Mediafax

„Am citit minuta hotărârii dată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti, care spune că se anulează decizia Curţii Constituţionale numărul 32 din 6 decembrie 2024, atunci când s-a anulat turul 1 al alegerilor. Asta înseamnă că cineva ar trebui să se trezească şi să atace cu recurs această hotărâre, această sentinţă, în termenul de recurs scris în minuta dată de judecători, de 5 zile. Dacă în astea cinci zile nu atacă nimeni această hotărâre, aia intră în puterea lucrurilui judecat”, spune Augustin Zegrean, pentru MEDIAFAX.

Decizia Curţii de Apel Ploieşti poate fi atacată de cei care au participat la proces, respectic, potrivit minutei, rezultă că a fost cel care a contestat şi a cerut anularea, un domn Popescu Gheorghiţă şi Curtea Constituţională.

„Nu ştiu dacă Parchetul a participat sau nu la proces. Altfel (dacă nu a participat – n.r.) nu are calitatea să o facă. Ei pot să participe la multe procese, mai ales la contencios. Pot să participe la care vor ei. Dar din ce a scris acesta, nu rezultă că şi parchetul a fost prezent. Sigur, ce se publică e una, ce au acolo e altceva”, spune Zegrean.

Potrivit fostului judecător CCR, acum, dosarul, după ce decizia va fi motivată de judecătorul care a dat o sentinţă, după ce o motivează, dosarul va pleca la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea recursului.

„Ei pot să suspende executarea hotărârii până când se judecă recursul şi atunci lucrurile merg în continuare până când va veni acea hotărâre de la Înalta Curte. Dacă Inalta Curte va respinge recursul, s-a terminat cu alegerile. Dacă Înalta Curte va admite recursul, anulează hotărârea de la Ploieşti, alegerile merg mai departe.În 5 zile trebuie făcut recursul. Când o judecă, asta e problema lor” precizează Zegrean.

Totuşi, în România sunt alegeri peste 10 zile.

Zegrean spune însă, că temenele sunt cele care se dau în instanţele din România.

Întrebat dacă, în aceste condiţii, vor mai fi alegeri în 4 mai, Zegrean a spus că vom avea alegeri prezidenţiale dacă până atunci se pronunţă Curtea.

„Dacă recursul se duce la Inalta Curte, decizia asta se suspendă şi trebuie să se facă alegerile. Dar dacă după alegeri Înalta Curte respinge recursul, le-am făcut degeaba. Deci, ne duce într-o stare de nisipuri mişcătoare, toată povestea asta”, precizează Augustin Zegrean.

Întrebat, în continuare, dacă o instanţă poate să anuleze ori să suspende o decizie a Curţii Constituţionale, Zegrean a spus că nu poate.

„Nici o instanţă din lume nu poate. Pentru că, după Constituţie, deciziile Curţii sunt general obligatorii de la data publicării. Şi nu există niciun text în lege sau în Constituţie care să permite cuiva să le atace. Mai mult că Curtea Constituţională nu face parte din sistemul instanţelor judecătoreşti. Ea nu poate fi cenzurată de instanţele judecătoreşti, nici din România, nici din Europa, nici din alte parte. Şi aşa e în toată lumea unde există Curţi constituţionale. Curtea poate să cenzureze instanţele altor curţi, de exemplu, dar invers nu se poate. Asta nu contează. Dacă hotărârea aia rămâne valabilă, ea se aplică. Chiar dacă asta nu va avea puterea să o facă”, a răspuns Zegrean.

Zegrean a mai spus, despre această decizie a Curţii de Apel Ploieşti, că „e plin în practica judeciară de decizii greşite şi nimeni nu se sesizează şi nu se agită. E comica România, e o ţară comică”.

Practic, ceea ce spune Zegrean este că dacă decizia Curţii de Apel Ploieşti este contestată, ea se suspendă până când ÎCCJ judecă şi atunci alegerile care merg mai departe. Dar există varianta în care ÎCCJ dă dreptate Curţii de Apel Ploieşti şi, astfel, ne întoarcem chiar şi peste un an la momentul „turul 2 înapoi”.

