Mediafax

Ca urmare a unei îndelungate experienţe în arta culinară, Sanda Marin a devenit un etalon în domeniul gastronomic în România. Ea a învăţat numeroase persoane să gătească datorită cărţilor de reţete culinare publicate.

Reţetă de cozonac pufos cu stafide. Cum să-l faci delicios

Ingrediente:
1 kg fâină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Mod de preparare:
Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ (nu trebuie să fie fierbinte deoarece drojdia se opăreste şi nu mai creşte aluatul) si o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 Iinguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine să nu se facă cocoloaşe. Când s-a răcorit atât cât să nu te frigă degetul introdus în ea, se amestecă cu drojdia si apoi se bate bine până se fac băsici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenusurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos, sau dacă este zahăr pudră cernut printr-o sită fină si turnat câte puţin peste gălbenusuri. Se freacă bine până ce se fac ca o cremă spumoasă.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg (pentru a putea frământa apoi în el) si ţinut la cald, se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald, iar dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.
Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald, şi se lasă să crească circa două trei, ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină si se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească, nu însă la loc rece şi nici în curent.

Reţetă de cozonac pufos cu nucă

Ingrediente:
600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:
Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Articolul Reţete de cozonac pufos de Paşte: cu stafide sau cu nucă. Cum să faci un desert tradiţional de succes, potrivit Sandei Marin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ingredientele necesare pentru pască

400 g aluat de cozonac (vezi reţeta aici), unt pentru uns tava.
Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Cum prepari pasca cu brânză

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Articolul Reţetă de pască tradiţională, cu brânză, pentru Paşte. Cum o prepari corect apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deși fiecare familie are varianta sa, astăzi vă propunem o rețetă clasică de drob de miel, exact cum o făceau bunicile: cu organe fragede, verdețuri proaspete și ouă fierte, coapte toate într-un strat generos de prapure. Simplu, dar cu gust desăvârșit.

Ingrediente pentru drob de miel

Pentru un drob reușit, ai nevoie de:

• aproximativ 500 de grame de organe de miel (ficat, plămâni, inimă, rinichi și splin).  Acestea se fierb bine în apă cu sare, apoi se toacă mărunt, manual sau cu mașina de tocat.
• Separat, călește ușor ceapă și usturoi verde în puțin ulei, până își lasă aroma și devin moi. Acestea se adaugă peste carne, împreună cu legăturile generoase de pătrunjel și mărar, tocate fin.
• Se pun 4-5 ouă crude în amestec, care leagă frumos compoziția, și se asezonează totul cu sare și piper, după gust.

Pentru un plus de culoare și surpriză la tăiere, poți adăuga ouă fierte tari, întregi, așezate pe mijlocul drobului.

Cum se prepară drobul de miel

Odată ce compoziția este gata, tapetează o tavă cu prapurele de miel – acest strat subțire și translucid de grăsime naturală care învelește preparatul și îi dă un luciu frumos și un gust aparte. Dacă nu ai prapure, poți folosi hârtie de copt sau chiar aluat foietaj, pentru o variantă modernă. Se toarnă compoziția în tavă, se nivelează, iar dacă ai pus ouă fierte, acestea trebuie încorporate la mijloc. Drobul se coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 45-50 de minute, până capătă o crustă rumenă și un miros irezistibil.

După ce este gata, se lasă la răcit înainte de a fi tăiat – așa se taie frumos, în felii compacte, care nu se fărâmițează.

Micile secrete ale drobului perfect

Un drob bun nu este nici prea uscat, nici prea moale – consistența lui trebuie să fie echilibrată. Fierbe organele suficient, dar nu le lăsa să se sfărâme. Verdețurile trebuie să fie proaspete și în cantitate generoasă, dar nu trebuie să acopere complet gustul de carne. Iar ouăle din interior – dacă alegi să le pui – aduc nu doar un contrast frumos la tăiere, ci și o textură interesantă.

Variante alternative de drob

Dacă nu ești fan miel, drobul de pui este o opțiune excelentă – mai ușor, mai blând ca aromă, potrivit și pentru copii. Iar pentru vegetarieni, există rețete delicioase de drob cu ciuperci, linte sau năut, cu gust intens și textură apropiată de cea tradițională.

