„Tocmai am fost informat de către marea noastră armată că, noaptea trecută, iranienii au doborât unul dintre elicopterele noastre Apache extrem de sofisticate în timp ce patrulau deasupra Strâmtorii Ormuz”, a spus Trump, marți, într-o postare pe Truth Social.

Potrivit președintelui american, „au fost implicați doi piloți, ambii fiind în siguranță și nevătămați. Cu toate acestea, Statele Unite trebuie, din necesitate, să răspundă la acest atac”, relatează CNN.

O barcă-dronă fără echipaj a Statelor Unite a salvat doi membri ai echipajului elicopterului.

Incidentul a marcat prima pierdere a unui elicopter Apache de la începutul conflictului cu Iranul.

O echipă internațională de geofizicieni și geologi a identificat sub gheața Antarcticii de Est o formațiune geologică de proporții impresionante, alcătuită din aproximativ 30 de bazine conectate între ele. Potrivit Science Alert, structura se întinde pe o mare parte a continentului și se lărgește spre coastă, motiv pentru care a fost descrisă ca o provincie geologică în formă de evantai.

Cercetătorii spun că formațiunea arată „ca și cum cineva ar fi luat un colț al Antarcticii și l-ar fi tras în afară în jurul unui punct central aflat în interiorul continentului”.

Descoperirea a fost realizată de specialiști conduși de geofizicianul italian Egidio Armadillo, de la Universitatea din Genova, care a analizat date radar, seismice, gravitaționale și magnetice colectate de-a lungul mai multor decenii.

O lume ascunsă sub kilometri de gheață

Antarctica este acoperită de un strat de gheață care poate depăși pe alocuri câțiva kilometri grosime. Sub această calotă se ascunde însă un peisaj spectaculos, format din munți, văi și bazine create de procese geologice vechi de sute de milioane de ani.

Pentru a înțelege mai bine cum arată continentul, cercetătorii au încercat să reconstruiască relieful Antarcticii fără gheața care îl acoperă astăzi, Antarctica fiind acoperită de aproximativ 27 de milioane de kilometri cubi de gheață.

Acest demers este important deoarece greutatea uriașă a gheții împinge scoarța terestră în jos. Dacă gheața ar dispărea, terenul s-ar ridica treptat și ar avea un aspect diferit de cel observat astăzi prin măsurători radar, câștigând chiar și un kilometru în altitudine în anumite regiuni.

În timpul acestei reconstrucții, cercetătorii au observat că numeroasele bazine subglaciare nu sunt distribuite aleatoriu, ci pornesc dintr-un punct comun aflat în apropierea Polului Sud, formând un model radial asemănător unui evantai deschis.

Când Antarctica era parte dintr-un supercontinent

Oamenii de știință cred că structura s-a format înainte de destrămarea Gondwanei, un supercontinent care a existat cu sute de milioane de ani în urmă și din care s-au desprins ulterior Antarctica, Australia, Africa, America de Sud și India. Ei spun că zona ar fi putut reprezenta un punct de slăbiciune în scoarța terestră, influențând procesele care au dus la separarea continentelor.

Analizele arată că formațiunea s-ar fi creat printr-un proces numit „extensie rotațională”. Pe scurt, scoarța terestră s-a întins și s-a deschis treptat în jurul unui punct central, asemănător modului în care se deschide un evantai de mână.

„Multe dintre marile bazine subglaciare din regiune nu par depresiuni întâmplătoare, ci formează un model radial coerent la scară continentală”, notează cercetătorii.

Fereastră către o lume dispărută

Importanța descoperirii nu ține doar de istoria geologică a Pământului. Relieful de sub gheață influențează modul în care se deplasează calota glaciară antarctică. Cu cât oamenii de știință înțeleg mai bine forma terenului de dedesubt, cu atât pot estima mai precis viteza și direcția de curgere a gheții.

„Deoarece aceste bazine se află sub aproximativ jumătate din calota glaciară a Antarcticii de Est, este posibil să influențeze puternic atât curgerea gheții, cât și evoluția reliefului”, au explicat geologii.

Noua descoperire ar putea ajuta și la explicarea existenței unor formațiuni spectaculoase ascunse sub gheață, inclusiv a Munților Gamburtsev și a Munților Transantarctici, două dintre cele mai importante lanțuri muntoase ale continentului. Munții Gamburtsev sunt complet îngropați sub calota glaciară, în timp ce Munții Transantarctici se întind pe aproximativ 3.500 de kilometri și împart Antarctica în două mari regiuni.

Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cu exactitate momentul în care s-a format această structură gigantică, descoperirea oferă o nouă fereastră către un trecut îndepărtat al planetei. Ascunsă sub kilometri de gheață timp de milioane de ani, formațiunea păstrează urme ale unei lumi care exista cu mult înainte ca actualele continente să capete forma pe care o cunoaștem astăzi.

Sajedeh Rasti, cercetătoare specializată în organizarea și finanțarea cercetării științifice la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, spune că actualul sistem de granturi îi obligă pe tot mai mulți cercetători să concureze pentru aceleași surse de finanțare. În plus, folosirea inteligenței artificiale permite redactarea mai rapidă a aplicațiilor, ceea ce duce la o creștere a numărului de proiecte depuse.

Prea multe proiecte, prea puțini bani

„Oamenii de știință pierd timp valoros scriind granturi care au puține șanse să fie aprobate”, afirmă Rasti, citată de Nature. Ea susține că această competiție îi determină pe mulți dintre ei să se orienteze către teme populare și atractive pentru finanțatori, în detrimentul altor domenii importante, inclusiv studiile de replicare, esențiale pentru verificarea rezultatelor științifice.

Pe măsură ce numărul solicitărilor crește, șansele de succes scad. Potrivit cercetătoarei, rezultatul este un sistem „hipercompetitiv”, în care se investesc luni de muncă în proiecte care au puține șanse de a obține finanțare.

Experiment între cercetători care în mod normal ar fi concurat

Pentru a ilustra modul în care ar putea funcționa acest model, Rasti a oferit exemplul unui grup de 12 cercetători care, deși în mod normal ar fi concurat pentru aceleași granturi, au decis să colaboreze la elaborarea unor proiecte comune.

Participanții au propus și evaluat împreună posibile teme de cercetare, încercând să identifice proiectele care ar putea aduce cele mai mari beneficii comunității științifice.

„Le-am cerut participanților să propună și să evalueze potențiale teme de grant și să stabilească împreună care dintre proiecte ar putea aduce cele mai mari beneficii domeniului lor”, a explicat ea.

Ulterior, propunerile au fost adaptate astfel încât să includă interesele comune ale mai multor cercetări. Rezultatul a fost depunerea a două cereri de finanțare, ambele aprobate.

De la rivali la parteneri

Potrivit lui Rasti, colaborarea între cercetători care în mod normal ar fi concurenți poate reduce munca dublată și poate încuraja schimbul de date și idei.

În exemplul prezentat de autoare, participanții au împărtășit resurse și informații despre proiectele la care lucrau deja, evitând astfel situațiile în care mai multe echipe desfășoară cercetări similare fără să știe unele de altele.

„Participanții mi-au spus că implicarea într-un proiect considerat important de întregul grup a făcut ca munca lor să pară mai semnificativă, crescând satisfacția profesională”, afirmă cercetătoarea.

Ce ar trebui să se schimbe

Sajedeh Rasti consideră că finanțatorii ar trebui să încurajeze mai mult colaborarea între solicitanții de granturi, inclusiv prin organizarea unor întâlniri în care aceștia să poată discuta proiecte comune. De asemenea, universitățile ar trebui să recompenseze munca în echipă, nu doar pe cercetătorii care apar oficial ca beneficiari ai granturilor.

Cercetătoarea recunoaște că un astfel de model nu este lipsit de provocări. În grupurile mari apar inevitabil diferențe de opinie, iar nu toate ideile pot fi incluse într-un singur proiect. În experimentul prezentat de ea, unii participanți au ales în cele din urmă să depună propriile cereri de finanțare.

Rasti respinge însă ideea că o colaborare mai mare ar elimina competiția din cercetare. „Competiția este puțin probabil să dispară. În schimb, selecția se mută de la cel mai bun individ la cea mai bună propunere de echipă”, afirmă ea.

O lecție dincolo de cercetare

În esență, cercetătoarea arată că problemele complexe sunt rezolvate mai eficient atunci când oamenii își unesc competențele și resursele, în loc să concureze între ei pentru aceleași oportunități. Iar ideea poate fi aplicată în multe alte domenii, nu doar în cercetare.

Mai mule țări din occident au emis, marți, noi sancțiuni ce vizează coloniștii și așezările israeliene din Cisiordania, relatează AP.