Articolul Augustin Zegrean, despre hotărârea Curții de Apel Ploieşti care anulează decizia CCR: România e o ţară comică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aproximativ 82.000 de litri de combustibil s-au vărsat pe Dunăre, la aproximativ douăzeci de kilometri de capitala sârbă, Belgrad. Accidentul s-a petrecut cu trei zile în urmă și a provocat poluarea fluviului, a confirmat joi institutul care analizează probele de apă, pentru Agenția France-Presse. Scurgerea a avut loc la rafinăria din portul Pancevo, în timpul unui transfer de combustibil către o barjă a companiei sârbești Naftachem, scrie Le Monde.

„S-a stabilit că 82 de metri cubi de euro-diesel au fost deversați, iar combustibilul este deocamdată reținut într-o barieră de protecție care înconjoară barja”, a anunțat secretariatul pentru protecția mediului din Voivodina, regiunea în care se află Pancevo.

Parchetul a deschis o anchetă privind amploarea poluării și responsabilii acesteia. Primele constatări ale autorităților locale au indicat că deversarea s-ar datora, cel mai probabil, unei neglijențe umane și nu ar fi fost intenționată.

Pentru moment, „tehnicienii au prelevat probe din șapte locații, iar analiza acestora este în curs”, a declarat Ljiljana Lazic, directoarea Institutului de Sănătate Publică din Pancevo.

În Serbia, poluarea apei este cronică. Potrivit estimărilor oficiale, mai puțin de 15% din apele uzate sunt tratate. Restul apelor reziduale, împreună cu deșeurile din canalizări, sunt deversate direct în râuri și fluvii.

Articolul Accident ecologic în Serbia: 82.000 litri de combustibil vărsați în Dunăre lângă Belgrad apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiţie”, spune fostul ministru al Justiţiei, Alina Gorghiu, după ce un judecător al Curţii de Apel Ploieşti a decis suspendarea executării hotărârii prin care CCR a anulat alegerile prezidenţiale.

Alina Gorghiu spune că din punct de vedere juridic e imposibil de explicat „o asemenea minune”.

„E pur şi simplu, o soluţie aberantă care decredibilizează justiţia profesionistă. Nu poate avea nicio consecinţă. Dar, sigur, toată propaganda izolaţioniştilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!”, spune Aloina Gorghiu, pe Facebook.

Potrivit fostului ministru, decizia poate fi atacată „chiar imediat” la ÎCCJ, „chiar dacă nu e motivată şi se poate cere suspendarea ei, a hotărârii Curţii”.

„Procesul electoral merge mai departe. E în baza unei alte HG. E o procedură diferită, pendinte, neanulată. Orice persoană interesată poate ataca. Hotărârile CCR sunt definitive şi obligatorii pentru toată lumea, indiferent de ce zice oricine, chiar dacă e o instanţă. Una care nu ştie carte. CCR nu se supune legii contenciosului administrativ în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate”, a mai spus Gorghiu.

Curtea de Apel Ploieşti a decis joi să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat alegerile prezidenţiale din 2024.

Curtea de Apel Ploieşti a decis suspendarea hotărârii până la soluţionarea definitivă a cauzei.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este minuta deciziie Curţii de Apel Ploieşt.

Decizia Curţii de Apel Ploieşti este cu drept de recurs la Instanţa Supremă în 5 zile de la pronunţare.

Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti.

Articolul Fostul ministru al Justiţiei, Alina Gorghiu, despre decizia Curţii de Apel Ploieşti: CCR nu se supune contenciosului administrativ apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„O să încerc să fiu tehnic. Pentru că din punct de vedere juridic este o situaţie nemaiîntâlnită. Adică, până în momentul de faţă, nu a existat vreo hotărâre judecătorească prin care o hotărâre a Curţii Constituţionale să fie anulată sau suspendată”, spune Neacşu, la Antena 3 CNN.

Practic, potrivit fostului judecător, „în primă instanţă, Curtea de Apel a dispus două lucruri: pe de-o parte, a dispus anularea acelei hotărâri privind anularea alegerilor de anul trecut, deci 32. Această dispoziţie nu este definitivă, privind anularea, deci nu produce deocamdată niciun efect. Dar, în acelaşi timp, a dispus şi suspendarea efectelor pe viitor, orice efecte, care derivă din hotărârea 32 din 6 decembrie 2024. Or, aici, legea spune că această dispoziţie privind suspendarea este executorie, produce efecte chiar de la momentul pronunţării, adică începând de astăzi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că orice instituţie publică a statului român şi orice persoană de altfel trebuie să respecte hotărârea judecătorească şi bănuiesc că se va invoca foarte curând în faţa BEC-ului, pentru că ea este autoritatea centrală în materia asta alegerilor. Nu se pot desfăşura activităţi legate de organizarea noilor alegeri”.

