Mediafax

Ilie Bolojan a scris pe rețelele sociale un mesaj public sâmbătă seară, imediat după ce a fost ales în fruntea Partidului Național Liberal. În declarația sa, a spus că se simte onorat de această alegere și că este conștient de greutatea rolului pe care îl va avea de acum înainte.

„Pentru mine este o onoare mare şi o responsabilitate şi mai mare”, a declarat Bolojan, care a subliniat că oamenii îl vor evalua pe el și pe echipa sa în funcție de ceea ce vor face concret. A adăugat că adversarii reali ai partidului sunt „promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă”. În opinia sa, dacă aceștia sunt adversarii, „ne-am definit clar”.

Bolojan a amintit și parcursul său politic, precizând că a început de la nivel local și că înțelege bine cum funcționează administrația și ce presupune lucrul într-o echipă care obține rezultate.

„Am pornit în politică de jos, consilier într-un oraş mic, prefect, secretar general al Guvernului, primar al Municipiului Oradea şi preşedinte de Consiliu Judeţean. Ştiu ce înseamnă munca în administraţie şi echipele care livrează rezultate”, a spus el.

Noul președinte al PNL a mulțumit colegilor pentru votul de încredere și a transmis recunoștință și partenerilor politici.

„Dragi colegi liberali, vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o astăzi, alegându-mă preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Mulţumesc şi echipei de conducere votate alături de mine. Mulţumesc pentru prezenţă şi susţinere preşedintelui României, domnului Nicuşor Dan, şi partidelor din coaliţie.”

Ilie Bolojan a mai spus că a primit mai multe șanse în cariera sa din partea PNL și că dorește ca, împreună cu ceilalți liberali, să ofere oportunități reale unei noi generații.

„Trebuie să reconstruim dreapta democratică românească în jurul PNL, să ne recâştigăm încrederea în marile oraşe, în rândul tinerilor, al diasporei şi al profesioniştilor. Românii ne vor judeca după acţiuni. Adversarii noştri sunt promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă. Dacă aceştia sunt adversarii noştri, ne-am definit clar.”

Articolul Ilie Bolojan, mesaj după numirea în funcția de președinte al PNL: „O onoare mare și o responsabilitate și mai mare” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au confirmat atacul, declarând că ținta a fost un comandant anti-tanc al Hezbollah.

Aceasta este cea mai recentă lovitură dintr-un șir de bombardamente care continuă cu perseverență, în paralel cu speranțele conduse de Statele Unite de a negocia o pace cu Hezbollah, scrie ALJazeera.

Israelul a confirmat atacul asupra sudului Libanului

Armata israeliană susține că a ucis un luptător din unitatea antitanc a Hezbollah.

Ministerul Sănătății din Liban a declarat anterior că cel puțin o persoană a fost ucisă în orașul Khiam.

Israelul a încălcat acordul de armistițiu cu Libanul prin atacuri zilnice în toată țara.

Articolul Israel lansează un nou atac asupra Libanului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UTA Arad și Universitatea Craiova au jucat o partidă spectaculoasă în prima etapă a Superligii de fotbal. A fost un meci cu șase goluri, cu o revenire spectaculoasă la final și cu un incident în tribune care a prelungit foarte mult partida.

Partida UTA Arad-Universitatea Craiova s-a încheiat la egalitate, scor 3-3.

Ucraineanul Oleksandr Romanchuk a deschis scorul pentru olteni în minutul 13, iar Ștefan Baiaram a dublat avantajul în minutul 19 din penalty. După pauză, atacantul Andrei Ivan a făcut 3-0. Golul a fost înscris în minutul 50.

Primul gol al gazdelor a fost reușit de Valentin Costache, în minutul 81, din lovitură de la 11 metri. Apoi, în minutele de prelungire un alt ucrainean, Dmytro Pospelov, a marcat golul al doilea al arădenilor. Gazdele au forțat și au reușit o egalare neașteptată în ultimele secunde cu golul lui Alin Roman. La ultima fază a meciului UTA a obținut o lovitură liberă, iar mingea a fost trimisă în bară.

Tot în minutele de prelungire a fost un incident în tribune. Unui spectator i s-a făcut rău, iar meciul a fost întrerupt minute în șir pentru a permite deplasarea ambulanței pe teren.

Sâmbătă seara se va disputa și meciul FCSB-FC Hermannstadt. Partida va începe la ora 21.30.

Vineri au fost primele două meciuri ale actualei ediții a Superligii de fotbal. U Cluj a învins în deplasare formația Metaloglobus București, scor 4-1, iar Rapid București a câștigat partida de la Pitești, cu FC Argeș, scor 2-0.

