Mediafax

Ministerul Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030 din Spania a solicitat Parchetului deschiderea unei anchete pentru a clarifica presupusa angajare a unor persoane cu acondroplazie (o formă de nanism) la petrecerea organizată cu ocazia împlinirii a 18 ani de către fotbalistul Lamine Yamal. „Am solicitat instituțiilor competente să deschidă investigațiile necesare pentru a afla ce s-a întâmplat”, a declarat directorul general pentru Dizabilitate, Jesús Martín Blanco, pentru Europa Press, notează Vanguardia.

Concret, au sesizat deja Parchetul și Biroul pentru Infracțiuni motivate de ură din cadrul Ministerului de Interne și urmează să se adreseze și Avocatului Poporului. Totuși, oficialul a subliniat că trebuie respectată prezumția de nevinovăție până la clarificarea faptelor.

Martín Blanco a condamnat această presupusă practică, spunând că este una care „obiectifică” persoanele și „ne duce înapoi în epoci foarte îndepărtate, în Evul Mediu”. El și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că persoane faimoase, cu influență asupra tineretului, recurg la astfel de gesturi. „Nu suntem bufonii nimănui. Ne îngrijorează faptul că o persoană cunoscută, care poate influența tinerii, face un asemenea uz nociv de ființe umane într-o petrecere privată”, a spus oficialul.

Acesta a mai precizat că aceste practici nu ar mai trebui să existe deoarece „sunt interzise prin lege”, însă a recunoscut că „adesea nici autoritățile locale nu își asumă că sunt vizate”. În acest sens, a anunțat că, odată cu reforma legislației privind dependența și dizabilitatea, sancțiunile pentru astfel de fapte vor deveni „infracțiuni foarte grave”, atrăgând amenzi între 600.000 și 1 milion de euro.

„Vom face toată educația publică posibilă pentru ca lumea să înțeleagă ce înseamnă să supui oameni cu dizabilități la batjocură publică”, a subliniat Martín Blanco. În acest context, el a făcut un apel către personalități cunoscute precum Yamal, care sunt „idoli” pentru mulți tineri, să devină „aliați ai culturii respectului” față de persoanele cu dizabilități. „Ei sunt influenceri naturali pentru tineret, iar tot efortul de a construi o cultură a respectului față de diferență poate fi ruinat de un gest ca acesta”, a avertizat oficialul.

La rândul său, Asociația Persoanelor cu Acondroplazie și Alte Displazii Scheletice cu Nanism (ADEE) a anunțat duminică faptul că analizează posibilitatea de a lua măsuri legale.

Articolul Lamine Yamal, starul Barca, anchetat că a angajat persoane cu nanism la petrecerea de ziua sa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ultramaratonul aduce împreună participanți din peste 30 de țări și le oferă trasee spectaculoase, cu diferențe de nivel care testează anduranța și amplifică bucuria mișcării.

PENNY este din nou furnizorul de prospețime la Bucovina UltraRocks 2025, oferind participanților suportul necesar pentru performanță și bună dispoziție pe tot parcursul evenimentului.

Alergătorii vor primi kituri de participare care includ produse esențiale pentru traseu, alături de rucsaci și brățări personalizate. În zona de activare, standul de prospețime PENNY va fi locul ideal pentru o pauză revigorantă, unde participanții pot savura fresh-uri proaspăt stoarse, fructe și legume de sezon atent selecționate.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21108

Articolul PENNY România aduce din nou prospețimea la Bucovina UltraRocks 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Diplomații europeni analizează marți un nou acord cu Israelul pentru intensificarea livrărilor de ajutor umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene.

Acordul, negociat în principal de Kallas și ministrul israelian de externe, Gideon Saar, prevede facilitarea accesului alimentelor și combustibilului către cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza.

„Am ajuns la o înțelegere comună cu Israelul pentru a îmbunătăți situația de pe teren, dar nu e vorba doar de hârtie, ci de punerea în aplicare a acordului,” a declarat Kallas înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE.

Ea a subliniat că „atâta timp cât situația nu s-a îmbunătățit vizibil, nu putem spune că ne-am făcut datoria”, reiterând apelul pentru o încetare a focului.

