Fotbalul modern impune standarde mult mai ridicate decât în trecut. Suprafața trebuie să reziste la meciuri succesive, condiții meteo diferite și solicitări intense, fără a afecta calitatea jocului, potrivit Reuters.

Iarba, aleasă în funcție de climă

Tipul de gazon diferă de la un stadion la altul. În regiunile mai răcoroase sunt preferate combinații de raigras și Kentucky bluegrass, specii care se refac rapid după deteriorare.

În zonele mai calde sunt utilizate varietăți de bermudagrass, recunoscute pentru rezistența la temperaturi ridicate și secetă.

Potrivit specialiștilor implicați în proiectul FIFA, fiecare stadion va folosi gazon adaptat condițiilor locale, pentru a asigura o suprafață de joc cât mai uniformă pe durata turneului.

Sub stratul de iarbă se află sisteme complexe de drenaj, irigație și aerare. Unele arene vor utiliza inclusiv structuri modulare subterane care stochează și distribuie apa și aerul către rădăcini.

De la fermă la stadion

Pregătirea terenurilor începe cu luni înainte de startul competiției. Gazonul este cultivat pe ferme specializate, în condiții atent monitorizate.

Cercetători americani implicați în testarea suprafețelor pentru Cupa Mondială au arătat că un gazon de calitate pentru competiții poate fi obținut în aproximativ patru luni.

După maturizare, iarba este recoltată în fâșii mari și transportată rapid către stadioane, adesea în camioane frigorifice. În unele cazuri, gazonul parcurge sute sau chiar mii de kilometri înainte de instalare.

Montajul propriu-zis poate fi finalizat în mai puțin de două zile.

Fibre sintetice pentru mai multă rezistență

Multe dintre terenurile moderne folosesc sisteme hibride. După instalarea gazonului, milioane de fibre sintetice sunt introduse în sol pentru a consolida structura suprafeței.

Rădăcinile se dezvoltă în jurul acestor fibre, ceea ce reduce riscul deteriorării terenului în timpul meciurilor. Din tribune, diferența este practic imposibil de observat.

Regulamentele FIFA permit utilizarea acestor tehnologii pentru creșterea durabilității suprafețelor de joc.

Întreținere permanentă

Munca nu se oprește după instalare. Gazonul este tuns aproape zilnic și irigat atent pentru a menține viteza și comportamentul mingii.

După fiecare partidă, echipele de întreținere repară zonele afectate de alunecări, tacklinguri și schimbări bruște de direcție.

Lumina reprezintă o altă provocare. În stadioanele unde soarele ajunge greu la suprafața de joc sunt folosite sisteme mobile cu LED-uri care simulează lumina naturală.

Deși spectatorii observă doar meciul, terenurile de la Cupa Mondială sunt rezultatul unor luni de muncă și al unor tehnologii dezvoltate special pentru cel mai important turneu de fotbal al lumii.

Potrivit deciziei, Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» trebuie să publice semestrial pe pagina proprie de internet, în datele de 10 iunie și 10 decembrie ale fiecărui an, și menține publicată timp de 6 luni lista tuturor imobilelor proprietate publică și privată a statului aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele informații:

1. în cazul imobilelor utilizate de persoane juridice se precizează:

a) denumirea persoanei juridice;

b) adresa imobilului;

c) suprafața imobilului — construcție și teren;

d) tipul contractului încheiat: închiriere, folosință gratuită, prestări de servicii, asociere;

e) modalitatea de atribuire: licitație publică sau atribuire directă; f) data începerii și data încetării contractului;

g) prețul contractului, dacă este cazul;

2. în cazul imobilelor utilizate de persoane fizice se precizează:

a) adresa imobilului;

b) suprafața imobilului — construcție și teren;

c) modalitatea de atribuire: licitație publică sau atribuire directă;

d) data începerii și data încetării contractului;

e) prețul contractului;

3. în cazul imobilelor neocupate se precizează:

a) adresa imobilului; b) suprafața imobilului — construcție și teren.