Sancțiunile vizează și un ministru israelian, deja sancționat de țările occidentale. Aceste sancțiuni au sporit presiunea asupra Israelului, din cauza valului de violențe împotriva palestinienilor din teritoriul ocupat.

Măsurile, luate într-o declarație comună

Măsurile au fost anunțate într-o declarație comună, de către cei mai importanți diplomați ai Australiei, Regatului Unit, Canadei, Franței, Norvegiei și Noii Zeelande, potrivit sursei.

„Coloniștii extremiști violenți, cu sprijinul susținătorilor lor, continuă să atace palestinienii și să le încalce drepturile omului”, au spus ei. „Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”.

Sancțiunile vin pe fondul criticilor tot mai mari din Europa. Acestea sunt legate de continuarea războiului din Gaza de către Israel și de politicile din Cisiordania ocupată. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt ca cele radicale impuse unor țări precum Iranul sau Rusia. Ele lasă comerțul mai larg, inclusiv cel cu arme, neatins.

În anunțul de marți, fiecare țară și-a anunțat propriul set de măsuri care urmează să fie luate.

Ministrul israelian de finanțe, interzis în Franța

Franța i-a interzis ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, intrarea în țară. Noile sancțiuni vizează „cei responsabili de intensificarea activităților de colonizare și a violenței în Cisiordania”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, potrivit aceleiași surse.

Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit impune sancțiuni asupra a șase entități și persoanelor implicate în finanțarea coloniilor sau a actelor de violență.

Israelul declară că măsurile „alimentează antisemitismul”

Ministerul israelian de Externe a declarat că sancțiunile sunt „măsuri rușinoase” care „nu fac decât să alimenteze antisemitismul”.

Guvernul israelian, dominat de lideri și susținători ai coloniștilor, a supravegheat o creștere a construcției de așezări în ultimii patru ani. În același timp, Cisiordania a cunoscut un val de violență a coloniștilor împotriva palestinienilor. Agresorii au fost rareori pedepsiți. Comunitatea internațională consideră în mare parte construcțiiile de așezări israeliene în aceste zone ca fiind ilegale și un obstacol în calea păcii, mai arată sursa.

Cele nouă state ale lumii deținute de arme nucleare au cheltuit o sumă record de 119 miliarde de dolari pentru arsenalele lor în 2025, o creștere de 19% față de anul precedent, potrivit unui nou raport al Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare.

Cifra este cea mai mare de când ICAN a început urmărirea detaliată în 2020. „Se apropie o nouă cursă a înarmării nucleare”, a avertizat organizația laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

• Statele Unite au rămas de departe cel mai mare cheltuitor, alocând 69,2 miliarde de dolari – o creștere de 22% față de 2024 și mai mult decât toate celelalte state dotate cu arme nucleare la un loc. Analiștii spun că această creștere reflectă răspunsul Washingtonului la tensiunile geopolitice crescânde și la provocările din partea puterilor rivale.

China s-a clasat pe locul al doilea, cu 13,5 miliarde USD, în creștere cu 7%.

Marea Britanie a depășit Rusia, majorându-și cheltuielile cu 17%, la 12,6 miliarde USD.

Rusia, în ciuda presiunilor economice, și-a majorat cheltuielile nucleare cu 6%, la 9,5 miliarde USD.

Un raport separat al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm a menționat că armele nucleare câștigă importanță ca instrumente ale puterii de stat, eforturile de modernizare crescând riscul de calcule greșite și escaladarea conflictelor. SIPRI a evidențiat programul nuclear al Chinei, aflat în expansiune rapidă, ca o potențială schimbare în echilibrul global al puterii.

ICAN, care reprezintă sute de organizații din peste 100 de țări, a făcut apel la comunitatea internațională să ia măsuri decisive în direcția dezarmării nucleare.

Doi piloți americani au fost salvați de o dronă, după ce elicopterul lor s-a prăbușit marți în apropierea strâmtorii Ormuz, potrivit AP.

Președintele american Donald Trump a fost informat despre accident, în timp ce vorbea cu jurnaliștii pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York.

„Piloții sunt bine. Da”, a declarat Trump. „Nimeni rănit. Vom publica un raport mâine. Dar piloții sunt bine”, mai arată sursa.

Elicopterul se afla într-o patrulă

Accidentul s-a produs marți, în jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, în largul coastei Omanului. Incidentul a avut loc în timp ce elicopterul se afla într-o patrulă, a declarat Comandamentul Central al armatei americane.