Practic, CA Ploieşti a dat o hotărâre de anulare, dar pentru că e cu recurs şi pentru că în calea de atac instanţa superioară decide definitiv, au suspendat executarea acelei hotărâre a CCR până la o decizie ÎCCJ.

„Această dispoziţie privind suspendarea efectelor hotărârii CCR produce efecte de astăzi. Dacă ne uităm în hotărârea 32 de anul trecut a CCR, veţi vedea că la sfârşit, în partea de dispozitiv, are două prevederi. La punctul 1 se spune că se anulează procesul electoral în curs, cel de anul trecut, iar la punctul 2 că se dispune reluarea unui nou proces electoral, începând de la înscrierea candidaţilor, adică procesul electoral în care ne aflăm noi în acest moment”, spune Neacşu.

Neacşu a precizat că „acest punct 2 este practic suspendat” şi teoretic, nu se mai poate desfăşura nicio activitate care derivă din această dispoziţie.

Curtea de Apel Ploieşti a decis joi să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat alegerile prezidenţiale din 2024.

Curtea de Apel Ploieşti a decis suspendarea hotărârii până la soluţionarea definitivă a cauzei.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este minuta deciziie Curţii de Apel Ploieşt.

Decizia Curţii de Apel Ploieşti este cu drept de recurs la Instanţa Supremă în 5 zile de la pronunţare.

Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti.

Articolul Reacția unui fost judecător, după decizia Curții de Apel Ploieşti: O situaţie nemaiîntâlnită apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lansat pe 24 aprilie 1990, telescopul spațial Hubble a oferit lumii imagini uluitoare ale Universului și a răspuns la unele dintre cele mai mari întrebări ale omenirii despre spațiu. Mai mult decât o simplă cameră foto, Hubble a transformat modul în care înțelegem cosmosul, ajutând oamenii de știință să măsoare vârsta universului, să descopere expansiunea sa accelerată și să exploreze lumi dincolo de sistemul nostru solar.

De 35 de ani continuă să ne uimească, fie că surprinde frumusețea uluitoare a galaxiilor sau ne arată găurile negre în acțiune. Hubble orbitează Pământul aproximativ de 16 ori pe zi și a realizat, până acum, mai mult de 1,6 milioane de imagini observații, care au contribuit la peste 21.000 de lucrări științifice.

Hubble privește la miliarde de ani lumină pentru omenire

Este primul observator al spațiului care a adus lumină asupra materiei și energiei întunecate. Privind la supernove îndepărtate, Hubble a arătat că galaxiile se îndepărtează unele de altele mai repede decât se așteptau. Informațiile au condus la descoperirea energiei întunecate, o forță „anti-gravitațională” care acționează invers gravitației cunoscute de noi, împingând obiectele să se îndepărteze în loc să le apropie. Fizicienii cred că energia întunecată reprezintă aproximativ 68% din Univers și este responsabilă pentru expansiunea accelerată a acestuia.

Printre isprăvile de neuitat ale lui Hubble, sunt și primele imagini cu obiecte astronomice în coliziune, fiind martor, în 1994, la impactul unei comete cu planeta Jupiter. Fragmentele cometei au produs explozii uriașe în momentul impactului, lăsând „cicatrici” vizibile pe suprafața lui Jupiter. Evenimentul le-a oferit oamenilor de știință oportunitatea unică de a studia atmosfera lui Jupiter și de a înțelege mai bine modul în care planetele reacționează la un impact masiv cu obiecte din spațiu.

„De la planetele din sistemul nostru solar până la galaxii aflate la miliarde de ani-lumină distanță, imaginile iconice ale lui Hubble rămân un bun științific și cultural pentru întreaga lume”, au declarat reprezentanții NASA, precizând că „Hubble continuă să funcționeze în condiții excelente datorită misiunilor de întreținere ale astronauților și echipelor de ingineri talentați de pe Pământ”.

NASA va sărbători cei 35 de ani ai lui Hubble până la finalul anului

Cu abilitatea sa unică de a observa în lumină ultravioletă, vizibilă și în infraroșu apropiat, Hubble este un coleg valoros și complementar al altor misiuni, precum Telescopul Spațial James Webb și viitorul Telescop Nancy Grace Roman, o misiune NASA de ultimă generație, care va fi lansat cel mai târziu în anul 2027 și va explora energia și materia întunecată și exoplanetele.

