Mediafax

Orlin Roussev, în vârstă de 47 de ani, cetăţean bulgar, a recunoscut implicarea sa într-o reţea de spionaj în Marea Britanie, care lucra pentru Federaţia Rusă. Autorităţile britanice au descoperit mii de mesaje între Roussev şi Jan Marsalek, fostul director al companiei Wirecard, care coordona grupul.

Luni, judecătorul Nicholas Hilliard a subliniat gravitatea riscurilor pe care reţeaua coordonată de Roussev le-a adus securităţii naţionale a Marii Britanii, condamnându-l la 10 ani şi 8 luni de închisoare. Acesta face parte dintr-un grup de şase cetăţeni bulgari condamnaţi pentru implicarea în această activitate de spionaj. Alţi doi membri ai grupului, Biser Dzhambazov şi Ivan Stoyanov, au fost şi ei condamnaţi la pedepse de 10 ani şi 2 luni, respectiv 33 de luni de închisoare.

Procurorii au menţionat că unitatea de spionaj nu lucra direct pentru serviciile de informaţii ruse, ci era motivată mai ales de câştiguri financiare. Operaţiunile reţelei s-au concentrat pe supravegherea unor ţinte sensibile, inclusiv soldaţi ucraineni aflaţi într-o bază militară americană din Germania.

Articolul Liderul unui grup de spionaj din Marea Britanie a fost condamnat la aproape 11 ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ţările europene vor pregăti noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă ruşii nu acceptă, până la sfârşitul zilei de luni, un armistiţiu de 30 de zile, au transmis reprezentanţii guvernului Germaniei.

„Ceasul ticăie”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german la o conferinţă de presă la Berlin, potrivit Reuters.

Armata ucraineană a anunţat că ruşii au efectuat luni zeci de atacuri de-a lungul frontului din estul Ucraine, precum şi un atac nocturn cu peste 100 de drone. De aceea, ucrainenii cred că ruşii nu intenţionează să oprească luptele.

Nu se ştie cât de mare ar putea fi impactul noilor sancţiuni europene asupra Rusiei, mai ales dacă americanii nu se alătură demersului.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a părut să respingă propunerea în weekend atunci când a spus că un armistiţiu ar putea fi posibil în urma unor negocieri directe Rusia – Ucraina de la Istanbul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că va călători la Istanbul, unde îl aşteaptă pe Vladimir Putin.

Articolul Germanii anunţă că ruşii mai au câteva ore pentru a accepta armistiţiul şi a evita noi sancţiuni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Palatul prezidențial brazilian a anunțat luni două parteneriate cu China, inclusiv o investiție de un miliard de dolari din partea companiei chineze Envision Energy. Multinaționala din Shanghai, specializată în tehnologii de energie regenerabilă, va investi în Brazilia, în producția de combustibili sustenabili din trestie de zahăr, necesari industriei aviatice.

Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor chineze de energie, ai producătorului auto Guangzhou Automobile Group Co. Ltd și ai China North Industries Group Corporation, o mare companie deținută de stat, esențial activă în domeniul producției de echipamente militare, tehnologii de apărare, dar și în alte industrii.

Ministrul brazilian al Minelor și Energiei, Alexandre Silveira a comunicat că Windey Energy Technology, companie chineză de stat, și universitatea braziliană Senai Cimatec vor colabora pentru a dezvolta soluții regenerabile, inclusiv stocarea energiei.
Silveira a declarat presei că guvernul brazilian va căuta, de asemenea, să atragă investiții chineze în centre de date din Brazilia și că va avea o întâlnire cu delegații TikTok, marți. Oficialul a precizat că guvernul său „face toate eforturile” pentru a îmbunătăți infrastructura din jurul portului, unde TikTok are „o investiție planificată de 50 de miliarde de reali (8,82 miliarde de dolari)”, vorbind despre Portul Pecém, situat în statul Ceará.

Recent, într-o întâlnire cu Vladimir Putin, președintele brazilian a criticat politicile comerciale ale lui Donald Trump, spunând că acestea afectează comerțul global și multilateralismul și că țara sa este interesată să dezvolte relația comercială cu Rusia, în proiecte energetice. Alături de Brazilia, Rusia și China sunt membre ale grupului BRICS, o alianță economică și politică gândită ca o contrapondere la influența economică și politică a țărilor occidentale și instituțiilor precum G7, FMI sau Banca Mondială.

