Mediafax

Ciolacu a spus că un semnal important pentru economia românească este legat de întâlnirea de marți cu delegația de congresmeni americani.

Ciolacu a spus că a discutat cu aceștia despre noi investiții ale companiilor din Statele Unite în țara noastră.

„Avem două exemple chiar zilele acestea. Un fond american a preluat fabrica Kendrion din Sibiu, ce produce sisteme și componente electromecanice, iar gigantul Wendy’s, al treilea lanț de fast-food din lume, își deschide prima unitate pe piața românească imediat după Paște”, a spus Ciolacu.

Articolul Investiții americane în România, prezentate de Marcel Ciolacu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit premierului, românii au investit deja o sumă uriaşă în titlurile de stat. Este vorba de aproape 17,5 miliarde de lei.

„Estimările arată că populaţia poate asigura în 2025 peste 20% din nevoia de imprumuturi a României”, adaugă şeful Guvernului.

Marcel Ciolacu susţine că este un record care „arată încrederea românilor în evoluţia economiei naţionale”.

Articolul Ciolacu: Românii pot asigura peste 20% din nevoia de împrumuturi a statului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunţul a fost făcut de şeful Safran, Olivier Andriès, în timpul unei audieri parlamentare. „Ori de câte ori vom avea de ales un loc, voi respinge o ofertă făcută de un oraş cu majoritate a Partidului Verde”, a declarat el, potrivit Le Figaro.

Olivier Andriès este nemulţumit de reacţia de anul trecut a aleşilor Partidului Verde din Rennes privitoarea la înfiinţarea unui complex industrial.

„Pentru mine, nu se mai pune problema de a investi în Franţa într-un oraş deţinut de o majoritate verde. Dacă e să fie întâmpinat cu roşii, nu merită, nu o voi face”, a explicat industriaşul.

Safran a început demersurile pentru a deschide la Rennes o fabrică pentru componentele motoarelor de avioane, militare şi civile. Investiţia ar trebui să ducă la crearea a 500 de locuri de muncă până în 2029. Proiectul care respectă condiţiile impuse de lege în ceea ce priveşte poluarea este conceput pe un fost amplasament Stellantis.

Condiţiile au fost negociate cu primarul socialist al oraşului Rennes, dar consilierii ecologişti s-au împotrivit. De asemenea, ecologiştii au organizat proteste susţinând că fabrica va polua comunitatea.

Articolul O mare companie franceză anunţă că nu va mai investi în localităţile în care există ecologişti apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetătorii au arătat că lipsa de somn nu doar ne face morocănoși, ci poate sabota chiar mecanismele interne de regenerare ale corpului.

Studiul lor publicat în Stem Cell Research & Therapy aduce în prim-plan o conexiune surprinzătoare, dar esențială: somnul și celulele stem nu doar că se influențează reciproc, ci ar putea fi cheia unor tratamente revoluționare pentru tulburările de somn, inclusiv apneea obstructivă.

Somnul este mai mult decât un moment de repaus – este o funcție vitală, cu un rol central în regenerarea organismului, coordonată de ceasul nostru biologic intern, cunoscut sub numele de ritm circadian. Când acest ritm este perturbat, întregul corp suferă: creierul devine mai puțin eficient, inima este supusă unui stres suplimentar, mușchii sunt mai slabi, iar sistemul imunitar este afectat. Ceea ce puțini știu însă este că și activitatea celulelor stem este profund influențată de calitatea somnului.

„Cercetarea recentă arată că somnul afectează capacitatea celulelor stem de a regenera țesuturile și de a susține sănătatea pe termen lung. În special celulele stem hematopoietice, cele care dau naștere celulelor imunitare, sunt extrem de sensibile la dereglările de somn”, explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.

Cercetătorii au descoperit că celulele stem mezenchimale pot juca un rol protector major

Apneea în somn, o tulburare frecvent subdiagnosticată, se manifestă prin oprirea repetată a respirației în timpul nopții, ceea ce duce la scăderea nivelului de oxigen, inflamație sistemică și leziuni la nivelul organelor, inclusiv al plămânilor. În acest context, cercetătorii au descoperit că celulele stem mezenchimale (MSC) pot juca un rol protector major. Aceste celule, odată injectate într-un model animal de apnee, au redus inflamația, stresul oxidativ și chiar leziunile pulmonare.
„Este un pas uriaș. Nu vorbim doar despre tratarea simptomelor, ci despre o intervenție la nivel celular care să vindece, să repare și să reechilibreze organismul afectat de lipsa de somn”, adaugă dr. Coltor.