NASA a dezvăluit că va sărbători cei 35 de ani de spațiu ai lui Hubble în fiecare zi până la finele anului, o sărbătoare la care fiecare dintre noi este invitat, folosind un fel de cod de acces în numele lui Hubble: „În 2025, vom sărbători aniversarea de 35 de ani a lui Hubble cu imagini noi uimitoare, videoclipuri, materiale educaționale, aplicații web interactive și multe altele. Verificați periodic pe tot parcursul anului, folosind hashtag-ul #Hubble35, deoarece vom lansa constant datele evenimentelor și ale altor activități”.

Articolul 35 de ani de Hubble: Telescopul care a schimbat pentru totdeauna felul în care privim Universul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul a arătat că raportul Băncii Mondiale despre România din 2024 susţine că autorizarea lucrărilor de construcţii este cea mai împovărătoare în România, mult mai puţin eficientă decât în alte state membre ale UE. Această situaţie este cauzată în principal de numărul mare de avize şi aprobări separate pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita o autorizaţie de construire.

„Rezolvăm această problemă semnalată de cetăţeni, constructori, autorităţi locale şi Banca Mondială. Reducem timpul de avizare, introducem avizarea simultană eliminând avizarea în cascadă, nu permitem condiţionarea avizării de emiterea altor avize, şi nu mai permitem solicitarea studiilor, documentaţiilor sau avizelor care nu sunt necesare construcţiei şi care sunt un exces de birocraţie. Statul trebuie să fie pentru cetăţean, nu cetăţeanul pentru stat. Impunem această gândire în administraţia publică, în sectorul de autorizare a construcţiilor”, a precizat Cseke Attila.

Ministrul dezvoltării a adăugat că această măsură va avea ca efect derularea accelerată a investiţiilor, printr-o mai rapidă avizare a autorizaţiilor de construcţii, a PUG-urilor şi PUZ-urilor, respectiv avizarea tacită şi scurtarea termenelor de avizare.

În prezent, pe programul de investiţii „Anghel Saligny”, derulat de Ministerul Dezvoltării, prin care se asigură infrastructura edilitară de bază în localităţi precum accesul gospodăriilor la apă, canalizare, gaz sau modernizarea drumurilor, media zilelor scurse între emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire este de 507 zile, sau 1 an şi 5 luni, a reieşit din analiza a peste 2.700 de contracte de finanţare, iar în cazul a peste 20% dintre acestea durată este de 2 ani. În cazul investiţiilor finanţate de minister din bani europeni, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se scurge, în medie, 1 an şi 2 luni între emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.

„Vom avea lucrări de construire avizate în termen de 4,5 – 6,5 luni. Acum acest termen este de mult peste 1 an. În cazul PUG-urilor, termenul maxim legal propus este de 6 luni şi jumătate faţă de 18 luni la o comună mică sau de 3-5 ani la localităţi mai mari, cum este în prezent. Pentru PUZ-uri, termenul maxim legal propus este de 5 – 7,5 luni faţă de 18-24 luni, cum este în acest moment”, a spus ministrul dezvoltării.

Proiectul mai stabileşte că avizul de oportunitate, neavând termen de eliberare stabilit în legislaţia actuală, se va emite în maximum 30 zile, iar în cazul investiţiilor finanţate din bani publici nu se plătesc taxe pentru avizare, nu se mai mută bani publici dintr-un buzunar al statului în altul.

În cazul în care nu se transmit observaţii sau nu se respinge motivat temeinic documentaţia de urbanism, aceasta se consideră corectă şi completă după epuizarea termenului de 30 zile, iar procesul de avizare poate continua. Autorităţile publice pot solicita o singura dată completări ale documentaţiei, iar avizul se emite la 15 zile după depunerea documentaţiilor completate sau se respinge documentaţia cu o justificare motivată.

În cazul neemiterii avizului în termen de 15 zile, sau al neemiterii respingerii documentaţiei justificat temeinic în termen, documentaţia se consideră corectă şi completă.

Propunerea de act normativ prevede şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale: respingerea nefondată a documentaţiilor este contravenţie şi se sancţionează de către Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Totodată, conform proiectului de act normativ, documentaţia va fi evaluată de un singur funcţionar public pe tot parcursul procedurii de avizare şi autorizare, asigurând astfel coerenţă între solicitările formulate către beneficiar.