O ambarcațiune fără pilot, de 7,2 metri lungime, i-a localizat pe cei doi aviatori. Aceasta i-a adus la țărm după ce au petrecut aproximativ două ore în apă, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, potrivit sursei.

Cauzele prăbușirii elicopterului, necunoscute

Oficialii militari nu au precizat ce a cauzat prăbușirea elicopterului armatei americane.

Potrivit unui comunicat de presă militar, cauzele producerii accidentului sunt în curs de investigare.

Elicopterele AH-64 Apache au fost un element cheie pentru armata americană. Elicopterele au fost folosite și de Emiratele Arabe Unite pentru a doborî drone iraniene.

Președintele american a mai declarat că un acord cu Iranul este aproape.

„Avem șanse mari” să semnăm un acord în „două sau trei zile”, a spus Trump. Însă, nu a oferit detalii despre motivele noului său optimism. În cele două luni de când SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu inițial, Trump a prezis în repetate rânduri că un acord este aproape.

Aflată la Geneva, Roxana Mînzatu reprezintă Uniunea Europeană atât la reuniunea miniștrilor muncii din statele G7, găzduită de președinția franceză, cât și la cea de-a 114-a Conferință Internațională a Muncii.

În cadrul reuniunii G7, liderii caută soluții pentru adaptarea pieței muncii la impactul inteligenței artificiale. Miniștrii discută despre cum pot fi create locuri de muncă de calitate, despre pregătirea angajaților pentru competențele viitorului și despre combaterea muncii forțate din lanțurile de aprovizionare cu materii prime esențiale pentru industrie.

AI pentru locuri de muncă mai bune

În cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene susține abordarea europeană privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, insistând asupra principiului potrivit căruia tehnologia trebuie să sprijine lucrătorii, nu să îi înlocuiască sau să le afecteze drepturile.

„Progresul tehnologic trebuie să fie în beneficiul oamenilor și să contribuie la crearea unor locuri de muncă mai bune”, este mesajul pe care oficialul european l-a transmis în cadrul reuniunii.

Oficialul român va avea la Geneva discuții cu șeful Organizației Internaționale a Muncii despre reforma organizației și consolidarea cooperării dintre UE și OIM, dar și cu miniștri ai muncii din Canada, Japonia și Republica Coreea.

Autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au ordonat, marți, Meta Platforms să restabilească accesul la WhatsApp pentru producătorii rivali de chatbot-uri cu inteligență artificială până la finalizarea anchetei antitrust, potrivit AP.

Comisia executivă a blocului comunitar a declarat că ia măsuri pentru a preveni afectarea concurenței pe piața în creștere a asistenților de inteligență artificială, înainte de a fi prea târziu.

Comisia este principalul organism antitrust și de aplicare a legislației în domeniul concurenței din UE, mai specifică sursa.

„Măsuri provizorii” pe parcursul investigației

Ea a declarat că impune „măsuri provizorii”, în timp ce continuă investigația privind politica WhatsApp privind inteligența artificială. Investigația vizează îngrijorările că firma încalcă legislația UE, prin blocarea concurenților de a oferi asistenți de inteligență artificială pe platformă.

Meta a declarat că va face apel.

„Comisia Europeană a decis că OpenAI și unele dintre cele mai mari companii din lume pot utiliza gratuit produsul WhatsApp Business”, a declarat companiat. „Aceasta este o depășire a limitelor de reglementare subvenționată de numeroasele companii europene care plătesc”.

Bruxelles-ul a recurs la ordine temporare după ce a fost criticat pentru anchetele antitrust de ani de zile. Anchetele vizau companiile Big Tech care nu au reușit să își controleze puterea de piață, potrivit sursei.

„Pe piețele aflate în continuă evoluție, concurența se poate pierde cu mult înainte de adoptarea unei decizii finale”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei responsabile cu concurența.

Cercetările asupra companiei, începute anul trecut

Autoritățile de reglementare din UE au început anul trecut să examineze termenii și condițiile actualizate pentru clienții comerciali ai Meta. Cercetările vizează utilizarea de asistenți cu inteligență artificială pentru a comunica cu clienții prin WhatsApp.

UE era îngrijorată de faptul că acordul împiedica companiile terțe de inteligență artificială să își ofere asistenții pe platformă. Compania lăsa la dispoziția utilizatorilor doar serviciul de chatbot al Meta, conform sursei citate.

