Mediafax

Potrivit IGPR, în cauză sunt cercetate circuite de tranzacționare ale unor firme care subcontractează serviciile facturate primăriilor către diverși operatori economici, existând indicii temeinice privind sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale corelative, atât în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, cât și a acelora din veniturile asimilate salariilor, ca urmare a utilizării forței de muncă nedeclarată.

Valoarea tranzacțiilor asupra cărora se prefigurează sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale se ridică la aproximativ 27.000.000 de lei.

La acțiune participă și inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală – Structura Centrală, care desfășoară verificări antifraudă în paralel cu activitățile de urmărire penală.

Articolul Percheziții în Călărași, Ilfov și în Capitală într-un dosar de evaziune fiscală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe 23 aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat ferm poziția Ucrainei privind integritatea sa teritorială, distribuind Declarația SUA privind Crimeea din 2018, care condamnă ocupația rusă și promite sprijin continuu pentru Ucraina, anunță The Kyiv Independent.

Gestul vine pe fondul unor rapoarte potrivit cărora SUA, sub al doilea mandat al președintelui Donald Trump, ar putea propune recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia ca parte a unui nou acord de pace.

Propunerea SUA privind pacea stârnește îngrijorare

Deși nu a făcut referire directă la aceste informații, postarea lui Zelenski pare să răspundă speculațiilor recente potrivit cărora Washingtonul ia în calcul posibilitatea de a recunoaște oficial anexarea Crimeei și de a accepta controlul Rusiei asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

Aceste propuneri ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția exprimată în 2018 de fostul secretar de stat Mike Pompeo, care respingea orice tentativă de modificare a granițelor prin forță: „Rusia, prin invazia sa din 2014 în Ucraina și tentativa de anexare a Crimeei, a încercat să submineze un principiu de bază al dreptului internațional împărtășit de statele democratice: acela că nicio țară nu poate schimba granițele altei țări prin forță.”

Zelenski își menține poziția față de integritatea teritorială

Zelenski a subliniat din nou că Ucraina va acționa în conformitate cu Constituția sa și a respins categoric ideea cedării vreunui teritoriu Rusiei. Această poziție fermă pare să fi provocat o reacție din partea Washingtonului, oficialii americani declarând că „nimeni nu-i cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc”.

Negocierile de pace continuă, în ciuda tensiunilor

În ciuda tensiunilor, discuțiile de pace de la Londra au continuat la nivel tehnic. Delegații ucraineni au subliniat că un armistițiu este primul pas esențial către o pace durabilă.

Zelenski a recunoscut că ziua a fost tensionată, dar a mulțumit partenerilor din SUA, Marea Britanie, Franța și Germania pentru implicarea diplomatică.

De asemenea, și-a exprimat speranța că aliații Ucrainei vor respecta angajamentele asumate, inclusiv poziția exprimată de SUA în declarația din 2018 privind Crimeea.

Articolul Pe fondul noilor propuneri de pace, Zelenski amintește de Declarația SUA din 2018 despre Crimeea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Nicușor Dan este politicianul care a ridicat «dușul rece»  la rang de politică publică. M-am tot întrebat: de ce a intrat Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni, brusc, într-o seară de decembrie? Cine sau ce l-a determinat să facă asta, după ce în campanie ne spunea că mai are nevoie de minim 2 mandate să rezolve problemele Bucureștiului? De ce să nu respecți votul bucureștenilor și să fugi după altă funcție, mai înaltă, după ce ți-ai dedicat zeci de ani Capitalei? Care este, până la urmă, logica acestei candidaturi? Elena Lasconi strânsese peste 1,7 milioane voturi și era (încă este, cred) președintele USR, partidul care îl susținuse pe Nicușor Dan la locale, cu câteva luni înainte. Trădare. Coaliția de guvernare, plus minoritățile naționale, susțin un candidat comun, Crin Antonescu, singurul cu șanse să învingă în turul II candidatul izolaționismului. Deci forțele proeuropene au lăsat orgoliile la o parte, ca să nu fragmenteze votul. Nu și Nicușor Dan. El a schimbat «România onestă»  cu «Până la capăt»  — pentru că totul este despre el și cariera lui, nu despre români”, scrie Sebastian Burduja.

El susține că Nicușor Dan candidează la președinție pentru că este „pur și simplu depășit de problemele Bucureștiului. Îl prind din urmă. Și nu ne poate păcăli la nesfârșit”.