Articolul Meci incredibil la Arad. UTA revine de la 0-3 cu două goluri înscrise în minutele de prelungire apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Macron cere Uniunii Europene să răspundă dur la taxele impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Schengen se destramă sub ochii noștri: ce au decis Polonia și Germania apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump Organization, afacerea de familie a președintelui american Donald Trump, va colabora cu dezvoltatorul român SDC Imobiliare pentru construirea unui bloc turn de lux în București. Anunțul a fost făcut de cele două companii, scrie agenția de presă Reuters.

„Trump Tower Bucharest va fi dezvoltat în inima capitalei României, una dintre cele mai vibrante și dinamice piețe emergente din Europa, aducând reședințe premium sub brandul Trump în regiune”, au declarat companiile într-un comunicat oficial.

Nu au fost oferite detalii despre amplasare sau data începerii lucrărilor. Proiectul include apartamente rezidențiale de lux și vizează piața românească, a doua cea mai mare economie din Europa de Est.

Tot Reuters relatează că economia României nu a crescut în primul trimestru. Situația a fost influențată de instabilitate politică actuală și temeri legate de o scădere a ritmului economic.

Articolul Trump Tower ajunge și în București. Trump Organization colaborează cu un dezvoltator român la construirea turnului rezidențial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reacționat după ce Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife vamale de 30% pentru exporturile venite din Uniunea Europeană.

Von der Leyen a transmis că o astfel de decizie ar avea consecințe grave asupra relațiilor economice transatlantice.

„Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”, a declarat ea.

Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea președintelui american. În document, Trump a prezentat nivelul tarifelor propuse, precum și un nou calendar de aplicare.

„Am luat act de scrisoarea trimisă de preşedintele SUA, Donald Trump, în care sunt prezentate un nou nivel al tarifelor vamale şi un calendar revizuit. Impunerea unor tarife de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile esenţiale de aprovizionare transatlantice, în detrimentul afacerilor, consumatorilor şi pacienţilor de ambele părţi ale Atlanticului”, a adăugat von der Leyen.

„Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar. Între timp, continuăm să consolidăm parteneriatele noastre globale, ferm ancorate în principiile comerţului internaţional bazat pe reguli”, a mai zis președinta Comisiei Europene.

În declarația sa, Donald Trump a susținut că „a decis să meargă mai departe” cu măsurile.

Articolul Ursula von der Leyen reacționează după anunțul lui Trump privind tarifele de 30% pentru UE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Poliția din Londra a anunțat că 41 de persoane au fost reținute sâmbătă în fața parlamentului britanic. Cei arestați susțineau public gruparea Palestine Action, recent declarată organizație teroristă, relatează agenția de presă Reuters.

Autoritățile britanice au interzis oficial această mișcare la începutul lunii, când au aplicat legislația antiterorism. Decizia a venit după un incident în care membri ai grupării au pătruns într-o bază a Royal Air Force și au provocat pagube avioanelor.

Acțiunea a fost justificată de către protestatari ca o reacție la sprijinul acordat de Marea Britanie statului Israel.

„Polițiștii au efectuat 41 de arestări pentru manifestarea sprijinului pentru o organizație interzisă. O persoană a fost arestată pentru agresiune comună”, a transmis Poliția Metropolitană din Londra pe rețelele sociale.

Săptămâna trecută, la un protest similar organizat tot în capitală, au fost reținute 29 de persoane. Poliția a intervenit și la o demonstrație organizată în Manchester, tot în sprijinul Palestine Action. Proteste au mai avut loc și în Cardiff, precum și în Irlanda de Nord.

Înainte ca polițiștii să intervină sâmbătă în Londra, aproape 50 de protestatari se strânseseră în apropierea statuii lui Nelson Mandela din fața parlamentului.

Aceștia afișau pancarte cu mesaje precum „Mă opun genocidului. I support Palestine Action”.

Etichetarea Palestine Action ca organizație teroristă încadrează grupul în aceeași categorie cu Hamas, al-Qaeda și ISIS. Legea prevede pedepse de până la 14 ani de închisoare pentru cei considerați membri.

Într-un proces pierdut intentat împotriva deciziei guvernamentale, un avocat al grupării a susținut că este pentru prima dată când autoritățile britanice interzic un grup pentru astfel de acțiuni directe.

Articolul Peste 40 de persoane reținute în Londra pentru sprijinirea unei organizații pro-palestiniene interzise apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Este ca și cum mirosul de plastic încins dintr-un bazar ar fi impregnat lumea întreagă. Lucrurile sunt mai proaste: mobilier din PAL, tricouri care devin de nerecunoscut după a doua spălare, alimente ambalate cu mai mulți conservanți decât ingrediente. Scaunele de avion au devenit spătare. Luminile automate din toalete se sting după bunul plac. Dar și articole de presă scrise fără rușine cu ChatGPT și proza lui algoritmică. Nimic nu mai este făcut să fie iubit. Doar cumpărat, scrie El Pais.