Meta a încercat să rezolve ancheta taxând rivalii pentru acces. Însă, acest lucru nu a mulțumit autoritățile de reglementare, care au amenințat în aprilie că vor forța compania să restabilească accesul gratuit.

Întrebat de jurnaliști în timpul zborului către Spania dacă susține Real Madrid sau FC Barcelona, suveranul pontif a răspuns că, în calitate de papă, susține toate echipele, însă Robert Prevost, numele său înainte de alegerea în fruntea Bisericii Catolice, este fan Real Madrid, potrivit The Guardian.

Afirmația a fost preluată rapid de clubul madrilen pe rețelele de socializare.

Vizită la stadionul Santiago Bernabéu

Controversa a fost amplificată după ce Papa a vizitat luni stadionul Santiago Bernabéu.

Înaintea unui eveniment public organizat pe arena madrilenă, el a avut ocazia să vadă trofeele clubului și a primit un tricou personalizat din partea președintelui Real Madrid, Florentino Pérez.

Gestul a fost interpretat de unii suporteri ai Barcelonei drept o confirmare a simpatiilor sale fotbalistice.

Apel la unitate în Barcelona

Ajuns marți la Barcelona, Papa Leon al XIV-lea s-a adresat credincioșilor reuniți în catedrala orașului și a făcut un apel la dialog și unitate.

El a îndemnat la construirea armoniei și a comuniunii dincolo de polarizare și diferențe.

Mesajul a venit într-un oraș în care rivalitatea sportivă dintre FC Barcelona și Real Madrid este adesea asociată și cu diferențe culturale și identitare.

Reacții în rândul fanilor

Declarația pontifului nu a fost bine primită de toți susținătorii clubului catalan.

Unii fani au considerat că o personalitate cu influența sa ar trebui să evite să își exprime preferințele într-o rivalitate atât de sensibilă.

Vizita Papei în Barcelona continuă miercuri, când acesta urmează să inaugureze turnul dedicat lui Iisus Hristos din celebra bazilică Sagrada Familia.

Turneul său în Spania se desfășoară pe parcursul unei săptămâni și include mai multe evenimente religioase și întâlniri cu credincioșii.

Cel puțin trei persoane au fost rănite marți, după ce autoritățile afgane au reprimat un protest în vestul Afganistanului, potrivit AP.

Aproximativ 100-150 de persoane protestau față de arestările și detențiile unor femei pentru încălcarea codului vestimentar. Protestul a avut loc în orașul Herat, din vestul țării, potrivit martorilor citați de Associated Press.

Poliția ar fi deschis focul

Potrivit martorilor de la fața locului, poliția a deschis focul și a rănit cele trei persoane.

Peste o duzină de femei au fost arestate și reținute, arată sursa citată.

Protestele sunt rare în Afganistan, stat condus de talibani din 2021, în urma retragerii haotice a forțelor conduse de SUA. Guvernul a impus de atunci reguli de o interpretare strictă a legii islamice. Disidența nu este tolerată, iar protestele împotriva deciziilor guvernamentale sunt ilegale.

Ce prevede codul vestimentar

Potrivit regulilor, femeile pot ieși în public doar purtând hijab complet. Acesta include o eșarfă pe cap și o robă lungă care acoperă întregul corp. De asemenea, femeile trebuie să îți acopere complet fața, lăsând vizibili doar ochii.

Richard Bennett, anchetatorul Națiunilor Unite pentru drepturile omului în Afganistan, a declarat că este „alarmat de utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor aparent pașnici de astăzi din Herat”, potrivit aceleiași surse.

„Cei responsabili trebuie trași la răspundere”

El a spus că cei responsabili de violență ar trebui să fie trași la răspundere. „Este timpul să dezamorsăm tensiunea, să respectăm libertatea de exprimare a cetățenilor, în special a femeilor și fetelor, și să evităm alte daune”, a spus Bennett.

Vineri, imamii din moscheile din orașul Herat au emis anunțuri în timpul rugăciunilor în numele ministerului viciilor și virtuților. În anunțuri au precizat că femeilor nu li se permite să părăsească locuințele fără a purta hijab.

Un observator pentru drepturile omului, care a vorbit sub anonimat, a declarat luni că observatorii au verificat cel puțin 16 arestări și rețineri. Acestea au vizat inclusiv arestarea unei femei însărcinate în Herat, vineri, pentru presupusa nerespectare a cerințelor vestimentare.