Mai mult decât atât, produsele secretate de celulele stem – cum ar fi veziculele extracelulare – s-au dovedit capabile să atenueze anxietatea și afectarea memoriei cauzate de lipsa somnului, prin reglarea activității cerebrale și reducerea inflamației din hipocamp.

„Aplicabilitatea acestor descoperiri este uriașă. Vorbim despre terapii posibile nu doar pentru apnee, ci și pentru alte tulburări precum insomnia sau sindromul de fază întârziată a somnului”, arată dr. Coltor.

În prezent, specialiștii speră ca, în viitorul apropiat, terapiile bazate pe celule stem să devină un standard de tratament pentru o gamă largă de boli autoimune și degenerative. Se estimează că, până în 2030, vor fi aprobate până la 50 de noi terapii celulare pentru boli grave.

Articolul Cum ar putea celulele stem să ne scape de apnee în somn apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ştim de multă vreme că obezitatea este o boală, dar doar de câţiva ani avem terapii eficiente ce se pot asocia cu schimbarea modului de viaţă. Excesul de kilograme şi durata în ani a obezităţii afectează major nu doar calitatea vieţii, ci şi supravieţuirea pacienţilor obezi, mai ales a celor care au asociată insuficienţa cardiacă, o complicaţie redutabilă care constă în afectarea funcţionalităţii inimii.

Din păcate, mulţi pacienţi cu obezitate eşuează în a respecta un mod de viaţă optimizat (alimentaţie echilibrată, activitate fizică, etc.). În aceste situaţii, tratamentele moderne antiobezitate, sub stricta îndrumare a medicilor specialişti, joacă un rol terapeutic major.

Recent, în New England Journal of Medicine, una dintre cele mai importante reviste de medicină din lume, s-a publicat studiul SUMMIT*, condus de către cercetătorii americani (profesorul Milton Packer de la Universitatea Baylor din Dallas). Studiul, care s-a desfăşurat în 9 ţări din America şi Asia, a evaluat un medicament nou pentru tratamentul obezităţii: Tirzepatida, un analog a doi receptori implicaţi în obezitate, diabet, precum şi în funcţionalitatea corectă a inimii. Tirzepatida este un produs farmaceutic inovator care ajută pacienţii să scadă în greutate, pe lângă o utilizare mai eficientă a glucozei în organism şi o reducere a stresului pancreatic de a produce mai multă insulină.

Studiul s-a efectuat pe 731 de pacienţi cu obezitate şi insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie păstrată şi s-a desfăşurat cu respectarea strictă a regulilor ştiinţifice pentru astfel de studii (randomizat, dublu-orb, controlat faţă de placebo). Rezultatele au fost impresionante arătând, după numai 2 ani de tratament cu Tirzepatida, reducerea importantă a episoadelor de agravare a insuficienţei cardiace (cu 46%) şi a spitalizărilor pentru insuficienţă cardiacă (cu 56%). Totodată, tratamentul cu Tirzepatida a determinat o îmbunătăţire semnificativă a capacităţii de efort şi a calităţii vieţii acestor pacienţi.

Rezultatul este istoric, dovedind în premieră că „terapia antiobezitate (Tirzepatida) tratează şi insuficienţa cardiacă la pacienţii cu obezitate, crescând calitatea vieţii acestor pacienţi!”, aşa cum se arată în concluziile studiului.

Insuficienţa cardiacă apare atunci când inima nu mai este capabilă să menţină fluxul sanguin optim pentru satisfacerea nevoilor organismului sau face acest lucru cu preţul unor modificări adaptative ce cresc major riscul de deces şi de simptome cardiace severe ce necesită spitalizare de urgenţă.

Articolul Tratamentul modern al obezităţii aduce o speranţă reală pacienţilor cu insuficienţă cardiacă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Circulația pe autostrada Curtea de Argeș-Pitești se deschide în luna mai, a anunțat miercuri ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Ministrul Transportruilor a făcut anunțul pe TikTok.

„În luna mai circulăm și de la Curtea de Argeș la Pitești pe A1”, a transmis Sorin Grindeanu.

Conform acestuia, se vor deschide circulației şi ultimii 14,65 kilometri ai Secțiunii 5 a Autostrăzii Sibiu-Piteşti, în lungime de 30,35 km.

Articolul În mai se deschide circulația pe autostrada Curtea de Argeș-Pitești apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Naționala de futsal a României a pierdut marți seara la Koszalin, în Polonia, în fața selecționatei similare a Ucrainei, scor 1-3. Ucraina a încheiat cu maximum de puncte grupa, iar tricolorii au încheiat pe locul secund și s-au calificat pentru baraj!