Ministrul Energiei arată că sistemul de termoficare al Capitalei este în colaps

„Primăria Capitalei datorează peste 1,4 miliarde lei către ELCEN – restanțe care afectează direct cetățenii, punând în pericol investiții de peste 360 milioane euro din Fondul pentru Modernizare. Bani europeni obținuți cu greu de Ministerul Energiei pentru modernizarea CET-urilor din București. Centrale vechi din anii ’60 și ’70, care trebuie urgent înlocuite. Dacă pierdem acești bani, pierdem șansa de a reduce costurile cu întreținerea la jumătate pentru bucureșteni. Aceste 1,4 miliarde lei sunt arierate, datorii restante de peste 90 de zile. Știți cât era datoria PMB față de ELCEN când a devenit Nicușor Dan primar, în 2020? 170 de milioane lei. O creștere de aproape 1000% (de zece ori)!”, adaugă Burduja.

Conform acestuia, în total, Primăria are datorii care se apropie de 5 miliarde lei, adică aproape jumătate din bugetul Capitalei pe 2025: „PMB este deja, pe lege, în criza financiară și foarte aproape de insolvență. Urmează haosul, mergând până la executări silite asupra patrimoniului orașului – inclusiv clădiri, terenuri, conturi”.

Burduja spune că, în loc să caute soluții, primarul general a ales să fugă

„A abandonat administrația locală pentru campania prezidențială. Nu și-a dat demisia, dar nici nu-și mai exercită funcția, nici nu și-a delegat atribuțiile. Nicio strategie, nicio asumare, niciun rezultat. Vrea să conducă România, dar nu a fost în stare să conducă Bucureștiul. Degeaba aruncă mereu vina pe alții. Un lider caută soluții, nu vinovați. Da, Bucureștiului i-ar fi mai bine fără Nicușor Dan, dar cu siguranță nu cu el președinte al României. Asta ar fi un duș rece pentru 20 de milioane de români”, mai scrie ministrul Energiei pe rețeaua de socializare.

Articolul Burduja, atac dur la Nicușor Dan: Unul din cinci bucureșteni nu are astăzi apă caldă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miercuri, 20.000 de persoane s-au adunat pentru a vedea cardinalii îmbrăcați în roșu și preoții îmbrăcați în alb escortând sicriul de la reședința personală a Papei. Clopotele au bătut în timpul procesiunii de 40 de minute, în timp ce mulțimea a început să aplaude.

Nouă zile de doliu vor fi respectate la Vatican. Funeraliile Suveranului Pontif argentinian vor avea loc sâmbătă, iar la înmormântare și-au anunțat prezența numeroși lideri mondiali.

Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a murit luni după ce a suferit un accident vascular cerebral. El a petrecut cinci săptămâni în spital la începutul anului cu dublă pneumonie.

Francisc a fost primul lider latino-american al Bisericii Catolice și a deținut această funcție timp de 12 ani.

Articolul Zeci de mii de persoane așteaptă la coadă pentru a vedea trupul Papei în Catedrala Sfântul Petru apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

FRF notează că CFR Cluj se anunță ca mare favorită. A fost 3-0 la Ovidiu și 3-1 la Cluj-Napoca pentru trupa lui Dan Petrescu, în campionat.

Ultima oară CFR Cluj a jucat finala în 2016, atunci când a învins-o pe Dinamo la lovituri de departajare. Echipa lui Gheorghe Hagi a triumfat mai recent în Cupă, în 2019, atunci când a trecut, după prelungiri, de Astra.

Echipa care va câștiga joi va juca în finală cu Hermannstadt, care a învins Rapidul marți seara, cu 2-1.

Finala este programată pentru 14 mai.

Articolul Joi se stabilește a doua finalistă a Cupei României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Urmând exemplul mai multor instituții din Europa, Consiliul pentru Cercetare din Norvegia a lansat miercuri un fond de 100 de milioane de coroane pentru a facilita recrutarea de cercetători din alte țări.

Inițiativa este deschisă cercetătorilor din întreaga lume, dar a fost extinsă și accelerată după ce administrația Trump a anunțat reduceri substanțiale luna trecută.

Anunțul Norvegiei are loc înaintea unei vizite a premierului norvegian, Jonas Gahr Støre, și a ministrului său de finanțe, fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg, la Casa Albă. Printre subiectele de pe agendă se numără securitatea, apărarea, Ucraina, tarifele și comerțul.