Avizele şi acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, inclusiv la faza de studiu de fezabilitate sau documentaţie de autorizare a lucrărilor de intervenţii, îşi păstrează valabilitatea până la recepţia la terminarea lucrărilor, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acestora.

Actul normativ se aplică pentru investiţiile finanţate atât din fonduri publice naţionale sau din fonduri europene, cât şi din fonduri private, iar noile termene încep să curgă de la data intrării în vigoare a actului normativ – a conchis ministrul Cseke Attila.

Articolul A fost publicat, în transparență decizională, un proiect care simplifică procedurile în domeniul urbanismului şi construcţiilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General privind mai multe nereguli pe care le-a găsit în modul în care Nicuşor Dan şi-a gestionat campania pentru alegerile prezidenţiale. În urma unui control desfăşurat în perioada 4-24 aprilie, AEP a descoperit, conform unui raport obţinut de HotNews, că Nicuşor Dan a obţinut donaţii în valoare de peste 3 milioane de lei (peste 650.000 de euro), pe care nu le-a declarat.

Conform Raportului de Control al AEP, care a fost trimis Parchetului General, Nicuşor Dan a folosit maşina de serviciu a primăriei pentru deplasări cu scop electoral, în 11 aprilie, lucru interzis de lege, scrie Gândul. De altfel, Nicuşor Dan a recunoscut public, într-o conferinţă de presă din 16 aprilie, că a făcut acest lucru.

„Sunt primarul Bucureştiului şi trebuie să mă duc la o dezbatere la o televiziune 19, la 20. Credeţi că, plecând din biroul de primar, ar trebui să merg cu maşina primăriei sau să mă duc acasă şi cu maşina personală să mă duc la dezbatere? V-am dat răspunsul. Sunt primar, maşina primăriei mă duce acasă, poate să mă ducă la o dezbatere”, a spus el atunci.

AEP susţine că, de fapt, primarul făcând asta a încălcat legea 334/2006

„Campania electorală a acestuia a fost finanţată din fonduri provenite de la o instituţie publică”, se arată în raportul întocmit de AEP. Pentru această faptă, Nicuşor Dan poate fi sancţionat cu avertisment sau amendă de la 10.000 la 25.000 de lei, conform AEP.

Potrivit AEP, Nicuşor Dan nu a declarat 3.263.790 de lei adunaţi prin intermediul platformei „Stripe”, se mai arată în documentul Autorităţii Electorale Permanente. Pentru acest lucru, Nicuşor Dan poate fi sancţionat cu avertisment sau amendă între 15.000 şi 50.000 de lei şi riscă să îi fie confiscată toată suma.

„Deşi donaţiile anterior menţionate au fost colectate cu un scop clar şi anume de a sprijini financiar campania electorală a candidatului independent Dan Nicuşor-Daniel, aceste donaţii până în momentul de faţă nu au fost declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, existând suspiciuni rezonabile că aceste sume au fost utilizate din alte conturi bancare decât cel notificat la Autoritatea Electorală Permanentă pentru finanţarea campaniei electorale din diaspora a domnului Dan Nicuşor-Daniel”, se arată în documentul.

Nicuşor Dan este acuzat şi că a amplasat bannere neautorizate, la sediul de campanie de pe Bulevardul Regina Elisabeta, numărul 38. Fapta poate fi sancţionată cu avertisement sau amendă de la 10.000 la 25.000 de lei, conform documentului:

„Am constatat că domnul Dan Nicuşor-Daniel, candidat independent a utilizat materiale de propagandă electorală altele decât tipurile de materiale prevăzute de legislaţia electorală în vigoare, astfel în data de 05.04.2025 ora 16.47 pe geamurile hotelului Cişmigiu, situat pe bld. Regina Elisabeta, nr. 38, sector 5, municipiul Bucureşti se regăseau bannere (colante) ce aveau inscripţionat sloganul „Om onest!”, iar pe fundal se regăsea imaginea domnului Dan Nicuşor-Daniel. Precizăm că data începerii campaniei electorale a fost 04.04.2025, rezultând astfel, că acest material a fost utilizat în perioada campaniei electorale”, conform documentului.