Hotărârea de Guvern a cabinetului Bolojan exceptează zona de siguranță națională:

„Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) imobilele proprietate publică și privată a statului aflate în administrarea regiei și puse la dispoziție/închiriate instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și cele folosite de persoanele aflate, potrivit legii, sub protecția acestor instituții„, arată decizia.

În plus, Guvernul Bolojan a decis că Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» publică trimestrial pe pagina proprie de internet, în datele de 10 martie, 10 iunie, 10 septembrie și 10 decembrie ale fiecărui an, și menține publicată timp de 3 luni lista mijloacelor de transport pe care le deține, care cuprinde: marca, modelul și anul de fabricație ale mijlocului de transport.”

De asemenea, RAAPPS trebuie să publice lunar pe pagina proprie de internet, până la data de 15 a lunii în curs pentru luna precedentă, și menține publicate următoarele documente, fără menționarea adresei imobilului:

a) situațiile de lucrări decontate pentru lucrările de reparație, utilare și mobilare;

b) situațiile de lucrări decontate pentru lucrările de construire/renovare

Ministerul german de Interne a anunțat că în 2025 au fost înregistrate 85.837 de infracțiuni motivate politic, cu aproximativ 2% mai multe decât în anul precedent, când se înregistrase un salt masiv de 40%, informează Politico. 

„Majoritatea infracțiunilor au fost comise de autori de extremă dreapta și extremă dreapta, ceea ce demonstrează încă o dată că cel mai mare pericol provine în prezent din extremismul de extremă dreapta”, a spus ministrul Alexander Dobrindt, punctând totuși că fost observată o creștere de aproximativ 42% a infracțiunilor violente atribuite extremismului de stânga. 

Această intensificare a violențelor de stânga a fost înregistrată în principal în timpul protestelor și demonstrațiilor, cum au fost cele organizate împotriva convenției partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). 

Autoritățile consideră că nivelul ridicat al infracțiunilor motivate politic este alimentat de radicalizarea și polarizarea tot mai accentuate din societate, din cauza rețelelor de socializare. 

„Rețelele de socializare, prin intermediul cărora se răspândesc discursul instigator la ură, incitarea și propaganda, sunt factori majori ai polarizării sociale. Acest lucru accelerează, de asemenea, radicalizarea și, în cel mai rău caz, duce la infracțiuni grave în lumea reală”, a declarat Holger Münch, șeful Biroului Federal de Poliție Criminală. 

Raportul arată și și o creștere puternică a incidentelor de spionaj. Numărul acestora a crescut cu 558% față de anul precedent, ajungând la 474 de cazuri înregistrate în 2025. 

Autoritățile germane au observat o utilizare tot mai frecventă a „agenților de unică folosință”, recrutați prin intermediul rețelelor sociale și folosiți strict pentru operațiuni punctuale de spionaj sau sabotaj. 

Decizia consolidează opoziția noului guvern bulgar față de sprijinul militar european pentru Ucraina, după victoria categorică obținută în alegerile parlamentare din aprilie de premierul Rumen Radev, considerat apropiat de pozițiile Moscovei. De la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, Bulgaria a trimis 13 pachete de ajutor către Kiev.

„Am arătat deja clar că războiul din Ucraina nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă. Asistăm la un război de uzură, iar indiferent cât armament va fi acumulat, singurul rezultat este pierderea de vieți omenești. Este timpul să ne așezăm la masa negocierilor”, a declarat Stoyanov, într-o conferință de presă.

Radev, fost pilot militar, și-a invocat experiența din armată pentru a susține că Ucraina ar trebui să negocieze pacea cu Rusia. În luna mai, acesta a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol central în inițierea discuțiilor de pace.

Deși noul guvern de la Sofia a adoptat o poziție mai favorabilă Kremlinului, acesta a evitat până acum o confruntare deschisă cu Bruxellesul pe tema Ucrainei. Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, depinde semnificativ de fondurile europene.

Pe lângă oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, Stoyanov a prezentat și planul guvernului de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, în linie cu angajamentele NATO asumate anterior de Radev.

Cupa Mondială din acest an vine la pachet cu un impact semnificativ asupra mediului, anunță Reuters.

Costul ecologic al acestui eveniment important din fotbal se află în expansiune.

