Mediafax

Economia nu trebuie să fie terenul de joacă electorală sub nicio formă. Panica nu este justificată, România are reziliență economică și financiară pe termen scurt. Pe termen mediu însă, instabilitatea politică trebuie să înceteze, deoarece impactul la nivel economic și social este dăunător.

Finalul Guvernului Ciolacu și al Coaliției care a condus România înseamnă o nouă etapă de incertitudine. Instabilitatea politică își va manifesta plenar efectele în viața politică, economică și social în următoarea perioadă, din cauza fărâmițării politice și a susținerii fragile a noului Guvern în Parlament.

Trecând peste crize multiple – sanitară, energetică, economică și pe fondul unui război la graniță cu costuri ridicate de contagiune negativă, Guvernele Coaliției au menținut stabilitatea macroeconomică, socială și politică. Nu se poate afirma că au existat evenimente de criză majoră până la momentul anulării alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2024. Instabilitatea politică generată atunci s-a reversat negativ până în prezent, cu efecte consistente la nivelul alegerilor prezidențiale din mai dar și la nivel economic și social. Anul superelectoral a avut efecte și la nivel bugetar, cu toate că mare parte din creșterea deficitului provine din investițiile semnificativ mai mari.

În această analiză, încerc să ofer răspunsuri la două întrebări. De unde a plecat Guvernarea Coaliției din ultimii ani și unde lasă România, din perspectiva situației financiare, la nivel micro și macroeconomic? Cum se prezintă vistieria țării la plecarea Guvernului Ciolacu?

De unde au plecat? Noiembrie 2021: se formează un nou Guvern, o nouă Coaliție. România se confrunta cu crize multiple. Încă nu se stinseseră efectele nocive ale pandemiei. Criza sanitară încă se manifesta, semnele unei crize economice apăruseră deja. România se împrumuta masiv și venea după un deficit bugetar de 9,2% din PIB, îndatorare excesivă în condițiile deteriorării plasei de siguranță socială și a sprijinului pentru economie la niveluri infime, așa cum arătau rapoartele FMI. România se recupera dificil după recesiune persistentă (4 trimestre consecutive de scădere), mai ales pe seama efectului de bază (Tabel 1) și pe baza revenirii consumului privat (asociat ”relaxării” regulilor din timpul pandemiei) (Tabel 2).

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, provocând deopotrivă o criză geopolitică, una economică (directă, prin efect de contagiune negativ asupra costurilor de finanțare ale României și a altor țări aflate în proximitatea războiului și indirectă, prin încetinirea economiilor europene din cauza sancțiunilor impuse) și una energetică, cu efect în creșterea prețurilor. În România, liberalizarea prețurilor la energie și gaze a accentuat efectul speculativ asupra prețurilor, acestea crescând de 4-5 ori și afectând, astfel, peste 40% dintre gospodării și 90% dintre IMM-uri, cu riscul ca acestea să intre în faliment pe termen scurt. Chiar dacă Guvernul a intervenit prin mecanismele de plafonare/ reglementare/ compensare la energie și gaze, efectul inflationist s-a manifestat, inflația explodând de la 7,8% în noiembrie 2021 până la un maximum de 16,8% în noiembrie 2022. Transmiterea undei de șoc s-a dus în prețurile alimentelor, Guvernul fiind nevoit să plafoneze adaosul comercial la 21 alimente de bază, pentru a proteja puterea de cumpărare a populației vulnerabile. Printr-o bună cooperare cu BNR, s-a reușit aducerea inflației la o cifră în scurt timp, iar în prezent la 4,9%.

În ultimii doi ani (nov 2019 – nov 2021) atât ponderea datoriei guvernamentale în PIB explodase de la 35% în nov 2021 la 48,7% (+13,7 pp din PIB) – fiind a doua cea mai mare creștere a datoriei după cea din timpul crizei financiare (dec 2008 / feb 2012) dar și cheltuielile cu dobânzile (de la 18 miliarde lei în anul 2021 la 29 miliarde lei în anul 2022, plus 61%!).