În urma verificării modului de desfăşurare a campaniei electorale în perioada 04.04.2025 – 24.04.2025 aferentă alegerii Preşedintelui României din anul 2025, am constatat că domnul Dan Nicuşor-Daniel, candidat independent:

• a utilizat materiale de propagandă electorală altele decât tipurile de materiale prevăzute de legislaţia electorală în vigoare, astfel în data de 05.04.2025 ora 16.47 pe geamurile hotelului Cişmigiu, situat pe bld. Regina Elisabeta, nr. 38, sector 5, municipiul Bucureşti se regăseau bannere (colante) ce aveau inscripţionat sloganul “Om onest!”, iar pe fundal se regăsea imaginea domnului Dan Nicuşor-Daniel. Precizăm că data începerii campaniei electorale a fost 04.04.2025, rezultând astfel, că acest material a fost utilizat în perioada campaniei electorale;
• a utilizat resurse tehnice aparţinând instituţiilor publice contrar prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, respectiv în data de 11.04.2025, acesta a utilizat maşina de serviciu având numărul de înmatriculare B-89-RYD, aflată în patrimoniul Primăriei Municipiului Bucureşti, pentru a se deplasa cu scopul sprijinirii activităţii campaniei electorale proprii. Astfel, campania electorală a acestuia a fost finanţată din fonduri provenite de la o instituţie publică;
• până la data de 23.04.2025, a strâns 10.218 donaţii online având o valoare totală de 3.263.790,00 lei. Precizăm că aceste donaţii au ca destinaţie finanţarea campaniei electorale desfăşurate de domnul Dan Nicuşor-Dan, aferentă alegerilor prezidenţiale din anul 2025 utilizând sloganul “Îţi MULŢUMESC că ai ales să sprijini campania mea la alegerile prezidenţiale” până în data de 15.04.2025, respectiv sloganul „Îţi MULŢUMESC că ai ales să sprijini candidatura mea la alegerile prezidenţiale” din 15.04.2025 şi până în prezent. Sursa menţionată evidenţiază faptul că aceste donaţii au fost colectate utilizând platforma Stripe. Modalitatea de donare este una simplă şi accesibilă, persoana fizică care doreşte să doneze bani accesează platforma, selectează suma pe care vrea să o doneze, după care trebuie să completeze câmpurile obligatorii cu informaţiile de identificare personală, precum nume şi e-mail – în cazul donaţiilor recurente, se creează un cont de utilizator, fiind stocate datele personale ale donatorului pentru realizarea debitărilor recurente (…). Mai mult decât atât, precizăm că, deşi donaţiile anterior menţionate au fost colectate cu un scop clar şi anume de a sprijini financiar campania electorală a candidatului independent Dan Nicuşor-Daniel, aceste donaţii până în momentul de faţă nu au fost declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, existând suspiciuni rezonabile că aceste sume au fost utilizate din alte conturi bancare decât cel notificat la Autoritatea Electorală Permanentă pentru finanţarea campaniei electorale din diaspora a domnului Dan Nicuşor-Daniel.

Articolul Autoritatea Electorală Permanentă îl reclamă la Parchet pe Nicuşor Dan. Candidatul nu a declarat donaţii de sute de mii de euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În prezenţa unor oficiali ai Guvernului României, ambasadori, parlamentari şi reprezentanţi ai instituţiilor culturale, a avut loc, joi, redeschiderea oficială a Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Evenimentul marchează finalul unui amplu proces de consolidare şi reabilitare început în 2016 şi aduce în atenţia publicului un spaţiu reconfigurat, modern, dar fidel memoriei sale istorice.

„Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu este doar un muzeu, ci un lăcaş al credinţei, al tradiţiei şi al artei populare autentice. Este un reper esenţial în peisajul cultural românesc, unde trecutul şi prezentul dialoghează prin obiecte, prin poveşti, prin emoţie. Redeschiderea acestui spaţiu reprezintă o reafirmare a angajamentului nostru de a proteja, păstra şi valorifica patrimoniul cultural al României. Mulţumesc domnului director Virgil Ştefan Niţulescu şi colectivului muzeului, echipei din cadrul Unităţii de Management a Proiectului a Ministerului Culturii, condusă de domnul Bogdan Trâmbaciu, constructorului care a realizat această lucrare, precum şi voluntarilor”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.