Ministrul pentru Cercetare și Învățământ Superior al țării nordice, Sigrun Aasland, a declarat: „Este important pentru Norvegia să fie proactivă într-o situație dificilă pentru libertatea academică. Putem face o diferență pentru cercetătorii remarcabili și pentru cunoștințele importante și dorim să facem acest lucru cât mai repede posibil”.

„Libertatea academică este sub presiune în SUA și este o poziție imprevizibilă pentru mulți cercetători în ceea ce a fost principala națiune a cunoașterii din lume timp de multe decenii”, a adăugat Aasland.

Consiliul pentru Cercetare a declarat că va lansa o cerere de propuneri luna viitoare, inclusiv în domeniile climei, sănătății, energiei și inteligenței artificiale.

Schema se va desfășura pe parcursul mai multor ani, cu 100 de milioane de coroane norvegiene alocate pentru 2026.

Articolul Norvegia lansează un program de atragere a cercetătorilor de top din universitățile americane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dmitri Rodionov este originar din Moscova, născut în 1981, și absolvent al Universității Lingvistice de Stat din Moscova, specializat în traducere și comunicare interculturală. A fost activ în politica rusă în calitate de strateg electoral și analist geopolitic. Din 2008, conduce Departamentul de Proiecte Internaționale al Institutului de Relații Internaționale (IIR) și conduce Centrul pentru Studii Geopolitice.

A fost corespondent de război în Donbas în perioada 2014-2015 și este considerat un propagandist proeminent al poziției dure a Kremlinului în mass-media, cu poziții puternic anti-occidentale. Editorialul său a fost publicat pe REN TV, un canal cunoscut pentru conținutul său conspirativ, naționalist și pro-Kremlin.

Declarațiile lui  Friedrich Merz despre furnizrea de rachete Taurus Ucrainei au provocat o reacție dură a Kremlinului

Rachetele Taurus și viitorul cancelar german Tensiunile dintre Germania și Rusia au escaladat recent, după ce Friedrich Merz, liderul opoziției germane și potențial viitor cancelar, a sugerat că Germania ar putea furniza Ucrainei rachete Taurus cu rază lungă de acțiune. Aceste arme ar permite Kievului să lovească ținte strategice în interiorul teritoriului ocupat de Rusia, inclusiv Podul Crimeii – infrastructură simbolică și strategică vitală pentru Rusia.

Declarația lui Merz a fost interpretată la Moscova ca o amenințare directă. Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, a declarat că o astfel de decizie „ar fi considerată o participare directă a Germaniei la războiul din Ucraina, cu toate consecințele care decurg de aici”.

Noua rachetă „ Oreșnik” și în ce context ar putea fi folosită

Racheta „Oreșnik” – o armă relativ nouă și misterioasă din arsenalul rusesc – a fost menționată doar rareori în surse oficiale. Potrivit surselor rusești, forțele armate ruse au primit deja între 6 și 8 astfel de instalații. Țintele potențiale pentru aceste rachete includ porturi, instalații industriale mari, căi ferate, poduri, centrale electrice și baze militare – în special cele în care sunt desfășurate trupe NATO, inclusiv în statele baltice.

Rodionov avertizează că un potențial atac german asupra podului din Crimeea ar justifica, în opinia Moscovei, un răspuns cu racheta Orešnik împotriva unei baze militare a Bundeswehr din regiunea baltică.

În editorialul său, Rodionov afirmă că amenințarea rachetelor Taurus nu poate fi ignorată și că Rusia „nu va rămâne deoparte dacă Occidentul continuă să depășească liniile roșii”. El afirmă că Moscova a întocmit deja liste de potențiale ținte strategice în Ucraina și nu numai și că o escaladare majoră ar putea avea loc în mai-iunie, după ce „Trump va ieși din joc”.

Rodionov sugerează, de asemenea, că declarațiile lui Merz ar putea fi parte a unei strategii de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul instabilității geopolitice globale.

Avertisment real sau doar o retorică a propagandei?

Amenințările lui Dmitri Rodionov trebuie privite în contextul propagandei ruse, dar nu pot fi ignorate complet, având în vedere atmosfera tensionată din Europa de Est. Racheta Oreșnik – un simbol al unei posibile escaladări dramatice – este acum utilizată retoric ca mijloc de intimidare și poziționare geopolitică.

În timp ce Germania își reconfigurează politica de apărare și sprijinul pentru Ucraina, Rusia trimite semnale clare că va considera orice acțiune împotriva teritoriului său drept un act de război total. Într-o Europă divizată și cu un conflict în Ucraina departe de a se fi încheiat, astfel de declarații nu fac decât să alimenteze temerile legate de o confruntare directă între NATO și Rusia.