Articolul Drob de miel tradițional – Rețeta care aduce Paștele în suflet și în farfurie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După ce luni şi marţi, atenţia creştinilor a fost concentrată asupra ultimelor învăţături ale lui Iisus Hristos înainte de răstigire, iar miercuri, Mântuitorul a fost vândut fariseilor şi cărturarilor pentru 30 de arginţi de către Iuda (de aici miercuri fiind declarată zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit), în Joia Mare sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Împărtăşaniei, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului.

Spălarea picioarelor ucenicilor. Biblic evenimentul este mărturisit de Sfântul Ioan Evangelistul şi îl înfăţisează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator, Iisus i-a curăţat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest, Mântuitorul le înfăţişează Apostolilor smerenia, conform creştinortodox.ro.

În zilele noastre, acest gest este un privilegiu de a te dărui altora prin jertfă. Ritualul a precedat Cinei cea de taină.

Cina cea de taină

Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit.

«Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi, să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea»

„Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”, spune apostolul Pavel făcând referire la momentul în care Iuda îl va trăda pe Mântuitor.

Tradiţii populare în Joia Mare

La slujba din Joia mare sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post.

Tradiţia spune că din acest momet nu se mai bat clopotele ci doar toaca. În gospodăriile româneşti astăzi se înroşesc ouăle şi se pregătesc cozonacii şi pasca. Pasca se face din făină albă cernută în tava specială. Cojile de ouă folosite la pască nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sambata Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile si puii aveau sa fie paziţi de păsările prădătoare peste vară, conform creştinortodox.ro

Joia Mare mai este cunoscută drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Până la această dată femeile trebuiau să termine de tors cânepa. Se spunea că vine Joimăriţa la femeile leneşe să vadă cât au lucrat, iar dacă le prinde dormind, le face neputincioase tot anul. Câteodată, o femeie bătrână mergea pe la casele în care locuiau fete mari şi dadea foc cânepii netoarse.

Uneori, copiii, unşi pe faţă cu negreală, mergeau să le îndemne la muncă pe fetele gata de măritat şi să primească oua pentru încondeiat de Paşte, spunând: „Câlţii / Mâlţii / Toarse câlţii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate ţolul să ţi-l văz! / Şi de-l ai, / Să te-nduri şi să ne dai / Cele ouă-ncondeiate / De acolo din covate”.

În Joia Mare, dimineaţa, oamenii obişnuiesc să meargă la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Seara, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii, unde se îmbracă haine de doliu, făcute din pânză albă şi cusute cu negru. Tot în Joia Mare se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În Vest, dacă o familie prepară painea pentru Paşte, aceasta este adusă cu vase noi.

Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti. Străbunii credeau că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.

În Sudul ţării, în Joia Mare, fetele obişnuiesc să facă câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le atunci când dorinţa s-a împlinit. Uneori, fetele îşi pun aţa sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot în Sud se păstrează obiceiul de a spala picioarele celor din casă de către femeile mai în vârstă.

În tradiţia populară Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. În acestă zi se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. Trdiţia spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la vechile lor locuinţe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii.

Uneori, se obişnuieşte să se dea de pomană apă, fie se aruncă pe mormânt o găleată de apă, fie se duce apă la femeile mai bătrâne. Se spune că nu e bine să speli rufe în această zi, pentru că la morţi, în loc să ajungă pomana, se duce apa murdară de la spălat.

În Oltenia se fac şi acum, în zori, în curti şi / sau la morminte, focuri pentru morţi din boz sau nuiele. Se crede ca ele închipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhierească, să se încălzească la el, atunci când Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfântul Petru, cand s-a lepădat de Iisus Hristos.

În Zona Clujului, de Joia Mare se striga peste sat. Însă strigarea o făcea Voevoda Ţiganilor – un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor şi feciorilor din Postul Mare.

În Joia Mare nu se fac sub nicio formă parastase.

Articolul Joia Mare. Semnificaţie, tradiţii şi obiceiuri. Ce este interzis să faci în Joia celor 12 Denii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În plină campanie electorală, jurnalistul Adrian Artene propune privitorilor „Altceva” o mini-serie în care îi aduce în atenție pe prezidențiabilii României, în această ediție fiind invitat Victor Ponta.

Printre altele, Ponta a vorbit despre cum a ajuns să îl cunoască pe Adrian Năstase și a declarat că a părăsit Parchetul cu o mare ezitare.