Se așteaptă ca evenimentul din acest an să aibă și un cost climatic de peste două ori mai mare decât cel al Cupei Mondiale din Qatar 2022.

O evaluare publicată săptămâna trecută de platforma globală de contabilizare a carbonului, Greenly, estimează că ar putea genera 7,8 milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit sursei.

Această sumă este aproximativ echivalentă cu emisiile anuale a 1,7 milioane de mașini sau cu emisiile anuale ale Sierrei Leone. Astfel, Cupa Mondială 2026 este cea mai poluantă Cupă Mondială organizată vreodată, potrivit academicienilor și activiștilor.

„Cred că, în teorie, Cupa Mondială este foarte distractivă pentru sport și pentru vizibilitate. Însă, e rea din punct de vedere climatic”, a declarat autoarea și ecologista sportivă Madeleine Orr pentru Reuters.

Cauzele emisiilor de dioxid de carbon

Cauzele principale pentru aceste emisii sunt distanțele uriașe pe care echipele, fanii și presa le vor parcurge, în formatul cu trei țări și 16 orașe.

Cercetătorii estimează că până la 87% din emisiile turneului vor proveni din călătorii. Acestea sunt în principal zboruri. Milioane de fani traversează un continent pentru a-și urmări echipele.

Turneul din acest an se întinde pe 4.500 km, de la Vancouver la Miami. Acest lucru îl face inerent mai intens din punct de vedere al emisiilor de carbon decât evenimentul compact din Qatar. Acesta din urmă a fost criticat pentru construirea a șapte stadioane noi. Emisiile de gaze cu efect de seră din Qatar au fost calculate la aproximativ 3,8 milioane de tone, mai arată sursa.

„Măriți numărul echipelor și apoi plasați-le într-o țară în care este nevoie de călătorii semnificative. Mai întâi, pentru a ajunge acolo pe calea aerului, și apoi călătorii semnificative între locațiile gazdă. Eliminăm o sursă de influență negativă asupra mediului, dar apoi o creștem în alta”, a declarat David Gogishvili, geograf la Universitatea din Lausanne.

Locațiile Cupei Mondiale sunt împărțite în trei grupuri regionale, Vest, Centru și Est. Împărțeala are rolul de a reduce distanțele de călătorie, potrivit aceleiași surse.

FIFA a declarat că va reduce emisiile de carbon până în 2030

La summitul COP26 al Națiunilor Unite privind clima din 2021, FIFA s-a angajat să își înjumătățească emisiile de carbon până în 2030. De asemenea, s-a angajat și să atingă zero emisii nete până în 2040. Măsurile sunt parte a Cadrului ONU pentru Sportul în Acțiune Climatică.

FIFA nu a stabilit un obiectiv specific de emisii de carbon pentru Cupa Mondială.

Federația a subliniat utilizarea stadioanelor existente, încurajarea fanilor să folosească transportul public, reducerea dependenței de generatoarele diesel și inițiativele de reciclare și combatere a risipei alimentare.

Ecosistemul digital impactează și el mediul

Pe lângă emisiile rezultate de mijloacele de transport, Cupa Mondială indică o parte adesea trecută cu vederea a amprentei de carbon a turneului. Acesta este ecosistemul digital, care stă la baza sportului modern.

Transmisiunile, streamingul, fluxurile de date și platformele de pariuri necesită aporturi enorme de energie. Acestea variază de la centre de date la sateliți și la miliardele de dispozitive pe care fanii le folosesc pentru a urmări meciurile.

Operatorul Sistemului Energetic Național al Regatului Unit a estimat că fiecare dintre meciurile din grupele Scoției și Angliei ar putea înregistra o utilizare națională cu 600 de megawați mai mare de energie electrică. Acesta este echivalentul cererii totale de energie electrică pentru Glasgow și Leeds la un loc, mai menționează sursa.

„Marea majoritate se uită pe două ecrane și pe telefon”

„Trebuie să ții cont de faptul că toți cei care se uită în fiecare loc din lume fac parte din asta”, a declarat Orr, autorul unei cărți despre cum sportul afectează mediul.