Câștigătoarele celor zece grupe ale Main Round-ului s-au calificat direct la UEFA Futsal Euro 2026. Acestea sunt: Ucraina (Grupa 1), Belarus (Grupa 2), Polonia (Grupa 3), Slovenia (Grupa 4), Croația (Grupa 5), Armenia (Grupa 6), Portugalia (Grupa 7), Spania (Grupa 8), Cehia (Grupa 9) și Franța sau Georgia (Grupa 10).

FRF notează că România a stat la mâna rezultatelor, iar „planetele s-au aliniat”

Franța și Georgia se vor confrunta miercuri, în ultimul meci al Grupei 10, la „Olympic Palace” din Tbilisi. Înaintea acestei partide, Franța e pe primul loc – 15 puncte, în timp ce Georgia e pe locul secund – 12 puncte.

„Pentru ultimele patru bilete rămase se vor lupta cele mai bune opt locuri secunde: Bosnia și Herțegovina, Georgia/Franța, Slovacia, Italia, Ungaria, Kazakhstan, Belgia și România (în această ordine în clasamentul celor mai bune opt locuri secunde). Tricolorii își vor afla adversarii din play-off pe 21 mai, iar meciurile din dubla manșă se vor disputa în perioada 15-24 septembrie”, arată FRF.

Naționalele Lituaniei și Letoniei sunt calificate din oficiu în calitate de țări gazde ale truneului final.

Campionatul European va fi găzduit de Lituania și Letonia în perioada 18 ianuarie – 8 februarie 2026.

Articolul Futsal: România merge la barajul pentru EURO 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

APCE îi îndeamnă pe toţi prosumatorii din România care pleacă de acasă de Paşte să oprească invertoarele prin siguranţa dedicată acestui echipament. Acelaşi apel este adresat şi firmelor care au panouri solare, dar nu au activitate sau consum pe timpul zilei în acea perioadă.

Potrivit asociaţiei, prin mobilizare, prosumatorii pot reduce producţia solară cu până la 5% din totalul producţiei diurne în această perioadă critică. Reprezentanţii organizaţiei arată că acesta este un gest voluntar şi civic, la fel ca în vara lui 2024, când contribuţia prosumatorilor a fost esenţială în evitarea unui blackout.

„De Paşte, prosumatorii oferă din nou o lecţie de civism <energetic> şi facem acest lucru doar pentru a demonstra că surplusul de energie al nostru este o parte din soluţie, nu o problema. Am toată încrederea în experienţa echipelor de la Dispeceratul Energetic Naţional. Pentru mine, ei sunt la fel de importanţi ca şi controlorii de trafic aerian”, a declarat Dan Pîrşan, preşedintele APCE.

De asemenea, producţia de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi redusă în zilele de Paşte, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paşte, când consumul de curent din ţară este aşteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanţă, potrivit unui anunţ făcut marţi de autorităţi după Comandamentul energetic

Articolul Prosumatorii, îndemnaţi să oprească invertoarele în perioada Paştelui apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La o zi după atacurile coordonate asupra mai multor închisori din Franţa, trei maşini au fost incendiate miercuri, în jurul orei 5:20, în apropierea închisorii din Tarascon, potrivit Le Figaro. Maşinile se aflau într-o „parcare izolată, exclusiv pentru personal, împrejmuită, cu acces securizat printr-un cod digital”, a declarat procurorul din Tarascon, Laurent Gumbau.

Un alt vehicul, aparţinând unui gardian de închisoare din Aix-Luynes, a fost incendiat în timpul nopţii în faţa casei sale, a declarat pentru AFP Jessy Zagari, delegat regional pentru FO Pénitentiaire, cel mai mare sindicat din regiunea Paca. Câteva inscripţiile „DDPF” au fost lipite în holul unei clădiri a gardienilor de închisoare din Seine-et-Marne, potrivit unei surse din poliţie. „DDPF” este acronimul pentru Grupul Francez pentru Apărarea Drepturilor Deţinuţilor.

Parchetul Naţional Antiterorist (Pnat) a preluat marţi ancheta deschisă pentru „tentativă de omor în legătură cu o acţiune teroristă comisă împotriva unei persoane aflate în poziţie de autoritate publică”. Autorităţile cred că grupul are scopul de a tulbura grav ordinea publică prin intimidare.

Articolul Noi atacuri asupra închisorilor din Franţa. Trei maşini, incendiate în faţa unui penitenciar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La data de 9 aprilie 2025, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (PL-x nr. 4/2025).

Legea transmisă la promulgare aprobă, fără modificări sau completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2024 care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare a Guvernului, având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2024 pentru acordarea încrederii Guvernului.

