Mediafax

Geografie

Kashmirul, o vale pitorească din Himalaya, se află între India și Pakistan, țări înarmate nuclear care se luptă de aproape 80 de ani pentru controlul asupra regiunii.

Kashmirul  a ajuns să fie împărțit între India, majoritar hindusă, care guvernează Valea Cașmirului, Jammu și Ladakh; Pakistanul islamic, care controlează Azad Kashmirul („Kashmirul liber”) și zonele nordice; și China, care deține Aksai Chin.

Istoric al conflictului. Trei războaie majore și numeroase conflicte la graniță.

În 1947, Marea Britanie a împărțit India, fosta sa colonie, în două țări. Una a fost Pakistan, cu o majoritate musulmană. Cealaltă, formată în majoritate din hinduși, a păstrat numele de India. Dar soarta Kashmirului a rămas nehotărâtă.

În câteva luni, atât India, cât și Pakistanul au revendicat teritoriul. A urmat o confruntare militară. Conducătorul hindus al Kashmirului a fost de acord ca regiunea să facă parte din India în schimbul unei garanții de securitate, după ce milițiile pakistaneze au pătruns în unele părți ale teritoriului său.

A urmat primul război pe care India și Pakistanul îl vor purta pentru Kashmir.

În ianuarie 1949, primul război dintre India și Pakistan pe tema Kashmirului s-a încheiat după intervenția Organizației Națiunilor Unite pentru a negocia o încetare a focului.
În conformitate cu termenii încetării focului, a fost trasată o linie care împărțea teritoriul. India ar fi ocupat aproximativ două treimi din zonă, iar Pakistanul cealaltă treime.

Linia de demarcație trebuia să fie temporară, în așteptarea unei soluții politice mai permanente.

Un nou război

Tensiunile erau deja mari între India și Pakistan în vara anului 1965. La începutul anului avusese loc o încăierare între forțele lor de-a lungul frontierei, într-o zonă situată la sud de Kashmir.

În august, când Pakistanul a condus o ofensivă secretă peste linia de încetare a focului din Kashmir, luptele au degenerat rapid într-un război în toată regula. Confruntarea a fost de scurtă durată – a durat doar aproximativ trei săptămâni – dar sângeroasă.

În ianuarie 1966, India și Pakistanul au semnat un acord pentru soluționarea viitoarelor dispute prin mijloace pașnice. Dar pacea nu avea să dureze.

Un nou război și o nouă țară

La scurt timp are loc un război reginal. După războiul din 1971, care a dus la crearea Bangladeshului, Pakistanul și India au decis să revină asupra problemei nerezolvate a Kashmirului.

În decembrie 1972, țările au anunțat că au rezolvat impasul privind linia de încetare a focului din Kashmir. Dar s-au schimbat puține lucruri. Linia temporară de încetare a focului din 1949 a devenit o „linie de control” oficială. Fiecare țară a păstrat partea din Kashmir. Deși acordul nu a schimbat prea mult status quo-ul din Kashmir, el a venit cu o aspirație de a îmbunătăți relația volatilă dintre India și Pakistan.

Tensiunile din ultimele decenii

În timpul unei perioade de agitație politică deosebită – agravată în 1987 de disputele privind alegerile locale pe care mulți le-au considerat fraudate – unii locuitori din zonă au trecut la militantism, pe care Pakistanul avea să îl alimenteze și să îl sprijine în cele din urmă.

În următorul deceniu, poliția a înregistrat zeci de mii de incidende mai mici sau mai mari, de la schimburi de focuri la răpiri și incidente între trupe.

Pe măsură ce se apropia noul mileniu, India și Pakistanul păreau pregătite să stabilească o pace mai permanentă. Într-un gest de bunăvoință, prim-ministrul pakistanez l-a găzduit pe omologul său indian în februarie 1999. Niciun prim-ministru indian nu mai vizitase Pakistanul de un deceniu.

Summitul – între liderii unor adversari care dețineau fiecare arme nucleare – a dus la semnarea unor documente care afirmau angajamentul lor reciproc de a normaliza relațiile.
„Trebuie să aducem pacea poporului nostru”, a declarat prim-ministrul pakistanez, Nawaz Sharif, la o conferință de presă, în timp ce prim-ministrul indian Atal Bihari Vajpayee zâmbea alături de el. „Trebuie să aducem prosperitate poporului nostru. Ne datorăm acest lucru nouă înșine și generațiilor viitoare”.

Trei luni mai târziu, țările lor erau în război. Din nou, Kashmirul a fost punctul de discordie.