Articolul Crimeea, linia roșie: Rusia amenință direct Germania cu racheta Oreșnik apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ben-Gvir, care a fost condamnat în trecut pentru sprijinirea terorismului și a fost considerat persona non grata în timpul administrației Biden, a participat marți la un eveniment de strângere de fonduri în stațiunea din Florida, unde a vorbit participanților despre noile măsuri dure aplicate împotriva prizonierilor palestinieni.

„Iubesc foarte mult poporul american”, le-a spus Ben-Gvir participanților prin intermediul unui translator. „Avem un război comun împotriva jihadului”, a adăugat el.

Trump a fost absent de la eveniment, dar purtătorul de cuvânt al lui Ben-Gvir a declarat că ministrul s-a întâlnit cu „zeci de oameni de afaceri de rang înalt din Miami” și cu șeful majorității republicane din Camera Reprezentanților, Tom Emmer, potrivit Times of Israel.

Ben-Gvir a postat pe platforma X că „a avut onoarea și privilegiul de a se întâlni cu înalți oficiali ai Partidului Republican la proprietatea Mar-a-Lago a lui Trump”.

Articolul Ministrul israelian al Securității vizitează Yale la o zi după dineul de la Mar-a-Lago apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit ANM, este vorba despre ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.

Sunt vizate următoarele zone:

• Județul Tulcea : Delta Dunării, respectiv zona localităților: Sarichioi, Jurilovca, Valea Nucarilor, Murighiol, Chilia Veche, Mahmudia, Ceamurlia de Jos, Nufăru, Beștepe, Crișan, C.A. Rosetti, Maliuc, Pardina;
• Zona de litoral a județului Tulcea , respectiv zona localităților: Jurilovca, Sulina, C.A. Rosetti, Sfântu Gheorghe;
• Zona continentală a județului Constanța, respectiv zona localităților: Medgidia, Cernavodă, Murfatlar, Hârșova, Mihail Kogălniceanu, Cobadin, Ostrov, Cogealac, Negru Vodă, Băneasa, Nicolae Bălcescu, Topraisar, Mircea Vodă, Castelu, Poarta Albă, Rasova, Lipnița, Ciobanu, Crucea, Peștera, Chirnogeni, Albești, Independența, Oltina, Aliman, Mihai Viteazu, Ciocârlia, Ghindărești, Amzacea, Cuza Voda, Deleni, Adamclisi, Saligny, Dobromir, Mereni, Seimeni, Ion Corvin, Topalu, Gârliciu, Comana, Bărăganu, Pantelimon, Târgușor, Fântânele, Tortoman, Cerchezu, Siliștea, Saraiu, Horia, Grădina, Vulturu, Dumbrăveni.

Articolul Cod galben de ceață pe litoral și în Delta Dunării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un interviu pentru publicația franceză Le Point, Peskov a vorbit în termeni duri despre democrația din Europa, spunând că „lecțiile” despre democrație sunt inutile întrucât „vin de la ipocriți”.

„Europenii au vrut să ne învețe despre democrație și au început să-l critice constant pe [președintele rus] Vladimir Putin. Nu avem nevoie să auzim aceste lecții de la europeni. Nu vrem ca acești ipocriți să ne dea lecții”, a declarat Dmitri Peskov în cadrul interviului.

„Cine a dat lecțiile? România, Franța, Moldova!”

În timpul discuțiilor, oficialul rus a adus în discuție și lecțiile date despre Franța, Moldova și chiar și despre țara noastră, prin intermediul alegerilor, spunând că „în România, un candidat câștigă alegerile prezidențiale, dar este neapărat un candidat prost în măsura în care este gata să discute cu Rusia. Ca urmare, este înlăturat”.

Nu este pentru prima dată când oficiali ruși abordează subiectul alegerilor prezidențiale anulate din România. La câteva zile după decizia CCR de anulare a primului tur de scrutin, Alexandr Dughin, cunoscut ca ideologul președintelui rus Vladimir Putin, a făcut o afirmație controversată, spunând că țările din Europa de Est (aici intrând și România) „trebuie ori să fie neutre, ori să devină parte a Rusiei”. La momentul respectiv, Dughin a subliniat că lideri precum Viktor Orban din Ungaria sau Călin Georgescu din România înţeleg această idee.

Articolul Dmitri Peskov atacă alegerile prezidențiale anulate din România: Un candidat a câștigat alegerile, dar este rău pentru că vrea dialog cu Rusia apare prima dată în Mediafax.