Ce lasă în urmă guvernul Ciolacu, din perspectiva situației economico-financiare, la nivel micro și macroeconomic?

a) Din punctul de vedere macroeconomic:

• În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune, nici măcar în recesiune tehnică. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024. Înseamnă un plus de 46%.

• România și-a continuat viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în cee ace privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

• Guvernul a preluat guvernarea cu un buffer (o rezervă financiară pentru vremuri grele) în Trezorerie de 4,6 miliarde euro și lasă un buffer dublu (10,6 miliarde euro), după ce în toamnă a fost și de 3 ori mai mare. Dacă nu era această rezervă, România intra în criză de lichiditate în decembrie 2024 sau în această perioadă.

• A preluat guvernarea în condițiile în care rezervele valutare internaționale la BNR (aur și valute) erau de 45 miliarde euro iar în prezent, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt la 72 miliarde euro (+60%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb ajungea la 5,5-6 lei la un euro din decembrie 2024 sau în această perioadă de instabilitate politică accentuată.

• Prin buna cooperare cu BNR, cursul de schimb leu / euro s-a menținut stabil. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune.

• A preluat guvernarea la o datorie externă în PIB de 54,9% din PIB și o lasă la 57,5% din PIB. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 100,3% în prezent (compatibil cu recomandarea FMI pv adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corectă a rezervelor, România avea probleme grave de finanțare.

• A preluat guvernarea la un deficit de cont curent de 7,3% din PIB și o lasă la 8,3% din PIB, cu un grad de finanțare din fluxuri nepurtătoare de dobândă care poate fi crescut prin absorbția de fonduri europene și din PNRR de natura investițiilor și din investiții străine. Aici trebuie mai mult încurajată producția internă, prin Productivism.

• A preluat guvernarea la investiții publice (finanțate din surse interne și fonduri europene) de 59 miliarde lei și a ajuns în anul 2024 la dublu, la 120 miliarde lei investiții publice. Sunt investiții prioritizate în austostrăzi, școli, spitale etc, strict necesare pentru modernizarea României. În 2025, alocarea pentru investiții publice este de 149 miliarde lei, un nivel record.

• Deficitul bugetar a avut o evoluție sinuoasă, de la 9,2% din PIB în anul 2021, a scăzut la 7,1% din PIB în anul 2022 și la 6,6% din PIB în anul 2023 pentru a crește la 9,3% din PIB în anul 2024 (prima notificare a Comisiei Europene). Am arătat într-o analiză anterioară detaliată că deficitul bugetar se află mult peste pragul de sustenabilitate, că este nevoie de consolidare fiscal-bugetară pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, conform cu angajamentul luat în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Un prim pachet de măsuri de consolidare fiscală a fost luat și impactul acestora în reducerea deficitului se vede deja în execuția estimată la luna aprilie, acolo unde ponderea deficitului în PIB a scăzut față de anul trecut. Este principala provocare pentru noul Guvern – implementarea unui pachet suplimentar de consolidare fiscal-bugetară de 0,5-0,7% din PIB. Investițiile publice au reprezentat 75-85% din deficit în toată această perioadă.

• A preluat guvernarea de la o pondere a datoriei guvernamentală în PIB de 48,5% și s-a ajuns în prezent la 54,6% din PIB (plus 6,1pp din PIB, mai puțin de jumătate din creșterea din perioada 2021 față de 2019, adică + 13,1pp din PIB). Chiar dacă suntem sub 60% din PIB (criteriul de la Maastricht), nevoia de consolidare fiscal-bugetară vine și din necesitatea reintrării ponderii datoriei în PIB pe o cale descendentă. Am detaliat în analiza publicată AICI. Probabil, nu se va putea realiza, în condițiile continuării războiului din Ucraina, nevoii de cofinanțare sporită a absorbției de fonduri europene și PNRR, a creșterii explozive a cheltuielilor militare și a escaladării incertitudinii geoopolitice.