Luptele au izbucnit după ce „infiltrați” din Pakistan au ocupat poziții în partea din Kashmir administrată de India. India a susținut că „infiltrații” erau soldați pakistanezi, ceea ce și analiștii occidentali aveau să creadă. Pakistanul a negat că forțele sale ar fi fost implicate, insistând că în spatele operațiunii se aflau luptători independenți pentru libertate.

Războiul s-a încheiat atunci când Sharif a cerut retragerea „infiltraților” (el a susținut tot timpul că aceștia nu erau forțe pakistaneze și că Pakistanul nu îi controla). Câteva luni mai târziu, Sharif a fost destituit printr-o lovitură de stat militară condusă de un general pakistanez care, s-a stabilit ulterior, a condus operațiunea militară care a declanșat războiul.

După războiul din 1999, Kashmirul a rămas una dintre cele mai militarizate zone din lume. Tulburările aproape constante din teritoriu au adus India și Pakistanul în pragul războiului de mai multe ori în anii care au urmat.

Violența a început să scadă în jurul anilor 2000, însă anii de insurgență au erodat și mai mult relația fragilă dintre Pakistan și India.

Ultimul eveniment major înainte de cel din 2025 a fost în 2019, când un atentat cu bombă în Kașmir a ucis cel puțin 40 de soldați indieni. Avioanele de război indiene au efectuat lovituri aeriene în Pakistan ca represalii, însă conflictul s-a detensionat înainte de a deveni un război total.

În toată istoria modernă a Kashmirului – de când conducătorul său hindus a aderat la India – teritoriul s-a bucurat de un anumit grad de autonomie. Independența sa relativă a fost înscrisă în Constituția Indiei. Însă, în august 2019, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a retras statutul privilegiat al Kashmirului.

2025 și noul conflict militar

La 22 aprilie, militanții au împușcat și ucis 26 de persoane, majoritatea turiști din diferite părți ale Indiei, lângă Pahalgam, în Kashmir. Alte 17 persoane au fost rănite.
Acesta a fost unul dintre cele mai grave atacuri asupra civililor indieni din ultimele decenii.

Aproape imediat după aceea, oficialii indieni au sugerat că Pakistanul ar fi fost implicat. Modi, prim-ministrul, a promis pedepse severe pentru autorii atacului și pentru cei care le-au oferit adăpost, deși nu a menționat în mod explicit Pakistanul.

Pakistanul a negat rapid implicarea și a declarat că este „gata să coopereze” cu orice anchetă internațională privind atacul terorist. Dar India nu a fost liniștită. De atunci, liderii săi au părut să construiască un caz pentru o confruntare militară.

În noaptea de 6 spre 7 mai India a lansat un atac asupra mai multor poziții din Pakistan ca răspuns la atacul terorist. CITEȘTE info LIVE AICI

Surse: WP, NYT, CRF, Reuters.

Articolul Istoric al conflictului dintre India și Pakistan. De ce se luptă cele două puteri nucleare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele american Donald Trump a declarat că recentele lovituri indiene împotriva unor ținte din Pakistan și din Kashmirul controlat de Pakistan au fost o „rușine”.

Vorbind cu reporterii la Casa Albă, Trump a declarat că tocmai a auzit despre intensificarea ostilităților care a avut loc în ultimele ore.

„Este o rușine. Tocmai am auzit despre asta în timp ce intram pe ușa sediului oval. Doar am auzit despre asta. Cred că oamenii știau că se va întâmpla ceva pe baza unui pic de trecut. Ei se luptă de mult timp. Au luptat timp de multe, multe decenii. Și secole, de fapt, dacă te gândești la asta. Sper să se termine foarte repede”, a spus Trump.

Context

Mai multe explozii puternice au fost auzite miercuri dimineața ( ora locală) în mai multe locuri din Pakistan și Kașmirul pakistanez, în timp ce India a declarat că a atacat „infrastructura teroristă” în nouă locuri, iar Pakistanul a promis să răspundă atacurilor.

Într-o declarație postată pe X, Sharif a spus:

„Pakistanul are tot dreptul să răspundă în forță la acest act de război impus de India și un răspuns în forță este dat”.

El a declarat că „întreaga națiune” este alături de forțele armate pakistaneze în ceea ce privește „modul de a face față inamicului”.

Articolul Prima reacție a lui Trump după atacul Indiei asupra Pakistanului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pakistanul spune că a fost ținta unui atac cu rachete din partea Indiei.