Țări europene precum Irlanda și Spania cer tot mai insistent reanalizarea relațiilor UE cu Israelul.

Un raport recent al Comisiei Europene a identificat „indicii” că acțiunile Israelului în Gaza ar încălca obligațiile privind drepturile omului prevăzute în Acordul de Asociere dintre UE și Israel.

Un diplomat european, citat sub anonimat, a sugerat că presiunea politică a avut un efect direct: „Acordul umanitar anunțat săptămâna trecută arată că revizuirea acordului de asociere și utilizarea influenței UE au dat rezultate.”

Articolul AP: Acord între UE și Israel pentru creșterea ajutorului umanitar în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Spania traversează una dintre cele mai severe crize de sănătate publică generate de temperaturile extreme, după ce a înregistrat 1.180 de decese cauzate de căldură, din luna mai și până în prezent, potrivit Ministerului Mediului. Este o creștere semnificativă, de zece ori mai mare decât numărul deceselor raportate în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului de Sănătate Carlos III.

Cele mai afectate regiuni sunt situate în nordul țării – Galicia, La Rioja, Asturias și Cantabria – zone care în mod tradițional au veri mai blânde, dar care au înregistrat temperaturi frecvente de peste 40°C în ultimele săptămâni. Majoritatea celor care și-au pierdut viața aveau peste 65 de ani, iar peste jumătate erau femei, potrivit Reuters.

Ministerul Mediului descrie situația drept „un eveniment de o intensitate excepțională”, marcat de o creștere fără precedent a temperaturilor medii și de o mortalitate ridicată asociată valurilor de căldură. Începând cu cea de-a doua jumătate a lunii mai, au fost emise 76 de alerte roșii pentru căldură extremă, față de zero anul trecut.

Anul trecut, Spania a înregistrat 2.191 de decese legate de căldură în întreaga vară. Datele recente coincid cu o analiză științifică publicată în cursul săptămânii trecute, care estimează că aproximativ 2.300 de persoane au murit în 12 orașe europene, în urma valului sever de căldură dintre 23 iunie și 2 iulie. Studiul a fost realizat de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene and Tropical Medicine.

Articolul Canicula face ravagii în Spania: număr record de decese și alerte roșii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reprezentanta Comisiei Europene pentru implmenetarea Planului Național de Reziliență și Redresare, Celine Gauer, s-a întâlnit marți cu premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria, o întâlnire ce nu a fost anunțată pe agenda publică a prim-ministrului, potrivit unor surse guvernamentale.

Tot marți, premierul va avea o întâlnire cu reprezentanții agenției de rating S&P, întâlnire care, de asemenea, nu a fost anunțată pe agenda publică a premierului.

„Urmează o săptămână importantă pe PNRR”

La ora 12, ministrul Fondurilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ține o conferință de presă la Guvern.

Guvernul își dorește să renegocieze proiectele pentru a nu pierde fondurile UE, în condițiile în care doar 30,7% din acestea au fost absorbite în cinci ani de existență a programului.

„Urmează o săptămână importantă pe PNRR: responsabilii din Comisia Europeană vin la București, unde vor participa marți la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Tema centrală a sedinței va fi revizuirea PNRR, prin asumarea de către Guvern, în parteneriat cu Comisia Europeană a alocării de proiecte care să permită folosirea integrală a fondurilor nerambursabile și a listei proiectelor-cheie de pe componenta de împrumut pe care Guvernul le va implementa până în august 2026”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene.

Prezența lui Celine Gauer la București este cu atât mai important, cu cât Comisia Europeană și România au agreat un plan de lucru pentru perioada imediat următoare.

În pre-acordul semnat la sfârșitul lui iunie, România s-a angajat să acceseze toți banii nerambursabili, să transfere proiectele mature pe împrumut și să simplifice jaloanele.

Articolul Șefa PNRR este la București apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Rămânem în coaliția de guvernare, n-am intrat la guvernare ca să ieșim”, mai afirmă senatorul.

Daniel Zamfir critică măsurile fiscale adoptate de Guvern: „Măsurile fiscale nu arată bine (…), nu credem foarte tare în efectul pe care îl vor avea aceste măsuri (…). Eu cred că aceste măsuri vor duce la contracție economică, fără doar și poate, iar încasările la bugetul de stat nu vor fi cele așteptate. Or contracția economică duce la recesiune, lucru pe care chiar ar fi trebuit să-l evităm”.