Articolul China va investi 1 miliard de dolari în Brazilia pentru combustibili din trestie de zahăr apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Federația Braziliană de Fotbal a făcut oficială numirea lui Carlo Ancelotti ca selecționer al naționalei Braziliei. Ancelotti, antrenor cu un palmares impresionant, care include trofee în toate cele cinci mari campionate europene și un record de patru trofee UEFA Champions League, va conduce Selecao până la Cupa Mondială din 2026.

„A-l aduce pe Carlo Ancelotti la conducerea Braziliei este mai mult decât o mișcare strategică. Este o declarație transmisă lumii întregi că suntem hotărâți să recucerim cea mai înaltă treaptă a podiumului”, a declarat Ednaldo Rodrigues.

Articolul Oficial: Carlo Ancelotti este noul selecționer al Braziliei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cristina Neagu, handbalistă considerată cea mai bună din toate timpurile, a fost decorată astăzi de președintele României cu Ordinul Național „Serviciul Credincios în grad de cavaler”. Cristina Neagu a obținut performanțe remarcabile în cariera sa, obținând de patru ori titlul de „Cea mai bună jucătoare a lumii”, oferit de Federația Internațională de Handbal.

Cristina Neagu are de gând să-și încheie cariera sportivă, anul acesta, la 36 de ani, în cadrul „Galei Neagu”, programată pentru 8 iunie.

Cristina Neagu a debutat în handbal la Rulmentul Brașov și și-a continuat cariera sportivă la Oltchim Râmnicu Vâlcea, club pentru care a adunat cinci titluri naționale.

La Buducnost (Muntenegru), a cucerit patru titluri de campioană și Liga Campionilor în 2015 – cel mai important trofeu al carierei sale.

Joacă pentru CSM București din 2017, club pentru care a marcat peste 1 500 de goluri.

Articolul Cristina Neagu, fenomenul handbalului mondial, decorată azi la Cotroceni, de președinte apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Perioada de subscriere pentru a cincea ediţie durează până vineri, 6 iunie, iar românii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,75%, 7,40%, respectiv, 7,80%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate între 12 mai şi 4 iunie prin platforma Ghişeul.ro, între 12 mai şi 5 iunie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului, între 12 mai şi 6 iunie de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului şi între 12 mai şi 5 iunie 2025 în mediul urban şi 12 mai – 4 iunie în mediul rural, prin subunităţile Poştei Române.

Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală şi se plăteşte la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

În primele ediţii încheiate în acest an, românii au investit deja 13,44 miliarde lei, prin 313.476 ordine de subscriere. Începând cu luna martie, Ministerul Finanţelor a lansat prima ediţie în care cetăţenii români care au cont pe platforma Ghişeul.ro şi deţin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziţiona online titluri de stat, la doar un click distanţă. Astfel, peste 1 miliard lei au fost investiţi de românii din ţară şi din diaspora, prin platforma Ghişeul.ro.

Articolul Românii pot investi. O nouă ediţie a programului Tezaur a fost lansată luni. S-au investit deja 13,44 miliarde lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Energiei a lansat cea de-a doua licitaţie din cadrul schemei de sprijin sub formă de Contracte pentru Diferenţă (CfD), dedicată energiei regenerabile. Apelul oferă investitorilor posibilitatea de a dezvolta proiecte de energie eoliană onshore (2.000 MW) şi solară fotovoltaică (1.472 MW). Preţurile maxime de exercitare au fost stabilite la 80 euro/MWh pentru energia eoliană şi 73 euro/MWh pentru cea solară, reflectând obiectivul autorităţilor de a atrage oferte cât mai viabile.

Aceasta este cea mai amplă licitaţie de până acum, urmând rundei din 2023, care a rezultat în semnarea contractelor pentru aproximativ 1.000 MW eolian şi 500 MW solar. Noul apel elimină plafonul de 25% per proiect şi permite ofertanţilor să depună oferte fără restricţii privind capacitatea instalată, pentru a stimula competiţia şi a atrage investiţii majore.