După explozii, a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică în Muzaffarabad, capitala Kashmirului pakistanez, au declarat martorii.

Oficiali pakistanezi din domeniul securității au declarat că India a tras trei rachete peste graniță.

Potrivit oficialilor, rachetele au lovit locații din Kashmirul administrat de Pakistan și din provincia Punjab din estul țării.

Ministerul indian al Apărării a declarat că a vizat „infrastructura teroristă” din Pakistan și din Jammu și Kashmir „ocupat” de Pakistan „de unde au fost planificate și dirijate atacuri teroriste împotriva Indiei”.

Un purtător de cuvânt militar pakistanez a declarat că țara va răspunde atacurilor.

India a efectuat acest „atac laș sub acoperirea nopții”, vizând în mod deliberat civili pakistanezi nevinovați, au declarat oficiali din domeniul securității.

Tensiunile dintre cei doi vecini înarmați nuclear au crescut în urma unui atac armat al militanților în zona disputată din Kashmir luna trecută.

La 22 aprilie, cel puțin 26 de persoane, dintre care majoritatea erau turiști indieni, au fost împușcate mortal de bărbați înarmați într-un loc din apropierea stațiunii Pahalgam din partea controlată de India a regiunii.

India a descris masacrul drept un „atac terorist” și a afirmat că acesta are legături „transfrontaliere”, acuzând Pakistanul de sprijin.

Articolul India a anunțat că atacă poziții din Pakistan. Explozii puternice raportate / Pakistanul anunță că va răspunde apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Curtea Supremă a aprobat cererea Departamentului de Justiție de a ridica ordinul național emis de un judecător federal care bloca armata să pună în aplicare interdicția impusă de Trump privind membrii transgender ai serviciilor militare, potrivit Sky News.

Președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv în ianuarie, după ce a revenit la Casa Albă, pentru a anula decizia lui Joe Biden, care a permis trupelor transgender să servească în armată.

Pentagonul a emis deja îndrumări pentru implementarea ordinului lui Trump, descalificând din serviciul militar trupele actuale și candidații cu antecedente sau diagnostic de tulburare de gen sau care au parcurs etape de tranziție de gen.

Articolul Curtea Supremă a SUA permite aplicarea interdicției privind persoanele transgender din armată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

ISU Harghita anunță că pompierii Detașamentului Gheorgheni vor acționa pe parcursul nopții pentru evacuarea apei cu ajutorul unei motopompe de mare capacitate.

Precipitațiile abundente de marți au provocat infiltrații în zona de exploatare a Salinei Praid, ca urmare a creșterii nivelului pârâului Corund.

De asemenea, echipele de intervenție încearcă să diminueze nivelului pârâului.

Articolul Inundații la Salina Praid. Accesul turiștilor a fost oprit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut marți.

„Nu acceptăm o propunere și un plan care nu respectă principiile umanitare fundamentale de imparțialitate, neutralitate și furnizare independentă ale ajutorului”, a declarat purtătorul de cuvânt al OCHA, Jens Laerke, la Geneva, potrivit Reuters.

Planul Israelului este „conceput pentru a controla și restricționa în continuare aprovizionarea, ceea ce este opusul a ceea ce este necesar”, a adăugat Laerke.

Articolul Biroul umanitar al ONU respinge planul israelian de a închide sistemul actual de ajutor din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un interviu acordat marți seară Digi24, liderul AUR, George Simion a susținut că „războiul de agresiune al Rusiei” împotriva Ucrainei trebuie să se termine cât mai repede și că acesta trebuie să înceapă de la o încetare imediată o focului.

Acesta a mai susținut că „Rusia nu mai poate avansa”, dar că statul rus trăiește prin haosul pe care îl creează prin înghețarea conflictelor, exemplificând prin conflictele înghețate din Transnistria și Georgia.

Despre Donald Trump, prezidențiabilul a zis că este un „președinte afacerist” care ar putea media începerea unui proces de pace între Rusia și Ucraina.

În ceea ce privește poziția României, Simion a avut o poziție fermă: „Nu putem cere Ucrainei să accepte o pace prin renunțarea la teritorii”. El a motivat decizia făcând trimitere la Pactul Ribbentrop-Molotov și ultimatumul sovietic, acte ce au divizat teritoriile naționale ale României.

Acesta a mai declarat că războiul a contribuit la divizarea societății românești, susținând că au fost atacuri cibernetice în timpul alegerilor prezidențiale anulate.