„Și marea majoritate a lor se uită pe două ecrane, se uită la televizor. Apoi, urmăresc pe telefon”, a mai precizat acesta.

Spre deosebire de zboruri sau construcția stadioanelor, aceste emisii sunt rareori luate în considerare în calculele oficiale de sustenabilitate, mai arată sursa inițială.

Potrivit șefei statului, Europa de Sud-Est suferă de un deficit grav de conectivitate. Este un moment în care schimbările în materie de securitate din regiunea Mării Negre necesită măsuri imediate în domeniul infrastructurii.

Blocarea acestei infrastructuri strategice condamnă Ruse la cozi kilometrice de camioane, potrivit dunavmost.

Președinta Iotova a prezentat construirea noului pod ca un proiect cu o întârziere critică, care trebuie să fie pus urgent la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București.

Ea a subliniat că, în ciuda finanțării asigurate pentru studiul pre-proiect, obiectivul nu primește locul necesar în prioritățile europene.

„Nu pot explica de ani de zile, în diversele funcții pe care le-am ocupat, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve față de construirea acestui pod”, a declarat Iliana Iotova.

Problema se reflectă direct asupra traficului din regiunea Ruse. Structurile locale ale Poliției Rutiere – Ruse sunt nevoite zilnic să regleze fluxul nesfârșit de camioane grele. Progresul diplomatic lipsește.

Lacune în strategia națională

Șefa statului și-a îndreptat atenția critică și asupra cauzelor interne ale lipsei infrastructurii de transport din Balcani. Iotova s-a referit la soarta Coridorului nr. 8. Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru întârziere nu trebuie căutată doar în afara granițelor Bulgariei.

„Marea întrebare de ce Coridorul nr. 8 nu este încă o realitate nu ține doar de relațiile interstatale, ci este, de altfel, o chestiune care ține și de politica noastră națională”, a afirmat Iotova.

Președinta a adăugat că regiunea nu este încă conectată în mod eficient nici pe mare, nici prin legături terestre sau feroviare. Acest lucru impune o mobilizare totală la nivel de stat pentru construirea axei Sud-Nord.

Pe Atatürk Olympic Stadium, Kanye West și-a deschis turneul european cu primul concert susținut vreodată în Turcia. Evenimentul a reunit aproximativ 118.000 de spectatori și a atras vizitatori din Regatul Unit, Germania, Franța, Țările de Jos, Italia, Rusia, Polonia, statele din Golf și alte regiuni. Concertul a fost urmărit și de milioane de fani din întreaga lume prin transmisiunea live de pe canalul oficial de YouTube al artistului.

Show-ul de la Istanbul a inclus un setlist conceput special pentru această oprire, o producție scenică de mari dimensiuni și efecte vizuale spectaculoase, confirmând capacitatea orașului de a găzdui evenimente internaționale de divertisment la scară largă.

În aceeași seară, pe Beşiktaş Park Stadium, tenorul Andrea Bocelli a susținut un concert în cadrul turneului mondial „Romanza – 30th Anniversary World Tour”, în fața a aproximativ 22.000 de spectatori. Cele două evenimente au transformat Istanbulul într-unul dintre principalele puncte de atracție ale scenei muzicale internaționale.

Seria de evenimente majore găzduite de oraș în luna mai a inclus și finala UEFA Europa League, organizată pe 20 mai. În total, pe parcursul a doar zece zile, Istanbulul a atras un număr important de vizitatori internaționali, confirmându-și statutul de destinație importantă pentru sport, cultură și divertisment.

Calendarul orașului rămâne încărcat și în lunile următoare. În iunie sunt programate concerte susținute de Scorpions, Pet Shop Boys, Megadeth, Alice Cooper, Tom Odell și Manowar, urmate de Gorillaz și Ricky Martin în iulie, respectiv Black Coffee, LP și The Black Keys în septembrie.

Și competițiile sportive vor continua să contribuie la vizibilitatea internațională a orașului. Istanbulul va găzdui în 2026 Bosphorus Cross-Continental Swimming Race, Campionatul European de Volei Feminin, Tour of Istanbul, L’Étape Türkiye by Tour de France și Presidential International Yacht Race.