Într-un studiu intitulat The Concept and Measurement of Product Quality (Conceptul și măsurarea calității produsului, Lexington Books, 1976), cercetătorul E. Scott Maynes observa despre „calitate” că este un concept intrinsec subiectiv, pentru că depinde de preferințele fiecărui consumator. Urmând raționamentul său, nu se poate afirma în termeni absoluți că un iPhone 15 este de „calitate mai bună” decât un Nokia din 2003. Pentru anumiți consumatori — chiar dacă știm că nu sunt mulți — durabilitatea extremă a Nokia-ului poate conta mai mult decât inovațiile tehnologice ale iPhone-ului. Lucrurile nu sunt mai rele, ni se par mai rele. De ce?

În cazul serviciilor publice situația este diferită. Nici climatul pesimist, nici cultura eficienței nu explică de ce, între 2017 și 2022, numărul persoanelor cu asigurare medicală privată a crescut cu 4% pe an. Potrivit raportului El sistema sanitario: situación actual y perspectivas para el futuro (Sistemul sanitar: situația actuală și perspective de viitor, 2024), principalul motiv pentru care spaniolii părăsesc sistemul public de sănătate sunt listele de așteptare interminabile. Carbonell susține că, în termeni absoluți, e posibil ca serviciile medicale să nu fie mai slabe decât în trecut. „Problema mare e că nu s-au adaptat ritmului schimbărilor sociale. Nu au evoluat suficient pentru a putea răspunde volumului de populație vârstnică, în creștere de la an la an”, argumentează el.

Industria textilă și calitatea slabă a hainelor

O concluzie recurentă în tot reportajul este că percepția că totul este de calitate inferioară este mai pronunțată la persoanele în vârstă. Motivele sunt diverse. Unul dintre ele e faptul că un atribut precum durabilitatea, care odinioară definea calitatea unui produs, a încetat să mai conteze. Psihologul Albert Vinyals, autorul cărții El consumidor tarado (Consumatorul stricat, 2019), își amintește că pe vremuri reclamele auto evidențiau în primul rând longevitatea mașinii. „Acum nici nu ne mai gândim la asta”, spune el la telefon.

„Bunica mea, când mergea să-și cumpere haine, se uita la țesătura materialului. Acum, nimeni nu știe din ce sunt făcuți pantalonii lui. De ce? Dacă oricum în maximum un an îi aruncăm pentru că nu mai sunt la modă.”

Industria textilă ilustrează perfect această transformare a consumului. Așa cum subliniază Marta D. Riezu, autoarea cărții La moda justa (Moda dreaptă, Anagrama, 2021): „Consumăm haine ca și cum ar fi articole de unică folosință”. În ultimii 20 de ani, producția de textile s-a dublat. În Spania, se estimează că fiecare cetățean aruncă în jur de 21 kg de haine pe an, potrivit Agenției Europene de Mediu. CEO-ul Shein, Molly Meo, un simbol al modei ultra-rapide (ultrafast fashion), se lăuda că lansează până la 1.000 de modele noi în fiecare zi. Hainele rezistente, transmise din generație în generație, între frați și veri, au fost înlocuite cu articole care rezistă doar câteva luni. Între 2010 și 2015, numărul mediu de purtări ale unui articol vestimentar a scăzut cu 36% la nivel global, potrivit Fundației Ellen MacArthur.

Înlocuirea durabilității, o prăpastie între generații

Înlocuirea durabilității cu noutatea în preferințele consumatorului a creat o prăpastie între generații în ceea ce privește percepția calității. „Este o schimbare de mentalitate pe care bunicii noștri (și unii părinți) nu o pot concepe: cumpărarea cu scopul de a arunca rapid.” Potrivit autoarei, industria fast fashion încurajează capriciul și recompensa materială. Și avertizează: „Nu există atașament, respect sau o poveste emoțională în spatele unei haine pe care o porți mai puțin de 20 de ori”.

Disonanța dintre ceea ce suntem și ceea ce am fost este alimentată de un contrast poate și mai important: cel dintre ceea ce suntem și ceea ce ne dorim să fim. Chiar dacă e logic să dăm vina pe multinaționalele care își maximizează profiturile pe spatele consumatorilor sau pe guvernele care strangulează serviciile publice prin reduceri, logica pieței este imbatabilă: lucrurile nu sunt mai proaste; în mare măsură, sunt exact așa cum le vrem sau cum am fost convinși să le vrem. Cu alte cuvinte: cei care am devenit de calitate mai slabă suntem noi.