„În ceea ce privește parcursul legislativ al acestei legi de aprobare, la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră, potrivit fișei legislative, legea a fost calificată ca organică. Prin Raportul nr. 4C-7/2024 din 17 februarie 2025, Comisia de administrație publică și amenajarea teritoriului a stabilit că legea face parte din categoria legilor organice, fiind supusă regimului de adoptate specific acestor legi. Camera Deputaților s-a considerat competentă potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituție, iar legea a fost adoptată tacit de aceasta, ca urmare a depășirii termenului de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție și, în consecință, a fost înaintată la Senat pentru a decide în calitate de Cameră decizională. La cea de-a doua Cameră, Comisia pentru administrație publică a Senatului, comisie sesizată în fond, prin Raportul nr. XXX/69/25.03.2025, a calificat legea ca fiind de competența decizională a Senatului și făcând parte din categoria legilor ordinare, prin raportare la dispozițiile art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (2) din Constituție și art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului. Astfel, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție: „Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) și (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) și (5) și articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului”. Art. 76 alin. (2) din Constituție prevede că: „Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră”. În ceea ce privește ordinea de dezbateri a inițiativelor legislative, art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului prevede că: „Senatul ia în dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de Camera Deputaților, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează:1. proiectele de lege și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri”. Din analiza fișei parcursului legislativ la Senat (L45/2025) rezultă că legii i s-a atribuit caracter ordinar”, arată Administrația Prezidențială.

La data de 31 martie 2025, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi

Potrivit stenogramei ședinței de plen a fost adoptat de către Senat cu 66 de voturi pentru, 51 contra și 2 abțineri dintr-un număr de 119 senatori prezenți din totalul de 134 de senatori.

De asemenea, potrivit formulei de atestare a legalității adoptării legii transmise la promulgare, „Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 și ale articolului 76 alineatul (2) din Constituția României, republicată”. Astfel, votul din plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, asupra legii de aprobare a OUG nr. 153/2024 a corespuns majorității simple a membrilor prezenți, majoritate necesară adoptării legilor cu caracter ordinar, actul normativ fiind atestat ca făcând parte din categoria legilor ordinare.

Conținutul normativ al Ordonanței de urgență nr. 153/2024 vizează măsuri de reorganizare a unor ministere și autorități din subordinea Guvernului. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 „[…] Ministerul Muncii și Solidarității Sociale se reorganizează prin fuziune prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care se desființează”; potrivit art. 5 „[…] Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării se reorganizează prin divizare totală și își încetează activitatea, prin împărțirea întregului său patrimoniu, personal și a activității după cum urmează: […]”; potrivit art. 7 alin. (2), ,, […] se înființează Autoritatea Națională pentru Cercetare, […] în subordinea Ministerului Educației și Cercetării; potrivit art. 8 alin. (1) „Autoritatea pentru Digitalizarea României trece din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în subordinea Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”; potrivit art. 9 alin. (1) „Atribuțiile viceprim-miniștrilor […], se stabilesc prin decizie a prim-ministrului; alin. (2) Viceprim-ministrul fără portofoliu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”; alin. (3) Viceprim-ministrul fără portofoliu avizează toate proiectele de acte normative care au impact bugetar”.

Administrația Prezidențială cere ca actul normativ supus aprobării, să se supună rigorilor constituționale în ceea ce privește procedura parlamentară de adoptare a legilor organice

„Din perspectiva criteriului material, domeniul reglementat prin actul normativ supus aprobării – ce instituie măsuri privind organizarea Guvernului – aparține legilor cu caracter organic și, în consecință, legea transmisă spre promulgare trebuia să urmeze același regim juridic ca cel al ordonanței, deci să se supună rigorilor constituționale în ceea ce privește procedura parlamentară de adoptare a legilor organice, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. e) și art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală. De altfel, ordinea camerelor – astfel cum a fost parcursă de legea supusă reexaminării, respectiv Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată și Senatul, în calitate de Cameră decizională – nu își găsește justificare decât prin prisma admiterii caracterului organic al legii. Astfel, având în vedere procedura legislativă parcursă în Parlament, prin raportare la conținutul normativ al legii transmise la promulgare, procesul de legiferare este necesar să se desfășoare în concordanță cu prevederile constituționale și legale referitoare la adoptarea legilor”, arată Administrația Prezidențială.

Având în vedere cele expuse și competența legislativă exclusivă a Parlamentului, Administrația Prezidențială solicită reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale.

Articolul Bolojan trimite la reexaminare legea privind reorganizarea administrației publice centrale apare prima dată în Mediafax.