Prin infrastructura dedicată evenimentelor, conectivitatea globală și oferta sa de ospitalitate, Istanbulul se poziționează tot mai ferm ca un hub internațional pentru evenimente de amploare. Orașul, aflat la granița dintre Europa și Asia, îmbină patrimoniul cultural cu energia urbană contemporană, devenind o destinație tot mai atractivă pentru publicul global.

Cristian Pistol a anunțat că a semnat marți decizia de constituire a Comisiei speciale a CNAIR pentru Transfăgărășan (DN7C).

Comisia va verifica în teren, joi, fiecare kilometru al drumului și va stabili momentul în care circulația poate fi redeschisă în siguranță.

„Dacă starea carosabilului și condițiile meteo o permit, estimez că Transfăgărășanul se va deschide vineri, 12 iunie 2026, la ora 09.00”, a transmis Cristian Pistol.

El susține că, pe sectorul dintre Piscul Negru și Bâlea Cascadă, circulația va fi permisă doar între orele 7.00 și 21.00 „pentru siguranța tuturor, pe un traseu pe care muntele are regulile lui”.

Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților:

„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.

Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea.

Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă.

Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.

S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii.

Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea.

Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete:

„Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.

Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. 

Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.

Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale.

Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.

O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”.

Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA:

„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept.

Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate.

Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.

Dacă în urmă cu aproape două decenii destinațiile exotice erau privite în primul rând ca experiențe aspiraționale, astăzi turistul român analizează vacanța într-un mod mult mai complex. Nu mai este suficient ca o destinație să fie spectaculoasă; contează perioada aleasă, siguranța, ritmul călătoriei, calitatea serviciilor, autenticitatea experiențelor și nivelul de personalizare.

În acest context, inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în modul în care oamenii caută, compară și aleg vacanțele. AI-ul poate filtra rapid un volum foarte mare de informații, poate identifica preferințe, poate structura opțiuni și poate ajuta turistul să ajungă mai repede la o propunere relevantă. Pentru companiile de travel premium, tehnologia devine astfel un instrument de eficientizare, dar nu și un înlocuitor al expertizei umane.

Sorin Stoica, dondator Eturia, explică într-un interviu pentru MEDIAFAX cum s-a maturizat comportamentul turistului român, de ce clienții sunt astăzi mai informați și mai exigenți și cum schimbă instrumentele digitale relația dintre agenție și turist. Potrivit acestuia, viitorul industriei de travel va fi unul hibrid, în care AI-ul va prelua tot mai mult zona de căutare, filtrare și suport operațional, în timp ce consultantul va rămâne esențial în personalizarea vacanțelor și în gestionarea situațiilor complexe.

Interviu Sorin Stoica

Jurnalist: Eturia marchează anul acesta 19 ani de activitate. Cum s-a schimbat modul în care românii își caută și își planifică vacanțele în această perioadă?

Sorin Stoica: În 19 ani, comportamentul turistului român s-a maturizat foarte mult. Dacă la început destinația exotică era, în sine, principalul factor de atracție, astăzi clientul se uită la întreaga arhitectură a vacanței: rută, perioadă, ritm, siguranță, tip de experiențe, condiții de călătorie și nivelul de personalizare.

Românii nu mai caută doar „o vacanță în Maldive”, „un circuit în Japonia” sau „un safari în Africa”. Caută o experiență care să li se potrivească. Vor să înțeleagă ce li se recomandă, de ce o anumită perioadă este mai bună, ce presupune logistica unei destinații long-haul și cum pot obține cel mai bun echilibru între confort, autenticitate și buget.

Vedem, de asemenea, o planificare mai timpurie, mai ales pentru vacanțele complexe. Turistul român este mai informat, compară mai mult, pune întrebări mai precise și acordă o importanță tot mai mare siguranței. Pentru noi, această evoluție confirmă faptul că piața de travel premium din România a trecut într-o etapă mai sofisticată, în care expertiza și încrederea contează la fel de mult ca destinația.

Cum schimbă inteligența artificială procesul de căutare a vacanțelor și ce beneficii concrete aduce pentru turiști?