Pe YouTube există un documentar despre „obsolescența programată”, difuzat de La 2, care a depășit un milion de vizualizări. Explică modul în care unele companii reușesc să facă produse — mai ales electrocasnice — care încetează să funcționeze după o anumită perioadă. Nu e o teorie conspiraționistă, ci un fapt demonstrat. Dar mai există o metodă, mai puțin cunoscută și mai eficientă: convingerea consumatorului că un produs este învechit din motive estetice sau simbolice, chiar dacă funcționează perfect. Acest fenomen se numește „obsolescență percepută”. Vinyals menționează, de exemplu, tineri care refuză să închirieze un apartament pentru că are mobilier vechi, deși materialele din care e făcut sunt mult mai durabile decât cele de la Ikea, în care tot ajung să investească.

Publicitatea și mesajele subliminale au transformat omul într-un zombi

„Publicitatea și mesajele subliminale au transformat omul într-un zombi fără alt proiect decât consumul”, afirmă Juan Villoro în No soy un robot (Nu sunt un robot, Anagrama, 2024). Un zombi care, în plus, nu are timp de pierdut. Graba și cumpărăturile din comoditate sunt, potrivit lui Vinyals, alte „patologii” ale consumatorului modern. El explică de ce preferăm să cumpărăm roșii fără gust din supermarketul non-stop de lângă casă, în loc să mergem la piață. De ce dăm 3 euro pe un carton de suc în loc să stoarcem niște portocale, deși știm că sucul industrial e făcut din concentrat. „Poate cel mai cunoscut exemplu de cumpărare din comoditate este cafeaua la 75 de euro/kg doar pentru că vine în capsule”, conchide Vinyals.

Când am devenit noi niște superficiali? E întrebarea la care încearcă să răspundă istoricul Wendy A. Woloson în Crap: A History of Cheap Stuff in America (Porcării: o istorie a lucrurilor ieftine din America, University of Chicago Press, 2022). Totul a început la mijlocul secolului al XIX-lea. Până atunci, puțini oameni dețineau multe lucruri. În plus, obiectele aveau mai multe întrebuințări: o masă era loc de muncă ziua și loc de luat masa seara. Obiectele erau îngrijite și reparate: halatul vechi al mamei devenea pantalonul copilului. Dar, pe măsură ce piețele s-au extins și producția în masă a crescut, au apărut produse mai ieftine și mai accesibile. „Oamenii adorau combinația dintre varietate și preț redus, ca și cum ar fi descoperit o comoară secretă la un cost minim”, explică Woloson într-un e-mail.

În timp, tendințele modei s-au contopit cu produsele ieftine, iar a cumpăra ceva nou a devenit aproape obligatoriu. Nu mai exista nicio scuză pentru a nu avea „ce e mai nou”, pentru că era la îndemâna tuturor. Așa cum explică istoricul, „am îmbrățișat această lume materială degradată, uneori conștient, alteori fără să ne dăm seama. Lucrurile de care avem nevoie pentru a trăi — pentru a munci, pentru a ne exprima, pentru a înțelege cine suntem și pentru a ne conecta cu ceilalți — sunt, în mod fundamental, ieftine și înstrăinante.” Paradoxal, această abundență de obiecte ne sărăcește: „La fel ca obiectele noastre, și interacțiunile și modurile noastre de a gândi au devenit mediocre: superficiale, efemere și degradate.”

Articolul Cât de mult a scăzut calitatea în ultimii 15 ani: de la scaune de avion tot mai înguste până la haine și servicii    apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

28 de oameni, inclusiv copii, au fost uciși în timpul atacurilor aeriene israeliene din Gaza din ultimele 24 de ore. Informațiile sunt oferite de oficialii spitalelor din Gaza.

Cel puțin 28 de palestinieni, inclusiv patru copii, au murit în Fâșia Gaza, în urma atacurilor israeliene, au declarat sâmbătă oficialii medicali, potrivit AP.

Copiii și două femei sunt printre cele 13 persoane care au fost ucise în Deir al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, după ce atacurile aeriene israeliene au lovit zona începând de vineri seară, au declarat oficialii Spitalului Martirilor Al-Aqsa. Alte patru persoane au fost ucise lângă o stație de alimentare, iar 15 au murit în atacurile aeriene din Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, au transmis oficialii Spitalului Nasser.

Armata israeliană a anunțat într-un comunicat că, în ultimele 48 de ore, trupele au atacat aproximativ 250 de ținte în Fâșia Gaza, inclusiv militanți, structuri cu capcane, depozite de arme, posturi de lansare a rachetelor antitanc, posturi de lunetist, tuneluri și alte elemente de infrastructură Hamas.

Articolul 28 de palestinieni, inclusiv copii, uciși în atacuri aeriene israeliene din Gaza apare prima dată în Mediafax.