• Din împrumuturile efectuate în ultimiii 3 ani, o pondere de 46% medie pe an s-a dus pentru rambursarea ratelor de capital la datoria veche (rostogolirea datoriei vechi), față de o medie anuală de 36% în perioada 2020-2021.

• A preluat o guvernare în care acordarea de stimuli economici era la 2-3% din PIB și o lasă la 6-8% din PIB, cu prioritate în scheme de ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției aici, în România, în industrii cu efect multiplicator.

• Efectivul salariaților din economie a atins un maximum istoric postdecembrist, de 5.182.000 în feb 2025 (ultimele date oficiale), plus 178.700 noi locuri de muncă față de nov 2021.

b) Din punctul de vedere microeconomic:

• Banii s-au mișcat în economie. S-a și consumat, dar s-a și economisit. S-a și creditat, dar s-a și investit la nivel de gospodării. Iată, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor populației de 278 miliarde lei și se lasă guvernarea la 382 miliarde lei. Creditele populației au crescut și ele de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei.

• Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.

Acesta este prezentul față de trecut. A fost dificil.

Viitorul trebuie construit cu prudență și înțelepciune. Provocările pe termen scurt – formarea unui nou guvern, update pe planul de consolidare fiscal-bugetară pentru și refacerea legăturilor anemice din politica externă – sunt de natură a define calea pe care va intra România în noul ciclu superlung, de circa 50 de ani (ciclu Kondratieff). Stabilitate versus Volatilitate, Austeritate versus Dezvoltare, Dependență versus Productivism, Solidaritate versus Inegalitate, Independență versus Vulnerabilitate sunt doar câteva dintre alegerile structurale care vor defini viitorul României.

Articolul Analiză: Ce moștenire lasă Guvernul Ciolacu? Cum lasă Coaliția vistieria țării? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sumitomo Electric Bordnetze a anunțat concedierea a peste 20% din angajații fabricii care funcționează în județul Mehedinți. Decizia de disponibilizare colectivă a fost determinată de creșterea costurilor de producție și a cheltuielilor cu forța de muncă, factori care au influențat negativ performanțele companiei.

Disponibilizații vor primi între 3 și 10 salarii compensatorii

 AJOFM Mehedinți a confirmat primirea înștiințării de concediere colectivă, prin care agenția este anunțată că 676 de angajați vor fi disponibilizați în perioada mai-iunie: „Motivele menționate sunt de ordin economic, iar fiecare angajat are dreptul la salarii compensatorii, între 3 și 10 salarii, conform reglementărilor în vigoare”, a explicat Adrian Bidilici, directorul instituției mehedințene.

Firma germană deține în județul Mehedinți o fabrică de producție, amplasată pe platforma fostului Combinat de celuloză și hârtie din Drobeta-Turnu Severin, fiind printre cei mai mari producători de cablaje auto din România și cel mai mare angajator din județ, cu aproximativ 3.000 de angajați. În 2024, compania a deschis o a treia hală de producție în municipiu, întărindu-și poziția de lider în județul Mehedinți.

Sumitomo Electric Bordnetze are sediul central la Wolfsburg, în Germania, și este furnizor internațional de sisteme de cabluri și componente electrice pentru vehicule convenționale și electrice. Compania activează în 13 țări și înregistrează aproximativ 40.000 de angajați la nivel mondial, dintre care peste 7.000 în filialele din România, Caransebeș, Târgu Jiu și Dr. Tr. Severin.

Rata șomajului a crescut odată cu concedierile anunțate

În 2022, Sumitomo Electric Bordnetze a mutat în România și Maroc operațiunile de producție de cablaj de sârmă din Ucraina, iar în toamna anului 2024, a închis o fabrică din Bulgaria, relocând producția către România și Republica Moldova pentru că a găsit în cele două țări posibilități de reducere a costurilor de producție.

