Mediafax

„Nu există niciun stimul să fii mai performant și nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Și nu există niciun proiect de tăierea sporurilor din sănătate”, spune Bolojan.

Valoarea sporurilor ar trebui să fie atributul managerilor de spitale. Ei să hotărască dacă rămân în limite rezonabile sau se vor duce la maxim.

„Dar v-am spus, fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care o prevede legea. Am fost președinte de Consiliul Județean, puteau să-mi dau spor de fonduri europene de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut niște absorbții de fonduri europene. Altfel, dacă mă duceam, știți, până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine? Și din mecanismele pe care ți le permite legea și managementul, poți să reglezi niște sporuri”, mai spune premierul.

Premierul a venit și în acest caz cu exemple:

„Vă dau un exemplu. Ai o secție de TBC. Ai un spor între un minim și un maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din 10 paturi, te duci la sporul maxim? Dacă spitalul e în pierdere și face arierate? Sau spui, bun, dacă erau 9, înseamnă că capacitatea de contaminare era mai mare și atunci îmi fac un calcul. V-am dat un exemplu banal. Dar managerii de spital sunt plătiți, nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficient, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit”, încheie Ilie Bolojan.

Articolul Ce se va întâmpla cu sporurile din sănătate în contextul măsurilor de austeritate? Asigurările date de Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat despre situația companiilor de stat care funcționează în pierdere, și fiind exemplificat Tarom, premierul Bolojan a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Tarom are nevoie de o conducere mai competentă, cu o viziune strategică.

Întrebat despre viitorul companiei Tarom, Bolojan a declarat: „Nu am o soluție pe care să vi-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”.

Acesta a subliniat diferența dintre Tarom și companii aeriene din alte state:

„Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani.

Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”.

„Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie!”

Acesta a criticat instabilitatea de la vârful companiei:

„Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”.

Totuși, șeful Guvernului a susținut că se poate susține o companie aeriană:

„Eu cred că spațiu aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist cu personal dimensionat corect cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun de stabilitate și de totuși un plan și o strategie”.

Articolul Bolojan despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parchetul din Paris a deschis o anchetă penală împotriva platformei X (fostul Twitter) și a conducerii acesteia, suspectate că ar fi manipulat algoritmul rețelei sociale cu scopul de a favoriza ingerințe străine în dezbaterea democratică. Informația a fost comunicată vineri de procuroarea Laure Beccuau, citată de Le Figaro.

Ancheta a fost încredințată Direcției Generale a Jandarmeriei Naționale și vizează platforma X ca persoană juridică, precum și persoanele fizice aflate la conducere, fără a fi menționat explicit numele patronului său, miliardar american Elon Musk.

Numele lui Musk, menționat în sesizările privind manipularea platformei

Însă numele lui Musk apare explicit în sesizările care au dus la deschiderea anchetei. Dosarul a fost declanșat în urma a două sesizări primite în luna ianuarie, prima dintre ele fiind semnată de deputatul Éric Bothorel, specialist în domeniul digital, care a avertizat asupra „schimbărilor recente ale algoritmului X și ingerințelor evidente în gestiunea platformei, de la achiziția de către Elon Musk”, în 2022. Deputatul a acuzat o „reducere a diversității vocilor și opiniilor” și a evidențiat „intervenții personale ale lui Musk în administrarea platformei”, considerând aceste fapte drept „un pericol real și o amenințare pentru democrațiile noastre”.

A doua sesizare a venit din partea unui director de securitate cibernetică din sectorul public, care a denunțat o „modificare majoră a algoritmului X”, ce ar conduce la promovarea masivă a conținuturilor politice instigatoare la ură, rasism, homofobie și mesaje anti-LGBT+. Acesta a avertizat că platforma ar fi devenit, astfel, un canal de distorsionare a dezbaterii publice în Franța.

Acuzațiile se bazează pe probe solide

În replică, Laurent Buanec, directorul X France, a declarat că platforma respectă „reguli stricte, clare și publice” împotriva discursului instigator la ură și că algoritmul este „conceput pentru a evita promovarea unor astfel de conținuturi”.

Ancheta vizează, printre altele, infracțiuni de alterare a funcționării sistemelor informatice și extragere frauduloasă de date, ambele fapte comise în cadrul unui grup organizat. Autoritățile au anunțat că au probe solide, investigația bazându-se pe verificări tehnice, contribuții din partea cercetătorilor francezi și informații furnizate de instituții publice.

Este prima anchetă de o asemenea amploare în Franța, care pune în discuție responsabilitatea algoritmică a unei mari platforme sociale internaționale și implicarea directă a conducerii sale în potențiale acte de manipulare informațională.

X este singura platformă socială deținută de Elon Musk, pe care miliardarul urmărește să o transforme într-o „super-aplicație” inspirată de modelul WeChat, combinând social media cu inteligența artificială, plăți și alte servicii.

Articolul Procurorii francezi anchetează rețeaua socială a lui Musk apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă – poate să fie tot orașul, sau poate să nu fie nicio stradă, sau poate să fie doar un cartier. Sau Mamaia, în cazul municipiului Constanța, unde pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea”, explică premierul.