„Mare ezitare. Pe Adrian Năstase îl cunosc de când și-a căutat un asistent la facultate. Avea o asistentă, care a fost și ambasador, o doamnă extraordinară, dar care intrase în concediu prenatal, postnatal. Și Adrian Năstase era în căutarea cuiva care să-i țină locul. Așa am ajuns să-l cunosc. Procuror, dornic de afirmare, îmi plăcea să merg la facultate la studenți”, a declarat Victor Ponta.

Fostul premier a detaliat cum a ajuns să lucreze alături de Adrian Năstase.

„În 2001, când a devenit prim-ministru, m-au sunat de la cabinet: ‘Te cheamă prim-ministrul’. M-am gândit că poate mă întreabă dacă vreau să fiu ceva șef la Sectorul 1… Dar când am ajuns, uite: ‘Vreau să fii șeful Corpului de Control al Prim-Ministrului’. Habar n-aveam ce însemna șeful Corpului de Control al prim-ministrului. Dar am pus o singură condiție: să rămân procuror. Pentru mine, Adrian Năstase era acolo, sus, o figură de autoritate, și așa a rămas mereu. A zâmbit cred că a zis ‘Lăsă că vedem după un an sau doi’. Știu că l-a sunat pe procurorul general de atunci și a zis ‘detașare, vreau să vină la mine’. Știa el că din detașare după ce mă prinde microbul cu guvernul, după aia cu politica. Dar atunci când am acceptat eram convins că eu vreau să fiu procuros și atât”, a povestit Ponta la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”.

Articolul Victor Ponta, despre cum a ajuns în Guvernul lui Adrian Năstase: „M-am gândit că poate mă întreabă dacă vreau să fiu ceva șef la Sectorul 1” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Normele introduse prin decret regal în această săptămână, descrise de guvern drept un element-cheie al luptei împotriva obezității infantile, vor obliga, de asemenea, școlile să ofere mese vegetariene și vegane.

Deși Spania este renumită pentru dieta sa mediteraneană, un studiu din 2019 a arătat că peste 40% dintre copiii spanioli cu vârste cuprinse între șase și nouă ani au depășit greutatea recomandată, iar 17,3% au fost clasificați drept obezi.

Un studiu realizat în 2023 de agenția națională pentru alimente din țară a constatat că 37% dintre școli serveau doar două sau mai puține porții de legume proaspete pe săptămână și multe serveau mai mult decât maximul recomandat de două porții de alimente prăjite.

Ministerul spaniol al Consumatorilor a declarat că 1.200 de școli din țară nu au servit niciodată pește, potrivit The Guardian.

Pablo Bustinduy, ministrul Consumatorilor și al Problemelor Sociale, a declarat că, în conformitate cu noua lege, cel puțin 45% din fructele și legumele servite trebuie să fie de sezon și, în mod ideal, produse local.

Școlile nu vor mai fi autorizate să servească băuturi cu un conținut de zahăr mai mare de 5%. De asemenea, au fost stabilite limite pentru procentele de cofeină, grăsimi și sare.

Studiile guvernamentale arată că 70% din băuturile din distribuitoarele școlare depășesc limitele recomandate de zahăr și cofeină.

Pizzele și plăcintele care nu sunt preparate în bucătăria școlii pot fi servite doar o dată pe lună, iar orice alimente prăjite trebuie să fie gătite în ulei de măsline sau de floarea-soarelui.

Spania are a șasea cea mai mare rată de obezitate din UE, de 20,3% pentru adulți și 15,9% pentru copii, conform datelor din 2023.

Articolul Școlile din Spania, obligate să servească fructe, legume și pește pentru a lupta împotriva obezități apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Livrările de ajutoare în Gaza, care includ alimente, combustibil, apă și medicamente, au fost blocate de Israel de pe 2 martie, cu aproximativ două săptămâni înainte de încetarea armistițiului dintre Israel și gruparea militantă palestiniană.

Organizația medicală caritabilă Médecins Sans Frontières a declarat miercuri că Gaza devine o „groapă comună pentru palestinieni”.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat: „Politica Israelului este clară: niciun ajutor umanitar nu va intra în Gaza, iar blocarea acestui ajutor este una dintre principalele pârghii de presiune care împiedică Hamas să îl folosească ca instrument cu populația”.