Sebastian Burduja a declarat „România scrie astăzi o nouă pagină în istoria independenţei sale energetice. Prin acest nou apel, fără precedent, deschidem larg porţile pentru cele mai mari investiţii în energie verde din ultimele decenii. Vorbim despre mii de megawaţi care vor însemna facturi mai mici pentru români, locuri de muncă mai bine plătite în toată ţara şi o economie mai sigură, mai competitivă şi mai curată”.

Articolul Ministerul Energiei lansează cel mai amplu apel pentru proiecte verzi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele American Donald Trump pleacă luni în ceea ce este considerată cea mai importantă deplasare a celui de-al doilea mandat al său – „o oportunitate”, comentează CNN, „de a consolida relațiile cu Orientul Mijlociu și de „a-și demonstra puterea de negociator abil pe scena lumii”.

Trump sosește marți la Riad, în Arabia Saudită, și are programate opriri în Doha (Qatar) și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) mai târziu în cursul săptămânii. O vizită ce amintește, potrivit CNN, de primul turneu internațional al lui Trump din 2017. „Opt ani mai târziu, președintele Trump revine ca să reitereze viziunea sa pentru un Orient Mijlociu mândru, prosper și de succes, aflat în relații de cooperare cu Statele Unite, unde extremismului îi ia locul schimburile culturale și comerciale”, a declarant Karoline Leavitt, care a apreciat că această deplasare este „o istorică reîntoarcere către Orientul Mijlociu”.

President Donald Trump meets with Israel’s Prime Minister Benjamin Netanyahu of Israel in the Oval Office of the White House in Washington, DC, USA, on April 7, 2025. Photo by Yuri Gripas/ABACAPRESS.COM

Interesant este că pe lista țărilor vizate pentru această deplasare nu se află Israelul.

Nu este prima dată când Trump pare să-l lase pe Netanyahu deoparte. De la negocieri directe cu Iranul, până la discuții cu Hamas pentru eliberarea unui ostatic, fără să anunțe autoritățile israeliene, deciziile Casei Albe par să ignore tot mai des vechiul aliat.

Declarații de dragoste pentru Arabia Saudită

Săptămâna trecută, Trump a anunțat un armistițiu cu rebelii Houthi din Yemen, menit să protejeze navele americane. Totuși, înțelegerea nu include și apărarea intereselor Israelului. Apoi, presa a relatat că președintele american ia în calcul să ofere Arabiei Saudite acces la tehnologie nucleară civilă, fără să ceară, așa cum făcea administrația Biden, ca saudiții să normalizeze relațiile cu Israelul.

Pe lângă aceste gesturi, o altă declarație a atras atenția: liderul Hamas a spus că gruparea va elibera un cetățean cu dublă cetățenie – israeliană și americană – în urma unor negocieri directe cu oficiali din SUA. Mulți israelieni încep să se întrebe dacă Trump nu cumva își pierde interesul față de relația specială cu Israelul, pe care mulți o considerau mai solidă ca niciodată.

Interesul lui se mută pe țările bogate din Golf

În același timp, se conturează o schimbare de atitudine la Washington. Tot mai mulți consilieri ai lui Trump vor ca SUA să se implice mai puțin în conflictele din Orientul Mijlociu. În schimb, Trump pare să fie interesat să atragă investiții mari din partea țărilor bogate din Golf.

GAZA CITY, GAZA – APRIL 11: A Palestinian child is seen sitting on a non-explosive explosive used by Israel in its attacks months ago, posing a major threat to Palestinians in the tent camp area east of the Shuja’iyya neighborhood in Gaza City, Gaza on April 11, 2025. Hamza Z. H. Qraiqea / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Noul ambasador american în Israel, Mike Huckabee, a încercat să liniștească lucrurile. A declarat la televiziunea israeliană că SUA nu trebuie să ceară permisiunea Israelului pentru a încheia acorduri, iar apoi, pe rețelele sociale, a criticat presa pentru că ar fi exagerat ideea unui conflict între Trump și Netanyahu.

Discuții directe cu Iranul

Totuși, tensiunile nu sunt noi. Unele voci din cercul apropiat al premierului israelian s-au plâns că Steve Witkoff, trimisul lui Trump în regiune, face presiuni pentru un armistițiu cu Hamas și că ar fi influențat de legături de afaceri cu Qatarul.