Pentru reabilitarea Muzeului Ţăranului Român au fost realizate lucrări de structură, arhitectură şi instalaţii, iar valoarea totală a investiţiei, care a inclus atât lucrările de proiectare, cât şi cele de execuţie, a fost de 6.321.163 euro.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român continuă o tradiţie muzeală începută în 1875, odată cu iniţiativa lui Titu Maiorescu de a înfiinţa o secţie de artă textilă cu lucrări realizate în mediul rural, în cadrul Muzeului Naţional de Antichităţi. Înfiinţat ca instituţie autonomă în 1906 şi găzduit, din 1912, în clădirea actuală, muzeul s-a afirmat ca un reper al culturii tradiţionale româneşti. În 1996, muzeul a fost distins cu prestigiosul Premiu EMYA (European Museum of the Year), fiind singura instituţie muzeală din România care a primit această recunoaştere.

Articolul Muzeul Naţional al Ţăranului Român a fost redeschis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Curtea de Apel Ploiești a decis joi să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale din 2024.

Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea hotărârii până la soluționarea definitivă a cauzei.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este decizia Curții de Apel Ploieșt.

Decizia Curții de Apel Ploiești este cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare.

Ce a anulat instanța?

Decizia surpiză de astăzi, ce nu este definitivă, anulează hotărârea CCR din 6 decembrie 2024.

Hotărâre ce prevede anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.

În Hotărârea CCR se precizează că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

Juriștii mirați de decizie. Specialiștii spun că ICCJ va remedia situația

În același timp, juriștii cu experiență afirmă că nu este posibil ca o Curte de Apel să decidă peste Curtea Constituțională

„Decizia definitivă va fi la ICCJ, care deja s-a pronunțat, a respins cereri similare”, afirmă aceștia.

Cine este judecătorul ce a decis anularea deciziei CCR

Judecător ce a luat decizia este Alexandru Vasile de la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești.

Articolul Curtea de Apel Ploiești suspendă decizia CCR de ANULARE a alegerilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi, împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi – Serviciul Antidrog au indisponibilizat cantitatea de aproximativ 20 kilograme ketamină (drog de risc), introdusă fraudulos în România şi destinată pieţei de consum din Australia.

Probatoriul administrat în cauză a arătat faptul că, în cursul lunii martie 2025, un suspect în vârstă de 37 de ani a procurat din Olanda cantitatea de aproximativ 20 kilograme ketamină, pe care a introdus-o în ţară într-un transport de obiecte de vestimentaţie. Drogul de risc a fost ascuns în interiorul a peste 980 de plicuri inscripţionate ca fiind gel de siliciu desicant pentru absorbţia umidităţii (haine) şi amplasat în 12 cutii ce conţineau veste şi pantaloni.

„În scopul ascunderii identităţii sale reale la momentul introducerii în ţară şi ulterior a exportului substanţei interzise, suspectul a falsificat prin plăsmuire o carte de identitate, precum şi mai multe înscrisuri olografe ce atestau nereal că este mandatat de către o societate comercială pentru a realiza actele de comerţ cu bunuri de larg consum (haine), care au servit drept paravan pentru tranzacţionarea cantităţii de drog de risc. Actele de urmărire penală au relevat că suspectul a beneficiat de ajutorul unui membru de familie, care l-a sprijinit în activitatea infracţională, suspecta în vârstă de 34 de ani realizând transportarea, în diverse locaţii, a coletelor în care se afla drogul de risc. De asemenea, la data de 14.04.2025, suspecta a deţinut în locuinţa sa din municipiul Galaţi, în vederea comercializării, mai multe recipiente conţinând diferite cantităţi de substanţe solidificate şi cristalizate, ridicate pe parcursul percheziţiei domiciliare efectuate. În prezent, suspectul se află sub o măsură restrictivă de libertate, dispusă în cursul lunii aprilie de către autorităţile din Germania, care l-au depistat în timp ce se deplasa pe autostradă, împreună cu un alt cetăţean român, cu destinaţia România, având asupra lor o cantitate de circa 2,5 kilograme de droguri”, arată DIICOT într-un comunicat de presă transmis joi.

Cercetările sunt continuate pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la introducerea şi scoaterea din ţară, fără drept, de droguri de risc, în formă continuată, trafic de droguri de risc, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, uz de fals în formă continuată, respectiv participaţie improprie la trafic de droguri de risc şi trafic de droguri de risc şi de mare risc.

Articolul 20 de kilograme de ketamină adusă în România din Olanda, confiscate înainte de a ajunge în Australia apare prima dată în Mediafax.