Mediafax

A venit rândul Franței să anunțe tăieri bugetare de 40 miliarde de euro pentru a opri creșterea deficitului, cu o excepție: bugetul apărării va crește. Opoziția amenință cu moțiune de cenzură.

Premierul francez François Bayrou a anunțat marți un pachet de reduceri bugetare în valoare de 40 de miliarde de euro, ca măsură pentru deteriorarea finanțelor publice, într-o economie afectată de ani de crize și cheltuieli excesive. 

Pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating, guvernul încearcă să limiteze acum cheltuielile, în condițiile în care dobânzile la datoria publică sunt în creștere și riscă să devină principala povară bugetară. Planul vizează scăderea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% până în 2026, cu obiectivul final de a atinge pragul de 3% impus de Uniunea Europeană până în 2029.

Opoziția amenință cu o nouă moțiune de cenzură dacă măsurile vor fi prea dure, potrivit Reuters.

Macron avertizează Parlamentul: fără moțiune de cenzură! 

„Este acum responsabilitatea guvernului să aloce fondurile necesare la timp, astfel încât să putem continua să inovăm mai rapid, să producem mai rapid”, a declarat președintele Emmanuel Macron, după ce a anunțat o nouă mărire a bugetului pentru apărare. El a avertizat parlamentarii să nu depună o nouă moțiune de cenzură, amintind că cea din decembrie a întârziat adoptarea bugetului și a afectat planurile de înzestrare militară.

Bayrou, un centrist cu experiență, cunoscut pentru poziția sa strictă față de deficit, a transmis francezilor că „sacrificiile larg răspândite sunt inevitabile”. Deși bugetul apărării va crește, cele mai multe beneficii sociale vor fi înghețate, iar anumite scutiri fiscale vor fi plafonate.

Pachetul de austeritate, contestat de opoziție 

Partidele de stânga critică dur reducerile de pe zona de asistență socială, în timp ce extrema dreaptă avertizează că o înghețare generalizată a cheltuielilor este nedreaptă față de cetățeni și riscă să provoace reacții puternice împotriva guvernului.

Dacă nu va reuși să obțină sprijinul sau măcar toleranța unei părți a opoziției, premierul francez François Bayrou riscă să aibă aceeași soartă ca predecesorul său, înlăturat prin moțiune de cenzură în decembrie, în urma eșecului bugetului pentru 2025.

Pentru Macron, aflat în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat, situația actuală riscă să compromită moștenirea politică promisă încă din 2017, când a fost ales cu mesajul de a moderniza economia franceză și a pune capăt polarizării dintre stânga și dreapta.

Însă realitatea a fost cu totul alta. Valul de crize, de la protestele sociale la pandemia COVID-19 și inflația accelerată – a subminat promisiunile de reformă și a menținut Franța pe drumul unei politici bugetare marcate de cheltuieli excesive.

Articolul Guvernul francez pregătește reduceri bugetare de amploare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul a avut loc la ora 18.10 în județul Vrancea.

Acesta a avut magnitudinea 3,6 și s-a produs la adâncimea de 60 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani, Bârlad, Băcau, Buzău, Sfântu-Gheorghe, Galați.

Articolul Cutremur în zona seismică Vrancea. Ce magnitudine a avut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile din Georgia, Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana. La secțiunea Afaceri curente au fost abordate relațiile UE-CELAC, Somalia. De asemenea, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a informat succint cu privire la dialogul strategic UE-China, respectiv summit-urile UE-China și UE-Japonia.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a avut o intervenție prin video-conferință în care a prezentat ultimele evoluții din teren și discuțiile privind pacea in Ucraina, iar miniștrii de externe au avut un schimb de opinii cu privire la sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.

Țoiu a reafirmat necesitatea continuării ajutorului UE pentru Kiev

Ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a reafirmat necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina, cu accent pe sprijinul militar, financiar și asistența în perspectiva pregătirii viitorului sezon rece.

A subliniat, de asemenea, nevoia de a crește presiunea la adresa Rusiei prin adoptarea de noi măsuri restrictive. A salutat adoptarea a cinci listări suplimentare în temeiul regimului de măsuri restrictive privind încălcări ale drepturilor omului în Rusia, precum și 15 listări în temeiul regimului de măsuri restrictive împotriva acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei peste hotare. Aceste măsuri sunt menite, în principal, să limiteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul și să impună costuri economice și politice actorilor politici ruși responsabili de încălcarea drepturilor omului și de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. A susținut adoptarea rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni și s-a exprimat pentru convenirea unei formule la nivelul UE care să permită limitarea diplomaților ruși pe teritoriul Uniunii.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat sprijin pentru avansarea aderării Ucrainei și R. Moldova la UE și a susținut intensificarea eforturilor de outreach către partenerii globali cu privire la o pace justă și durabilă în Ucraina, inclusiv în perspectiva viitoarei Săptămâni la Nivel Înalt din cadrul Adunării Generale ONU din septembrie 2025.