Sorin Stoica: Inteligența artificială schimbă în primul rând viteza și relevanța cu care un turist poate ajunge la opțiuni potrivite. În travel, problema nu mai este lipsa informației, ci excesul ei. Există mii de variante, opţiuni de zboruri, hoteluri, perioade, experiențe și bugete. AI-ul poate ajuta la filtrarea acestui volum foarte mare de date și la transformarea lui într-o selecţie relevantă, structurată și mai apropiată de nevoile clientului.

Principalul beneficiu este că turistul ajunge mai repede de la inspirație la o propunere de vacanţă adaptată profilului său. Poate primi sugestii, poate compara mai ușor destinații și poate înțelege mai bine ce i se potrivește în funcție de profilul său: familie cu copii, cuplu, călător experimentat, turist interesat de wellness, aventură, cultură sau relaxare.

Pentru Eturia, AI-ul nu este un instrument prin care înlocuim consultanța, ci unul prin care o facem mai eficientă. Ne ajută să identificăm mai rapid intenția clientului, să organizăm mai bine informația și să reducem timpul dintre cerere și propunerea unei vacanțe relevante.

Ce rol au instrumentele precum AI search, chatbot-ul și zona de client area în relația dintre Eturia și clienți?

Sorin Stoica: Aceste instrumente au rolul de a construi o relație mai fluidă între client și Eturia, de la etapa de inspirație până la finalul călătoriei. AI search-ul poate ajuta clientul să descopere mai ușor destinații și produse potrivite, fără să parcurgă manual zeci de variante. Chatbot-ul poate răspunde rapid la întrebări recurente, poate ghida primele etape de căutare și poate prelua solicitări simple, astfel încât echipa să se concentreze pe zonele unde expertiza umană face diferența.

Client area-ul este, în opinia mea, o componentă foarte importantă, pentru că mută relația cu turistul într-un spațiu mai organizat. Clientul poate avea acces la informațiile esențiale despre vacanța lui, documente, etape, comunicări, eventuale actualizări și suport. Într-o vacanță complexă, această predictibilitate contează enorm.

Toate aceste instrumente contribuie la un model mai modern de relație cu clientul: mai rapid, mai structurat şi mai personalizat. Dar ele trebuie să funcționeze împreună cu echipa umană, nu separat de ea. În travel, tehnologia este valoroasă atunci când face experiența mai simplă, nu mai impersonală.

Într-o piață cu foarte multe opțiuni, cum poate AI-ul să ajute turiștii să găsească mai rapid vacanța potrivită?

Sorin Stoica: AI-ul poate reduce zgomotul din procesul de căutare. Astăzi, turistul are acces la foarte multe informații, dar nu toate sunt relevante pentru el. O recomandare bună nu înseamnă să îi arăți clientului cât mai multe opțiuni, ci să îl ajuți să ajungă mai repede la opțiunile care au sens pentru profilul, bugetul și așteptările lui.

De exemplu, doi turiști pot căuta aceeași destinație, dar să aibă nevoi complet diferite. Un cuplu poate căuta intimitate și relaxare, o familie poate avea nevoie de zboruri bune și ritm potrivit pentru copii, iar un călător experimentat poate dori un mix de destinații, experiențe locale și trasee mai puțin evidente. AI-ul poate ajuta la identificarea acestor diferențe și la construirea unei selecții mai relevante. În plus, AI-ul poate observa tipare: ce destinații sunt comparate, ce bugete sunt explorate, unde se blochează clientul, ce întrebări apar frecvent. Aceste date ne ajută să fim mai buni nu doar digital, ci și în consultanța clasică. Pentru turist, rezultatul ar trebui să fie o experiență de căutare mai rapidă și mai apropiată de ceea ce își dorește cu adevărat.

De ce tehnologia nu înlocuiește consultantul de travel, ci mai degrabă îi completează expertiza?

Sorin Stoica: Pentru că a căuta o vacanță nu este același lucru cu a construi o vacanță. Tehnologia poate procesa date, poate afișa opțiuni, poate compara prețuri și poate accelera foarte multe etape. Dar o vacanță complexă presupune experiență și înțelegerea nuanțelor.