„În prezent, nimeni nu intenționează să permită intrarea ajutorului umanitar în Gaza și nu există planuri de a permite un astfel de ajutor”, a adăugat el.

Amnesty International se numără printre agențiile umanitare care au descris blocada impusă de Israel asupra tuturor proviziilor care intră în Gaza drept o crimă împotriva umanității și o încălcare a dreptului umanitar internațional. Israelul a negat orice încălcare.

Articolul Israelul susține că va continua să blocheze intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Victor Ponta mărturisește că iubirea „durează toată viața”. În opinia sa, „în viață uneori este mai bine să iei niște decizii dureroase decât să stai într-o situație neadevărată.”

Fostul premier recunoaște că divorțul este dificil pentru oricine: „Oricum e dificil. Oricum e dificil că ești public sau ești privat, oricum e dificil. Dar cred că oamenii pot să rămână oameni și pot uneori să-și pună niște adevăruri dureroase decât niște minciuni mai dureroase.”

La finalul interviului, Victor Ponta a fost întrebat dacă mai acordă credit iubirii. Cu un zâmbet sincer, fostul premier a răspuns fără ezitare: „Bineînțeles! Cum să nu!”

Articolul Victor Ponta despre divorț: „ În viață uneori este mai bine să iei niște decizii dureroase decât să stai într-o situație neadevărată” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Eugen Tomac spune că George Simion joacă o piesă, prin care încearcă să convingă alegătorii lui Georgescu să-l voteze, având în vedere că anul trecut nu a avut succes pentru că a candidat și Călin Georgescu.

„Lucrurile sunt destul de simple aici. Domnul Simion joacă o piesă, vrea să convingă electorii lui Călin Georgescu să-l voteze, pentru că anul trecut nu l-au votat și acum va spune orice. ncearcă să vândă tot felul de scenarii care, evident, pentru publicul căruia se adresează sună destul de interesant. Deci, din acest punct de vedere, nu face decât un joc electoral. Nu văd cum, în primul rând, doar dacă sigur într-un scenariu ipotetic, lucrurile ar avea o turnură pe care nimeni nu vrea s-o vadă ca o probabilitate, în clipa de față, strict din punct de vedere al unui rezultat electoral”, afirmă la B1 Tv Eugen Tomac.

El amintește de retragerea lui Ludovic Orban de la alegerile prezidențiale din 2024.

„Susțin, încă o dată, și nu vreau să par nerealist. Evident că sunt situații diferite. Domnul Orban s-a retras anul trecut, doamna Lasconi refuză acum, dar situația este identică, adică și domnul Orban retrăgându-se a rămas pe buletinul de vot. În situația ipotetică în care în interiorul USR se ajungea la o asemenea concluzie, evident că nu era nicio problemă, fiind deja în competiție”, a adăugat Tomac.

Articolul Tomac, după ce Simion a spus că îl va aduce la conducere pe Georgescu: Joc electoral apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Orientul Mijlociu, Ucraina, regiunea Indopacifică și summitul NATO din iunie sunt pe ordinea de zi întâlnirii, a declarat oficialul.

Vizita are loc în contextul în care relația transatlantică este din ce în ce mai tensionată din cauza războiului comercial al președintelui american Donald Trump, a subminării angajamentelor sale față de NATO, a îndepărtării față de Ucraina și a cererilor repetate ca europenii să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, relatează Politico.

La începutul săptămânii, vicepreședintele american JD Vance a declarat că Europa nu poate fi un „vasal permanent al securității” Statelor Unite, dar a menționat că Franța se numără printre puținele națiuni europene pe care le consideră demne din punct de vedere militar.

De asemenea, ministrul francez îl va informa pe omologul său american cu privire la planificarea militară în curs privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, condusă de Franța și Regatul Unit.

Negocierile dintre SUA și Rusia cu privire la războiul din Ucraina sunt, de asemenea, pe agenda discuțiilor. Cei doi miniștri vor vorbi despre summitul NATO din iunie de la Haga, unde se așteaptă ca liderii să crească ținta de cheltuieli pentru apărare a alianței.

Lecornu se va întâlni și cu Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, dar și cu Tulsi Gabbard, directorul serviciilor naționale de informații.

Articolul Ministrul francez al Apărării se îndreaptă spre SUA pentru discuții cu Pete Hegseth apare prima dată în Mediafax.