Articolul George Simion vede salvarea în Trump în privința războiului: Poate aduce pacea în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sunt oameni care nu au înțeles despre ce este vorba și știu că nu le-am făcut vreo propunere că le dau casă. Era vorba despre locuințe accesibile, despre locuințe sociale, parte a unui program de guvernare. Și a fost forma noastră de marketing, de promovare, de mediatizare a acțiunii, că dacă spuneam case în programul ANL pentru toată lumea la 35.000 de euro, nu crede nimeni că nu ai acces la ANL, de exemplu. Dar este un program al statului român. Și Prima Casă, și Noua Casă, și Agenția Națională pentru Locuințe e închisă între timp. O formă de promovare… Dacă nu aveam în aceștia ani formele acestea de promovare prin care să spargem blocada informațională, nu mai eram unde suntem astăzi, la 42% voturi”, spune Simion.

El susține că propunerea este realizabilă, la prețuri chiar mai mici.

„Dar cine spune că nu le facem? În programul ANL, casele se fac la 28.000 de euro. Problema e alta. Cum se dau? Că nu se dau familiilor care… În programul Agenției Naționale pentru Locuințe (se fac la 28.000 de euro – n.r.), atâta timp cât statul deține niște terenuri în orașe și pune la dispoziție acel teren gratuit, acces la infrastructură, la utilități…”, încheie Simion.

Articolul Simion, despre casele la 35.000 de euro: O formă de promovare. Dar cine spune că nu le facem? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Cred că am participat la viitorul om politic Nicușor Dan. Cred că am avut rolul meu. Eram student, mă implicam în diferite campanii civice. Eu am făcut împreună cu prietenii mei acea campanie pentru eroii de la Revoluție. Cu mâna, eroii nu mor niciodată. Decembrie 1989, eroii nu mor niciodată. Am fost la prima ediție a FînFest-ului, de la Roșia Montană. Și o temă dragă pentru mine, ca student, și ca om care, din spirit de frondă, și-a întemeiat un grup din acesta civic, numit Noii Golani, în memoria golanilor din Piața Universității, m-am implicat și în chestiunea legată de patrimoniul din București. Era în acel moment un proiect megalomanic al lui Videanu – voia să facă niște blocuri în Piața Revoluției. Și era chestiunea cu Catedrala Sfântul Iosif. Și s-au început bucureștenii să ia atitudine, să se organizeze”, spune la Digi24 George Simion.

El își amintește că era un grup de Yahoo-grupul Civic București.

„Nu era mare organizare. Noi ne implicam și cu Basarabia, și cu Roșia Montană, și cu Eroii Revoluției, și cu Asociația 21 Decembrie. Și eu, cu prietenii mei, l-am propus pe Nicușor Dan, pentru că era o lipsă de organizare, l-am propus că ar fi o figură bună să înceapă demersurile constructive. L-am girat, da, în 2006. L-am susținut în campania lui de independent când a candidat prima oară, în 2012, pentru Primăria Bucureștiului. (…) N-am de ce să mă rușinez, l-am lipit afișe, abțibilduri, de fapt, erau cu Nicușor Dan. A luat 9% în 2012. Nu am vrut să mă implic politic, eu personal, până în anul 2019, dar îmi doream sprijinirea unor figuri noi, nepătate, în spațiul politic românesc.

A rămas domnul Nicu Șordan nepătat și acum? Nu știu. Sunt unele semne de întrebare pe care domnul Nicușor Dan nu le-a explicat – Matei Păun, identitatea donatorilor.

Întrebat dacă l-ar vota în prezent pe Nicușor Dan dacă nu ar fi candidat, Simion spune: „Categoric nu”.

Articolul Simion: Am participat la viitorul om politic Nicușor Dan. Azi, categoric nu l-aș vota apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mai multe imagini cu George Simion pe aeroport au fost publicate de publicația Turnul Sfatului imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale.

George Simion a spus că a fost pentru câteva ore în capitala Austriei pentru a se întâlni cu politicieni importanți și pentru a realiza materiale de campanie pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

„În spoturile noastre de campanie o să vină un val de mesaje de susținere de la personaje importante”, a explicat George Simion, marți seara, într-un interviu acordat Digi 24.

El nu a spus cu ce persoană importantă a realizat o fotografie.

„Nu am lucruri de ascuns, doar strategii care până acum par să dea roade”, a precizat George Simion.

George Simion se va confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale cu Nicușor Dan.

Articolul Ce spune George Simion despre misterioasa vizită la Viena: Nu am lucruri de ascuns, doar strategii care dau roade apare prima dată în Mediafax.