Un consultant bun știe să vadă dincolo de o cerere aparent simplă. Înțelege dacă un traseu este prea obositor, dacă o escală este riscantă, dacă o anumită perioadă nu este potrivită pentru destinația aleasă sau dacă hotelul recomandat corespunde cu adevărat stilului clientului. În plus, consultantul contează enorm atunci când apar schimbări: zboruri modificate, contexte geopolitice, probleme operaționale sau situații neprevăzute în destinație. Noi vedem tehnologia ca pe o extensie a expertizei umane. AI-ul poate ajuta consultantul să lucreze mai rapid și mai bine informat, dar nu poate înlocui empatia, responsabilitatea și judecata profesională.

Cum s-a schimbat comportamentul clientului de travel de astăzi? Este mai informat, mai exigent, mai orientat spre personalizare?

Sorin Stoica: Da, clientul de astăzi este semnificativ mai informat și mai atent la detalii. Vine cu referințe, comparații, imagini văzute online, recomandări primite de la prieteni și așteptări mult mai clare. Nu mai este un consumator pasiv, ci participă activ la construcția vacanței.

Este și mai exigent, dar într-un sens sănătos. Vrea să știe pentru ce plătește, ce primește în schimb, ce alternative are și cum poate obține o experiență relevantă. În zona premium, vedem tot mai clar că luxul nu mai este definit doar prin hoteluri de cinci stele. Luxul înseamnă timp câștigat, siguranță, confort, acces la experiențe autentice și o vacanță construită fără stres inutil.

Cum reușiți să păstrați componenta umană și emoțională a călătoriei într-un proces tot mai digitalizat?

Sorin Stoica: Prin faptul că nu tratăm digitalizarea ca pe un scop în sine. Pentru noi, tehnologia are valoare doar dacă face experiența clientului mai simplă. Călătoria rămâne, în esență, o experiență umană. Oamenii nu pleacă în vacanță doar ca să bifeze o destinație, ci pentru timp cu familia, pentru descoperire, pentru emoție, pentru momente care rămân.

Componenta umană se păstrează prin felul în care ascultăm clientul, prin modul în care înțelegem ce își dorește cu adevărat și prin responsabilitatea cu care construim fiecare itinerar. Digitalul ne ajută să fim mai eficienți, dar emoția vine din atenția la detalii.

În modelul Eturia, tehnologia și consultanța nu sunt două lumi separate, pentru că ele funcționează împreună. Clientul poate explora digital, poate compara, poate primi informații mai rapid, dar în spate rămâne expertiza unei echipe care înțelege că vacanța este, pentru mulți oameni, cel mai valoros timp din an.

Cum vedeți evoluția industriei de travel în următorii ani, într-un context în care inteligența artificială va deveni tot mai prezentă în viețile noastre?

Sorin Stoica: Cred că industria de travel va evolua către un model hibrid, în care tehnologia va prelua tot mai mult partea de căutare, filtrare, automatizare și suport operațional, iar expertiza umană va deveni și mai importantă în zonele de interpretare, personalizare și gestionare a situațiilor complexe.

AI-ul va schimba felul în care oamenii se inspiră, compară și iau decizii. Va face căutarea mai rapidă și va crea așteptări mai mari de relevanță și personalizare. În același timp, tocmai pentru că opțiunile vor fi tot mai multe, încrederea va deveni un diferențiator major. Clientul va avea nevoie de parteneri care nu doar îi oferă variante, ci îl ajută să ia decizia potrivită.

Pentru companiile de travel, provocarea va fi să folosească tehnologia fără să standardizeze excesiv experiența. Călătoriile nu pot deveni complet algoritmizate, pentru că oamenii nu călătoresc toți la fel. Viitorul va aparține companiilor care reușesc să îmbine datele cu discernământul uman, eficiența digitală cu empatia și automatizarea cu responsabilitatea.

În cazul Eturia, direcția este să investim în tehnologie, AI și infrastructură digitală, dar să păstrăm în centru consultantul, personalizarea și relația de încredere cu turistul. Aceasta este, cred, formula corectă pentru travelul premium al următorilor ani.