armei nucleare, acuzații negate de Iran.

Operațiunea aeriană, încheiată pe 23 iunie printr‑un armistițiu intermediat de SUA și anunțat de președintele Donald Trump, a stârnit temeri privind extinderea conflictului în regiune. În pofida armistițiului, retorica belicoasă continuă. Israelul își reafirmă dreptul de a acționa preventiv, iar Iranul respinge orice acuzație legată de programul său nuclear.

Casa Albă nu a comentat încă noile declarații ale lui Katz, însă diplomații europeni avertizează că un nou atac ar putea prăbuși fragilul armistițiu. Analistul militar Avi Ben‑Zion consideră că retorica dură vizează descurajarea: „Mesajul este clar. Orice amenințare la adresa Israelului va primi un răspuns disproporționat.” În același timp, experții avertizează că escaladarea ar putea atrage alte puteri regionale într‑un conflict direct.

Articolul Israel va lovi Iranul din nou dacă va fi nevoie. Katz avertizează că „nu există loc de ascuns” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Reuters, vânzările de camioane grele electrice în China au înregistrat o creştere accelerată în prima jumătate a anului 2025, ajungând să reprezinte aproximativ 25% din totalul vânzărilor de camioane noi, potrivit estimărilor din industrie.

Acest avans semnificativ este susţinut de subvenţiile guvernamentale şi de dezvoltarea rapidă a infrastructurii de încărcare, în special în zonele industriale şi logistice.

Creşterea adoptării camioanelor electrice, alături de popularitatea tot mai mare a celor pe gaz natural lichefiat (LNG) şi de vânzările ridicate de maşini electrice, reduce semnificativ cererea de motorină.

Conform unei prognoze realizate de o firmă de consultanţă, consumul de motorină în China este estimat să scadă cu 6,3% în 2025.

Această tendinţă ar putea grăbi atingerea vârfului cererii de petrol în China, spun analiştii, subliniind astfel impactul profund al tranziţiei energetice asupra pieţei globale de energie.

Într-un context în care creşterea economică a Chinei încetineşte, presiunea asupra consumului de petrol devine tot mai evidentă.

Articolul Vânzările de camioane electrice din China cresc accelerat şi reduc cererea de motorină apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, Statele Unite vor impune de la 1 august o taxă vamală de 35% asupra importurilor din Canada, a declarat preşedintele Donald Trump joi, într-o scrisoare transmisă premierului canadian Mark Carney şi publicată pe platforma sa socială.

Liderul american a avertizat că, în cazul în care Canada va răspunde cu măsuri de retorsiune, tariful ar putea fi majorat şi mai mult.

Această decizie face parte dintr-o amplă extindere a politicii comerciale protecţioniste promovate de Trump, care a anunţat recent noi tarife împotriva mai multor parteneri comerciali, inclusiv aliaţi tradiţionali precum Japonia şi Coreea de Sud.

Administraţia americană a impus deja o taxă de 50% pe importurile de cupru.

Trump a spus că urmăreşte aplicarea unor tarife generale de 15%-20% pentru majoritatea celorlalţi parteneri comerciali ai SUA, fără a preciza o listă completă de ţări sau produse vizate.

Articolul Trump impune un tarif de 35% pe importurile din Canada apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acest fenomen de „naționalizare economică” a fost alimentat de retragerea masivă a companiilor occidentale de pe piața rusă, de exproprieri și de preluări directe ale activelor marilor afaceri rusești de către stat. În replică la sancțiunile impuse de Occident, Vladimir Putin a semnat mai multe decrete care permit confiscarea activelor deținute de companii străine, printre care se numără Uniper (Germania) și Carlsberg (Danemarca).

Potrivit firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners (NSP), valoarea totală a acestor confiscări se ridică la 3,9 trilioane de ruble, fiind vizate sute de companii, atât occidentale, cât și autohtone. Aceste preluări au fost justificate prin diverse mecanisme legale: nevoia de resurse strategice, acuzații de corupție, presupuse ilegalități în procesele de privatizare sau management defectuos.

Economia rusă, reorientată spre „autarhie economică” în contextul sancțiunilor

Modelul „Fortăreața Rusia” a fost consolidat după invazia Ucrainei, pe fondul celei mai grave confruntări cu Occidentul de la Războiul Rece încoace. Potrivit oficialilor ruși, măsurile economice dure au fost necesare pentru a proteja economia de un „atac occidental organizat”.

Președintele Putin susține că retragerea firmelor occidentale a creat oportunități pentru producătorii locali și a impulsionat dezvoltarea unor noi capacități industriale. Totuși, modelul economic actual favorizează extinderea controlului statului asupra economiei și pune într-o poziție inferioară companiile private rusești.

Confiscările masive reflectă strategia „Fortăreața Rusia” și noua realitate economică a Kremlinului

Potrivit datelor FMI, economia rusă s-a menținut relativ stabilă în timpul războiului, însă dimensiunea sa nominală în dolari a scăzut în 2024 la 2,2 trilioane, fiind cu mult sub nivelurile atinse de China, Uniunea Europeană sau SUA.

Între timp, statul rus intenționează să preia și participații în marile companii interne: recent, procurorii ruși au cerut confiscarea pachetului majoritar de acțiuni al miliardarului Konstantin Strukov în compania producătoare de aur Uzhuralzoloto.

Articolul Rusia a confiscat active de 50 de miliarde de dolari în trei ani, într-o tranziție accelerată spre modelul economic „Fortăreața Rusia” apare prima dată în Mediafax.