El adaugă că, în acest caz, comunitățile locale vor hotărî dacă „au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100”.

„Sunt invadate toate orașele noastre”

„Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte de lucru. Trebuie să transferăm odată activele care sunt în paragină în toată țara. Avem o grămadă de active în paragină care sunt în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-și pierdă posturile, nu au susținut această descentralizare”, spune prim-ministrul.

Bolojan subliniază că „am putea avea amenajări în aproape toate orașele, pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate, n-au cum să aducă un plus acolo și trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunțăm de foarte mult timp”.

Articolul „Sunt invadate toate orașele noastre”. Bolojan: Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Băncile de stat au randamente la jumătate față de competitorii din piață, a spus premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de vineri de la Palatul Victoria.

CFR este și el mare consumator de subvenții de stat.

„Aș vrea să vă dau două exemple ca să mă înțelegeți. Unul din indicatorii bancari, după care poți să judeci o bancă, este randamentul capitalului.

Băncile noastre de stat, cu management performat, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație, la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească.

Nu mă apuc să vă dau nume de bănci, dar dacă faceți o verificare veți vedea acest lucru.

Toate băncile statului, ca să ne fim bineînțeles”, spune Bolojan.

„În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii”

CFR este un alt exemplu oferit de premier pentru ineficiență și cu costuri de funcționare foarte mari din partea statului.

„Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții, sau Metrorex.

În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii”.

Exemplele europene de subvenționare

Ilie Bolojan a continuat seria exemplelor cu modul în care funcționează căile ferate în Europa.

„În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30% și 60%.

În Marea Britanie toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România, companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție, de abia suntem pe zero.

„Dacă mai tolerăm așa ceva, risipa bugetară va continua”

E simplu așa, să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului să-ți mai dea un miliard. 1,4 miliarde subvenție suplimentară pentru că ai rămas fără buget.

Așa poți să fii performat. Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua”, a mai spus Bolojan.

Articolul Bolojan despre marii consumatori de subvenții: băncile de stat, CFR, Metrorex sunt exemple de ineficiență apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dedicat exclusiv femeilor, evenimentul a fost conceput ca un spațiu de progres, mentorat și inspirație pentru toate practicantele acestui sport – fie că sunt la început de drum, fie că au deja sute sau mii de salturi în palmares.

 „Evenimentele de tip skill-camp skydiving, cum este Girls Can Fly, joacă un rol esențial în dezvoltarea comunității feminine din parașutismul românesc. Este un sport care are atât o componentă individuală, cât și una de echipă – iar schimbul de experiență dintre parașutistele experimentate și cele aflate la început este o resursă valoroasă pentru toată comunitatea.

Dar ceea ce face acest eveniment cu adevărat special este componenta sa profundă de construire a comunității și a caracterului. Pe lângă salturi și antrenamente, avem activități la sol dedicate conectării reale între participante – discuții sincere despre parașutism, dar și despre provocările și bucuriile de a fi femeie, în general. Girls Can Fly este un spațiu de susținere autentică între femei, în care încurajarea, solidaritatea și învățarea reciprocă sunt la fel de importante ca performanța sportivă”, a povestit Alina Sime, Safety & Training Adviser TNT Brothers și organizatoare Girls Can Fly!.

Citeşte comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21105

Articolul Zeci de parașutiste, același cer – „Girls Can Fly!” celebrează excelența feminină în skydiving apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan anunță că un pachet important ține de reforma societăților comerciale, în care acționar majoritar este statul.

„Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român se le poate investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare acestor active”, spune premierul.

Acesta anunță ce își propune Guvernul: „Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori”, spune premierul.

Acesta afirmă că, în prezent, indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil, iar cei specifici, la fel, în așa fel încât nu există.

Va fi modificată legislația

Premierul anunță că va fi modificată legislația, propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizatorului la valori rezonabile.

„Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții, la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, după care încă 3 salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi. E, știți, un aspect vechi a formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, a mai spus Bolojan.

Acesta a făcut o comparație între companiile din domeniul unde profiturile sunt foarte mari, în poziții de tip monopolist sau semimonopolist, și situația în care ar exista o singură televiziune. Într-o astfel de companie de stat, „doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii, compania realizează profit”, pentru că, „imaginați-vă că ar fi o singură televiziune în România, vă puteți imagina că ar avea profit, dacă ar fi un singur loc unde se cumpără publicitatea”.

Ce propuneri sunt pentru societățile care au pierderi financiare mai mulți ani la rând

Premierul mai spune că, de asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile consecutiv.

„Deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare. Să alergi ca să poți îndeplini indicatorii. (…) Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații”, mai spue Bolojan.

Articolul Primele măsuri anunțate de Bolojan în pachetul 2: Reforma societăților unde statul e acționar majoritar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Districtual Sovetsky, care a admis cererea Procuraturii Generale de confiscare a companiei Yuzhuralzoloto Group of Companies (YUGK) și a altor 10 firme afiliate. Procesul, desfășurat cu ușile închise, a durat mai puțin de două zile, informează The Moscow Times.