Mai grav, există temeri că Trump ar putea renunța la opțiunea unei acțiuni militare împotriva Iranului, preferând un nou acord nuclear. Într-un episod recent, în fața presei și a lui Netanyahu, Trump a anunțat că va începe discuții directe cu Iranul, iar reacția surprinsă a liderului israelian a spus totul.

Pentru Israel, care timp de zeci de ani s-a bazat pe sprijinul Americii – indiferent de cine era la Casa Albă – această răcire a relațiilor vine ca un semnal de alarmă. Mai ales că, de această dată, semnalele vin chiar din partea unui președinte republican, dintr-un partid tradițional aliat al Israelului.

Articolul Trump își începe vizita în Orientul Mijlociu, dar evită Israelul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul francez pentru afaceri digitale, Clara Chappaz, a inițiat un demers pentru mobilizarea Spaniei, Greciei și Irlandei, în încercarea de a convinge Comisia Europeană să adopte reguli mai stricte privind verificarea vârstei adolescenților pe rețelele sociale.

Obiectivul ei este clar, așa cum a și declarat: un acord european care să oblige platformele să controleze vârsta utilizatorilor, cu sancțiuni severe pentru cei care nu respectă aceste cerințe.

„Rețelele sociale înainte de vârsta de 15 ani sunt interzise”, a declarat Clara Chappaz într-un interviu acordat publicației La Tribune Dimanche. Ministrul a subliniat că Franța are la dispoziție „trei luni pentru a-și mobiliza partenerii europeni” în vederea atingerii acestui obiectiv, scrie Le Monde.

Chappaz a amintit, de asemenea, că „la nivel european, avem (…) un cadru de referință pentru acțiune: Digital Services Act”, dar a insistat că „trebuie să mergem mai departe pentru a consolida domeniul său de aplicare, astfel încât să oblige rețelele sociale să nu accepte crearea de conturi fără verificarea vârstei”.

În acest context, ministrul a precizat că „își acordă trei luni pentru a mobiliza partenerii noștri europeni în jurul unei linii simple: verificarea vârstei ca imperativ”. Ea a adăugat că „sarcina mea astăzi este să adun o coaliție, cu Spania, Grecia și acum Irlanda, pentru a convinge Comisia Europeană”.

Posibilele sancțiuni

Ministrul francez a făcut, totuși, un avertisment important, referitor la termenul limită de impunerea a acestor măsuri și ce s-ar întâmpla dacă nu pot fi pune în aplicare în cel mai scurt timp.

„Dacă nu vom reuși să ajungem la un acord până în toamnă, Franța își va asuma responsabilitățile. În absența unui acord european, Franța va trebui să ia măsuri.”, a declarat Chappaz.

În ceea ce privește sancțiunile posibile, întrebată dacă guvernul ar putea merge până la impunerea unor măsuri punitive, Chappaz a răspuns ferm: „Da, ca dovadă, uitați-vă la ceea ce am făcut cu privire la site-urile pornografice. De la începutul lunii martie, Arcom [organismul francez de supraveghere digitală] a început să blocheze site-urile care nu respectă legislația franceză. Acestea trebuie să verifice dacă utilizatorii au peste 18 ani.”

Articolul Verificarea vârstei pe rețelele sociale: Franța cere acțiuni la nivel european apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit HRW, crimele au avut loc pe fondul unei ofensive militare de amploare a forţelor speciale, care a dus la moartea în masă a civililor şi la strămutarea forţată a comunităţilor Fulani. Raportul indică faptul că armata a coordonat şi a participat direct la masacru, alături de miliţia pro guvernamentală „Voluntarii pentru Apărarea Patriei” (VDP).

Organizaţia susţine că elicoptere militare şi drone survolau zona în timpul atacurilor, ceea ce sugerează existenţa unui control direct din partea comandamentului militar.

În replică, guvernul din Burkina Faso a negat în martie acuzaţiile, catalogând informaţiile drept „false” şi „menite să inducă ură şi violenţă comunitară”.

Articolul Armata şi miliţiile pro-guvernamentale din Burkina Faso au ucis peste 130 de civili apare prima dată în Mediafax.