Întrebat de ce nu a votat PSD moțiunea de cenzură depusă de AUR, din moment ce critică măsurile fiscale, senatorul social-democrat a răspuns: „PSD e un partid responsabil, suntem foarte conștienți de ce ar fi însemnat acest lucru, am fi aruncat România în haos, ar fi fost un moment în care piețele financiare ar fi reacționat negativ, ratingul de țară s-ar fi prăbușit, or lucrul ăsta nu putea fi de acceptat. Așadar, rămânem, evident, în coaliția de guvernare, n-am intrat la guvernare ca să ieșim sau nu știu ce joc să facem, nu sunt alegeri, mai sunt trei ani și patru luni până la alegeri”.

Daniel Zamfir explică nemulțumirea PSD: „Creșterea TVA-ului și impozitarea pensiilor de peste 3.000 de lei a fost luată cu ușile închise, ca să spun așa, după o vizită la Bruxelles a ministrului Dragoș Pîslaru, dacă nu mă înșel, a fost o situație neplăcută, pe care nu dorim să o repetăm”.

Liderul senatorilor PSD nu regretă că partidul său a lăsat în urmă un deficit mare, pentru a crește pensiile: „Să știți că nu regret o secundă că PSD a făcut deficit zece miliarde, pentru că a făcut reforma pensiilor. Ăla era un lucru obligatoriu. Dacă regret ceva este că nu s-a făcut mai devreme, pentru că părinții noștri în sfârșit primesc o pensie corectă”.

Articolul Măsurile fiscale nu arată bine, vor duce la recesiune, crede Daniel Zamfir (PSD) apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dmitri Medvedev a reacționat ironic la avertismentul lansat de Donald Trump privind impunerea de sancțiuni dure țărilor care vor continua să cumpere produse rusești, inclusiv petrol. „Trump a emis un ultimatum teatral către Kremlin. Lumea a tremurat, așteptând consecințele. Europa belicoasă a fost dezamăgită. Rusiei nu i-a păsat”, a scris Medvedev într-o postare pe platforma X, în limba engleză, citată de Reuters.

Comentariile lui Medvedev au fost făcute după ce Trump a anunțat, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval, că Statele Unite vor trimite noi arme Ucrainei. Totodată, Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia, dacă nu se ajunge la un acord de pace cu Ucraina în termen de 50 de zile.

Oficialii de la Kremlin nu au oferit un răspuns direct la declarațiile lui Trump, dar au declarat luni că „este evident că Statele Unite continuă să furnizeze arme și muniție Ucrainei.”

În plus, Trump a declarat pentru BBC că „nu a terminat” cu Vladimir Putin și că este convins că un acord de pace în Ucraina este posibil. Cu toate acestea, el a evitat să-l eticheteze pe liderul de la Kremlin drept „asasin”, spunând doar că „este un tip dur”.

Un proiect de lege bipartizan, susținut de 85 dintre cei 100 de senatori americani, prevede acordarea autorizației necesare lui Trump pentru a impune tarife de până la 500% împotriva oricărei țări care sprijină economic Rusia. Totuși, liderii republicani din Senat așteaptă semnalul politic al președintelui american înainte de a supune proiectul la vot. China și India sunt, în prezent, cele mai mari importatoare de petrol rusesc.

Articolul Rusiei nu i-a păsat de ultimatum teatral al lui Trump, spune fostul președinte rus apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Mai mult, Rusia folosește toate mijloacele de care dispune pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a contesta ordinea internațională în propriul său interes”, se arată în documentul care subliniază activitățile subversive ale Moscovei pe continentul european.

Raportul, comandat de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evalua obiectivele și provocările strategice ale Parisului până în 2030, afirmă că sprijinul acordat Ucrainei împotriva agresiunii ruse „a rămas prioritatea strategică imediată pentru aproape toți europenii”.

De când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, liderii NATO au tras semnale de alarmă cu privire la un posibil conflict deschis între alianță și Moscova în următorii ani, potrivit KyievIndependent.