Potrivit autorităților, Konstantin Strukov, fostul proprietar al companiei, ar fi preluat ilegal controlul asupra companiei, folosindu-se de poziția sa în administrația regională. Dosarul susține că acesta a transformat compania într-o societate pe acțiuni și a transferat proprietatea către apropiați, inclusiv fiicei sale, Alexandra Strukova, cetățean elvețian.

Strukov, cu o avere estimată la 1,9 miliarde de dolari, ocupă funcția de vicepreședinte al Adunării Legislative din regiunea Celiabinsk și este membru al partidului Rusia Unită, condus de Vladimir Putin.

Companie Yuzhuralzoloto a raportat în 2023 venituri de aproximativ 320 milioane de dolari din producerea a 10,6 tone de aur, dar a înregistrat pierderi nete de circa 90 milioane de dolari.

Naționalizarea face parte dintr-o tendință mai largă începută după invazia Ucrainei, în care autoritățile ruse au preluat active private în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari.

Articolul Rusia a ajuns la ultima naționalizare a unei companii private: al treilea cel mai mare producător de aur al țării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul de Externe al Rusiei a comunicat vineri închiderea consulatului Poloniei din Kaliningrad, începând cu 29 august 2025, ca măsură de retorsiune după decizia Poloniei de a închide consulatul rus din Cracovia. Ambasadorul Poloniei la Moscova a fost convocat și informat oficial despre retragerea consimțământului statului rus pentru funcționarea consulatului, potrivit presei naționale poloneze. Decizia vine în urma unei escaladări diplomatice între cele două țări, tensionată de suspiciuni legate de implicarea Rusiei în atacuri de sabotaj pe teritoriul polonez, potrivit Polskie Radio. 

„Diplomația Rusiei se bazează pe poziția clară că niciun act neprietenoas față de țara noastră nu va rămâne fără un răspuns proporțional și fără consecințe”, au comunicat oficialii ruși.

„Polonia nu desfășoară activități de sabotaj pe teritoriul Rusiei și, prin urmare, considerăm acțiunile Ministerului rus de Externe ca fiind nejustificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației poloneze, Paweł Wroński.

Reacție la închiderea consulatului rus din Cracovia

În luna mai, Varșovia a închis consulatul rus din Cracovia, după ce o anchetă a serviciilor de securitate a concluzionat că agenți ruși au orchestrat un incendiu devastator într-un complex comercial din Varșovia. Moscova a respins acuzațiile, calificându-le drept „nefondate” și „rusofobe”, și a promis măsuri de răspuns. În luna ianuarie, Rusia a închis consulatul polonez din Sankt Petersburg, într-un prim gest de acest fel.

Consulatul de la Kaliningrad este cea de-a doua misiune diplomatică poloneză închisă de Rusia în acest an, semn al unei deteriorări accelerate a relațiilor dintre cele două țări.

În urmă cu doi ani, ca o reafirmare simbolică a patrimoniului cultural polonez în regiune, Polonia a început să folosească oficial denumirile istorice Królewiec și Obwód królewiecki pentru Kaliningrad, fără a revendica teritoriul. Statul polonez a adoptat oficial aceste denumiri în documentele publice și administrative, gest interpretat de Rusia drept provocare.

Până în secolul XX, orașul era cunoscut ca Königsberg, făcând parte din Prusia și apoi Germania, fiind anexat URSS după al doilea război mondial și redenumit Kaliningrad.

Articolul Rusia închide cel de-al doilea consulat polonez apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, șeful Executivului, Ilie Bolojan a subliniat că o metodă de reducere a deficitului bugetar este creșterea încasărilor la stat. „Așa cum pe bună dreptate ați observat și dumneavoastră și cum ne-au spus și cetățenii, înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasați pe cele pe care le-ați stabilit deja. aici, o direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare”.

De asemenea, Bolojan a subliniat dificultățile acestui demers: „Nu putem face acest lucru de pe-o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile”.

Acesta a subliniat nevoia de înăsprirea a controalelor privind munca clandestină „pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase și să știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale”.

Despre ANAF, prim-ministrul a declarat că este nevoie de terminarea digitalizării instituției. „E o poveste fără sfârșit”. Acesta a mai criticat reticența instituției față de acest demers, dar și lipsa de eficiență a acestuia „Nu există nici un entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă”.

Insolvența și cesiunea de creanțe

În domeniul insolvenței și cesiunii de creanțe, premierul a avertizat că actuala legislație permite abuzuri, cum ar fi transferul creanțelor către firme fantomă, ceea ce face imposibilă recuperarea datoriilor.

Bolojan a mai adăugat că „trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel, ani de zile. Pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului”.

Propunere pentru limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere în ANAF

Bolojan a mai propus și limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere din ANAF. „Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țara”.

În final, premierul a propus și un sistem de recompensare: „Sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese verbale, ci pe sumele efectiv încasate. V-aș da exemplu, într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde, sume încasate 330 de milioane, deci 25%. Dacă e premiem pentru sumele impuse, n-am făcut nimic, așa cum se vede”.

Articolul Bolojan anunță noi modificări în legislația fiscală: Trebuie să ne creștem gradul de încasare apare prima dată în Mediafax.