La sfârșitul lunii martie, rata șomajului în județul Mehedinți era de 8,88%, printre cele mai mari din România. Odată cu concedierile anunțate, șomajul va depăși pragul de 9%.

Articolul Concedieri masive au fost anunțate de cel mai mare angajator din Mehedinți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Hotrărârea, luată recent de sindicatul Metrorex, vizează ca mecanicii afectați de tentativele de suicid sau chiar cazurile de suicid să beneficieze de trei zile de odihnă, potrivit gandul.ro.

Recent a fost înregistrat un astfel de caz, iar mecanicul a fost trimis la una dintre pensiunile administrate de sindicatul companiei.

„Li se oferă și trei zile în plus, nu se iau din zilele pe care angajatul deja le are. Contează mult această perioadă de relaxare. Poate că nu este suficient, dar este o mână de ajutor. Mecanicii care trec prin astfel de experiențe au nevoie de o perioadă în care să nu mai fie în contact cu metroul”, precizează surse din Metrorex.

Potrivit publicației citate, au existat și cazuri în care un mecanic a avut în cariera chiar și două cazuri de tentative sau chiar suicid.

Aceste situații îi afectează pe mecanicii de metrou. Există cazuri când asistă la scenă și nu pot face nimic din cauza vitezei și agabaritului metroului.

Deși nu în toate cazurile pasagerii mor, aceștia rămân cu răni grave, care vizează chiar și amputări de membre, potrivit Gândul.

Articolul Metrorex acordă zile de concediu pentru mecanicii afectați de sinuciderea pasagerilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cine este Bradford G. Smith și de ce este cazul său revoluționar

Noiembrie 2024. Bradford G. Smith devine al treilea om din istorie care primește un implant cerebral Neuralink – compania lui Elon Musk. Bradford are Scleroză Laterală Amiotrofică și este nonverbal. Practic, tot ce poate să-și miște sunt ochii. Tehnologia Neuralink, însă, îl ajută să comunice incredibil de eficient.

Dispozitivul implantat în creierul său – o rețea de fire subțiri, conectate la un mini-computer plasat în craniu. Acesta îi permite să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului. Nu este o metaforă, este adevărul în toată esența lui. Iată ce a scris acesta pe platforma X:

„Tastez acest mesaj cu creierul. Este modul meu principal de comunicare”.

Dar cine vorbește, de fapt, în comunicarea asistată de Inteligența Artificială?

Haideți să-l cunoaștem pe Grok – chatbot-ul AI, fabricat de Elon Musk. Acesta îi sugerează răspunsuri și îl ajută să redacteze rapid – un parteneriat inedit între om și Inteligența Artificială, din care nu se înțelege exact ce anume este intenție și voință umană și ce anume este procesare automată. Cu alte cuvinte, cine vorbește, de fapt, Bradford sau Grok?

Dr. Eran Klein, neurolog specializat în etica implanturilor cerebrale, spune că „există un compromis între viteză și autenticitate” și confirmă că oferă notițe chatbot-ului, iar Grok generează răspunsuri coerente, pe care le aprobă medicul. „Eu sunt responsabil pentru conținut, dar am folosit AI pentru redactare”, admite acesta.

Viața cu implant cerebral vs. viața fără implant cerebral

Bradford Smith este tată a trei copii. El a fost diagnosticat cu ALS (Scleroză Laterală Amiotrofică) după o banală accidentare la umăr, care nu s-a vindecat. Boala l-a imobilizat complet, astfel încât nu poate nici să vorbească. Multă vreme, singura formă de comunicare a fost să urmărească mișcările ochilor.

„Eram ca Batman într-o cameră întunecată”, spunea Bradford înainte de implant.

Implantul Neuralink a schimbat totul. Cu ajutorul acestuia, Bradford comunică de oriunde, cu o viteză considerabil crescută. Mai mult, chiar: implantul folosește tehnologia de clonare vocală de la ElevenLabs, care îi redă vocea din înregistrările de dinainte de boală, deci, practic, el vorbește cu vocea lui.