Șeful armatei franceze, generalul Thierry Burkhard, a declarat pe 11 iulie că Rusia consideră Franța, unul dintre principalii susținători militari ai Kievului, ca fiind „principalul său inamic în Europa”.

„În anii următori și până în 2030, principala amenințare pentru Franța și europeni este riscul unui război deschis împotriva inimii Europei”, se arată în Raportul strategic național.

Documentul menționează că Moscova a intensificat atacurile cibernetice, sabotajul și activitățile de spionaj împotriva Franței și a aliaților săi, utilizând în același timp „întregul spectru al capacităților sale convenționale” împotriva Ucrainei.

Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei

Franța a avertizat în continuare că Rusia încearcă să descurajeze aliații Ucrainei să-și intensifice sprijinul militar, consolidându-și în același timp propriile parteneriate cu China, Iranul și Coreea de Nord.

„În cele din urmă, Moscova continuă reînarmarea cu scopul de a-și mări armata cu 300.000 de soldați, 3.000 de tancuri și 300 de avioane de luptă până în 2030. Cheltuielile sale militare reprezintă aproape 40% din bugetul său”, se arată în document.

Reflectând asupra alegerii președintelui american Donald Trump, documentul recunoaște că Washingtonul urmărește o „politică externă mai puțin previzibilă”, cu consecințe majore pentru NATO și războiul dintre Rusia și Ucraina.

Deși inițial a criticat NATO și s-a arătat reticent în a aproba un nou ajutor militar pentru Ucraina, Trump pare să-și schimbe tonul în ultimele zile.

După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, Trump și-a retras declarația anterioară potrivit căreia alianța este depășită, lăudând recentă decizie luată la summitul de la Haga de a crește pragul cheltuielilor pentru apărare la 5%.

Cei doi lideri au prezentat, de asemenea, un plan pentru ca NATO să achiziționeze arme americane de înaltă calitate, inclusiv sisteme de apărare aeriană Patriot, pentru Ucraina, ajutând țara să reziste agresiunii rusești și intensificând atacurile aeriene.

Articolul Franța avertizează asupra unui război în „inima Europei” și susține că Rusia este „amenințarea directă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De marți până joi dimineață, valul de căldură va persista în jumătatea sudică a Olteniei și a Munteniei, precum și în Dobrogea continentală, unde va fi caniculă și disconfort termic ridicat.

Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi de 34…37 de grade, iar nopțile vor fi tropicale, cu temperaturi minime de 19…22 de grade.

Marți, între orele 12 – 21, la munte, în Maramureș, nordul și nord-vestul Olteniei, vestul Moldovei și local în Transilvania, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 50…70 km/h) și izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și izolat de peste 35…40 l/mp.

Județele vizate sunt Maramureș, Bistrița-Măsăud, Suceava, Mureș, Harghita, Neamț, Bacău, Covasna, Vrancea, Buzău, Prahova, Brașov, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Sibiu, Gorj, Mehedinți, Hunedoara, Alba și Cluj.

Perioade cu instabilitate atmosferică accentuată vor fi marți și în restul teritoriului, dar pe arii mai restrânse.

Articolul ANM: Cod galben de furtuni în 21 de județe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În luna mai 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna aprilie 2025 ca serie brută (+7,8%) și a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-0,6%).

Faţă de luna mai 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 7,1%, ca serie brută și cu 3,7%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

În perioada 1.I – 31.V.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.V.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-2,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,3%).

În luna mai 2025, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 7,8%, ca efect al creșterilor industriei prelucrătoare (+9,0%) și industriei extractive (+6,0%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,4%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,6%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1,3%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 3,6%, respectiv cu 2,9%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 7,1%, susținută de cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,5% fiecare) și industria extractivă (+1,1%).

Creșteri înregistrate și datorită creșterii producției și furnizării de energie electrică, termică și de gaze

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 3,7%, datorită creșterilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,0%), industria prelucrătoare (+4,1%) și industria extractivă (+0,5%).

În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca urmare a scăderilor industriei prelucrătoare (-3,4%) și industriei extractive (-1,4%).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,5%.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 1,3%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,7%) și industria extractivă (-1,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,6%.

Articolul Creștere a producției industriale cu 7,1% în mai față de anul trecut, arată INS apare prima dată în Mediafax.