Și, până la urmă, un om cu implant cerebral gândește sau nu cu propriul său creier?

Iată o situație simpatică: un prieten de-al lui Bradford îl întreabă pe acesta ce cadou să-i ia iubitei lui, pasionate de cai. Chatbot-ul lui Smith îi sugerează „un buchet de morcovi”, iar Smith a ales replica și a trimis-o cu vocea sa sintetizată. „Acestea nu sunt întotdeauna gândurile mele… dar sunt utile.”

Oricât de amuzante sunt asemenea situații, o întrebare se impune, totuși: care sunt limitele identității personale într-o lume în care creierul uman intră în simbioză cu Inteligența Artificială? Se deschide un capitol extrem de interesant de studiat pe mai departe: etica digitală. Cât anume suntem noi și cât anume e tehnologie în relația noastră cu realitatea?

În ce-l privește pe Bradford, acesta nu-și bate capul. El e bucuros că poate să comunice.

Cum funcționează implantul Neuralink

• Firele subțiri captează semnale neuronale direct din creier
• Semnalele sunt amplificated, filtrate și transmise wireless către un mini-computer
• Acolo sunt interpretate și mișcă un cursor
• Cursorul tastează pe ecran printr-o aplicație special

Inteligența Artificială integrează toate aceste etape și oferă variante de răspuns. Chiar și variante de ton.

Articolul „Tastez cu mintea”: Povestea primului pacient nonverbal cu ALS care comunică prin implantul Neuralink apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE:

MAI transmite că la platformele de socializare au fost identificate elemente de conținut cu scenarii panicarde referitoare la blocarea turului doi al alegerilor care au generat un val de reacții de incitare la violență şi de neîncredere în autorități.

„Aceste mesaje sunt preponderent lansate pe rețele sociale şi ulterior distribuite în comunități legitime de social media, pentru a amplifica starea de nesiguranță. Reiterăm apelul către cetățeni, jurnaliști, precum şi către toți ceilalți actori implicați în procesul electoral să nu sprijine astfel de narative. Până în prezent, la nivelul Poliției Română nu au fost înregistrate astfel de sesizări privind acte de violență. Recomandăm vectorilor de opinie și persoanelor publice să aibă o atitudine ponderată și, în cazul în care sunt supuse unor amenințări, să urmeze pașii legali pentru a putea fi dispuse măsurile necesare”, transmite MAI.

Cu privire la mesajul prin care se imaginează un posibil scenariu pentru „blocarea turului doi din data de 18 mai 2025”, ministerul subliniază că informațiile nu sunt conforme cu realitatea: „NU există nici un fel de blocaj în organizarea turului doi al alegerilor pentru Președintele României”.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Ca răspuns la informațiile false din mediul online, Autoritatea Electorală Permanentă precizează că nu are competența de a emite o hotărâre privind suspendarea organizării turului al doilea al alegerilor.

Instituția mai precizează că „alegerile continuă în condiții normale și fără întreruperi, în conformitate” cu legea în vigoare.

Autoritatea Electorală permanentă menționează drept cadre legislative: Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025. Intituția a mai amintit și calendarul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025, care reglementează bugetul și cheltuielile alocate organizării alegerilor prezidențiale din anul 2025, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2025, act normativ care este în vigoare și care permite derularea tuturor operațiunilor financiare necesare desfășurării celui de-al doilea tur de scrutin.

Sursa citată precizează și că „arhitectura electorală instituțională asigură toate condițiile pentru funcționarea sistemelor informatice utilizate în procesul electoral și pentru realizarea și distribuirea tuturor materialelor necesare votării”.

„Autoritatea Electorală Permanentă îndeamnă alegătorii la calm și le recomandă să se informeze corect și doar din surse oficiale pentru a se proteja împotriva manipulărilor care le pot influența opțiunile electorale”, transmit reprezentanții instituției.

Articolul AEP: Turul doi al alegerilor nu se amână apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Chris Bryant, ministrul britanic pentru industriile creative a declarat miercuri în fața Parlamentului că Mare Britanie a început discuțiile cu administrația Trump privind noile tarife asupra filmelor produse în afara Statelor Unite, tarife ce reprezintă un risc pentru industria cinematografică britanică.

Bryant a afirmat „Suntem deja în discuții active cu oficiali de top ai administrației americane. Depunem eforturi pentru a clarifica ce anume se propune, dacă este cazul, și pentru a ne asigura că industriile noastre creative sunt protejate”.

Ministrul a subliniat că lipsesc detalii concrete despre anunțul președintelui Trump, în special în ceea ce privește modul de aplicare al unei taxe vamale asupra unei industrii în care producțiile se realizează prin colaborare internațională.

Anunțul a stârnit confuzie în rândul industriei de divertisment, liderii de studio întrebându-se care este scopul sau fezabilitatea unei astfel de măsuri.

Articolul Tarife pe filme non-americane: Londra discută cu Washingtonul pentru clarificări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Succes de proporții pentru bucătăria și vinurile românești, astăzi, în Camera Deputaților: Ziua Bucătăriei și a Vinurilor Românești devine internațională, printr-un act de lege votat astăzi, în plen, cu 271 de voturi pentru, 2 contra și 36 de abțineri.

Această zi, stabilită pentru prima duminică a lunii octombrie a fiecărui an, va fi, deci, sărbătorită nu doar local, ci și prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, prin organizarea de evenimente de diplomație publică și culturală, menite să facă cunoscute calitățile gastronomiei și vinurilor românești și în afara granițelor țării.

Potrivit textului original al legii, Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc poate fi sărbătorită de către autoritățile administrației publice centrale și locale și celelalte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea și participarea la programe și manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și promova obiceiurile și produsele tradiționale românești. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot contribui la organizarea acestor acțiuni prin acordarea de sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Același text definește drept „vin românesc” acel vin „obținut sută la sută din struguri proveniți din România și care are inscripționat pe etichetă drapelul României”.

Legea care a trecut azi are un nou paragraf:

„Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc poate fi marcată și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României prin organizarea de evenimente și programe de diplomație publică și culturală, cu caracter social, economic sau științific, care pun în valoare specificul gastronomiei și vinului românesc, pentru promovarea imaginii României în lume, a industriei viticole, turismului și dezvoltării regionale din țara noastră”.
Ziua Gastronomiei și Vinului din România este o inițiativă a Chef Nico Lontras, Cezar Ioan și Cosmin Dragomir și datează din 2019.

Articolul România Delicioasă – din farfuria națională, pe masa internațională. Gastronomia și vinurile românești, sărbătorite în toată lumea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miercuri, la Paris, într-o conferință de presă comună alături de președintele Emmanuel Macron, Merz a transmis un mesaj ferm aliaților din cadrul Uniunii Europene.

Mesajul liderului german a fost un apel de a creștere a cheltuielilor de apărare.

„Numai în acest mod ne putem acoperi treptat lacunele de capacitate și putem sprijini colectiv Ucraina”, a susținut liderul guvernului de la Berlin.

Parisul a fost prima destinație externă a lui Merz de la preluarea mandatului, iar o vizită în Polonia este programată în continuare, într-o încercare de a consolida relațiile cu principalii parteneri ai Germaniei din UE.

Articolul Friedrich Merz cere aliaților europeni să-și crească bugetele pentru apărare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, la studiul PISA 2025 participă 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de unități de învățământ, din mediul urban și rural, selectați aleator, printr-o procedură standardizată, unică la nivel internațional. Dintre aceștia, 1.477 de elevi (din 66 de unități de învățământ) învață în limba maghiară. Alături de aceștia, la studiu participă 2.015 profesori dintre care 1.430 care predau Științe (Fizică, Chimie, Biologie și Geografie), din cele 321 de școli și 585 de profesori care predau Limba Engleză, din școlile participante. la care se adaugă părinții celor 10.362 de elevi participanți.

Cum se vor desfășura sesiunile de evaluare

Sesiunile de evaluare destinate elevilor vor dura aproximativ 4 ore, dintre care 15 minute pentru introducerea generală, 120 – 130 de minute sunt alocate administrării testului cognitiv, organizat în 2 sesiuni a câte 60 – 65 de minute fiecare, cu o pauză scurtă între acestea, o pauză de 15 minute și 45 – 50 de minute pentru completarea chestionarului elevului (elevii își exprimă opiniile despre activități desfășurate la școală și în afara școlii, precum și despre unele aspecte ale calității vieții lor) și a chestionarului TIC.

Toate instrumentele de evaluare se aplică în format digital, cu excepția chestionarului administrat părinților care va fi aplicat în format hârtie.

Ministerul anunță că datele colectate – răspunsurile elevilor la testele cognitive și la chestionare, precum și cele ale profesorilor vizați – sunt încărcate direct în platforma studiului PISA 2025. Răspunsurile părinților la chestionare sunt încărcate de către personalul Centrului Național, într-o bază de date dedicată, furnizată de Consorțiul PISA 2025.

Rezultatele obținute sunt strict confidențiale

Ministerul anunță că, pentru prima oară în România, în cadrul PISA 2025 se evaluează și competențele elevilor la limba engleză în cadrul studiului Foreign Language Assessment (FLA), la care participă 2.149 de elevi. Tot pentru prima oară în România se administrează o serie de chestionare suplimentare: Chestionarul profesorului de științe, Chestionarul profesorului de limba engleză și Chestionarul părintelui.

„Prin participarea României la studiul PISA 2025, inclusiv la opțiunile internaționale, se urmăreşte atât obținerea unei imagini detaliate cu privire la nivelul unor achiziții fundamentale ale elevilor în materie de competențe, cât și creşterea capacității autorităților de decizie din România de a adopta și implementa politici educaționale bazate pe dovezi. Rezultatele obținute de către elevii români stau la baza proiectării unor intervenții adecvate, având în vedere că acestea se referă nu numai la nivelul achizițiilor elevilor, ci și la contextele învățării. Participarea la studiul PISA 2025 contribuie la corelarea învățământului românesc cu evoluțiile sistemelor de educație performante la nivel international”, se arată în comunicatul Ministerului Educației.

PISA (Programme for International Student Assessment) reprezintă Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, inițiat de OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Studiul PISA evaluează din trei în trei ani capacitatea tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme și de a identifica soluții pentru situații similare celor din viața reală, în cadrul a trei domenii: lectură, matematică şi știinţe.

Ministerul Educației precizează că, în perioada 12 mai – 9 iunie 2025, Institutul de Științe ale Educației, în calitate de Centru Național, administrează Faza principală a studiului PISA 2025.

Articolul Noutățile PISA 2025: Evaluarea în limba străină și domeniul Învățarea în lumea digitală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetătorii au administrat șoarecilor combinații de cinci medicamente frecvent prescrise, incluzând analgezice, antitrombotice, statine, medicamente pentru tensiune arterială și antidepresive, conform Science Alert.

Prima combinație de medicamente testată a îmbunătățit memoria și a redus semnele patologice ale bolii Alzheimer în creierul șoarecilor masculi, în timp ce la femele efectele au fost minime.

A doua combinație a dat rezultate diferite, înrăutățind memoria șoarecilor femele.

Studiul subliniază necesitatea unor abordări personalizate în prescrierea medicamentelor pentru persoanele în vârstă și importanța înțelegerii efectelor polifarmaciei asupra sănătății creierului, în special în contextul diferențelor dintre sexe.

Articolul Studiu: Anumite combinații de medicamente ar putea încetini evoluția Alzheimerului apare prima dată în Mediafax.