Discuții și despre evoluțiile din Orientul Mijlociu

Discuția privind evoluțiile din Orientul Mijlociu a abordat situația din Gaza, context în care ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța unor măsuri de îmbunătățire a situației umanitare grave. În acest sens, a salutat dialogul constructiv recent dintre UE și Israel, urmare căruia Israelul a convenit asupra unor măsuri semnificative pentru îmbunătățirea situației umanitare din Fâșia Gaza, măsurile urmând a fi implementate în zilele următoare. De asemenea, a reiterat susținerea pentru încheierea unui acord de pace și eliberare a ostaticilor.

În ceea ce privește Iran, șeful diplomației române a exprimat profunda îngrijorare față de acțiunile Iranului în regiune și pe plan internațional și dezaprobarea față de decizia regimului de la Teheran de a sista cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Totodată, a punctat necesitatea menținerii monitorizării atente a evoluțiilor din cadrul programului nuclear iranian, ulterior demantelării parțiale de către SUA a principalelor facilități de producție, acesta continuând să prezinte riscuri semnificative de proliferare și de amenințare la adresa securității globale.

Evoluțiile din Georgia

Cu referire la evoluțiile din Georgia, șefa diplomației române a exprimat îngrijorare cu privire la regresul democratic al autorităților și la măsurile de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. De asemenea, a susținut importanța menținerii unei abordări principiale a UE față de situația din Georgia cu adoptarea unei reacții proporționale și reversibile, dar în același timp pragmatice, care să păstreze opțiunea de dialog, având în vedere obiectivul strategic pe termen lung al UE pentru regiune.

Referitor la Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana, oficialul român a exprimat importanța sprijinirii tranziției de la cooperare la un parteneriat sustenabil și a subliniat necesitatea asumării responsabilității partenerilor, ca pas esențial în vederea alinierii acțiunilor UE la specificul local al fiecărui stat.

În marja reuniunii CAE, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a găzduit un mic-dejun informal cu participarea viceprim-ministrului/ministrului de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Ministrul român de externe a evidențiat situația complexă din R. Moldova în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului. A salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor. De asemenea, Oana Țoiu a subliniat importanța continuării sprijinului UE și al statelor membre și a reiterat susținerea pentru avansarea procesului de aderare la UE.

Întrevederi cu omologii din Spania și Polonia

Totodată, în contextul participării la reuniunea CAE, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare, José Manuel Albares Bueno, precum și cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe modalități concrete de valorificare a Parteneriatelor Strategice bilaterale, cu accent pe diversificarea schimburilor economice și securitatea regională, inclusiv cooperarea în domeniul industriei de apărare. În dialogul cu oficialul polonez, ministrul Oana Țoiu a punctat interesul pentru o conlucrare în vederea utilizării oportunităților comune oferite de finanțarea UE pentru a participa la reconstrucția Ucrainei. În cadrul întrevederii cu omologul spaniol, demnitarul român a accentuat încrederea față de angajamentul comun pentru finalizarea Acordului bilateral privind dubla cetățenie.

Articolul Oana Țoiu a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE. Întâlniri bilaterale cu omologii din Spania și Polonia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inteligența artificială se transformă rapid dintr-un instrument de progres într-o posibilă amenințare majoră la adresa securității naționale, a avertizat Jonathan Hall, consilierul independent al guvernului britanic pentru legislația antiteroristă.

În cel mai recent raport, prezentat marți, expertul britanic a explicat că AI, în special cea generativă, riscă să devină „valul iminent” care va alimenta propaganda extremistă și va facilita pregătirea atacurilor teroriste.

Potrivit raportului, citat de politico.eu, AI capabilă să creeze text, imagini, audio și video pe baza unor seturi de date, ar putea deveni ușor un „cerc închis al radicalizării” pentru persoanele vulnerabile, în special tinerii singuratici.

Chatbot-urile avansate pot nu doar să răspândească ideologie extremistă, ci și să „evalueze” și să direcționeze potențialii recruți spre rețele umane de radicalizare.

Exemplul deja documentat al lui Jaswant Singh Chail, care a plănuit asasinarea Reginei Elisabeta a II-a cu ajutorul unui chatbot denumit de el „prietena sa AI”, este un semnal de alarmă că astfel de riscuri nu mai sunt doar ipotetice, conideră revizorul independent al legislației antiteroriste din Marea Britanie.

Cursa pentru profit lasă securitatea pe ultimul loc

Raportul semnalează că există deja o industrie clandestină dedicată „spargerii” barierelor etice implementate de companiile tech, permițând crearea de conținut terorist, în ciuda filtrelor de siguranță.

În același timp, lipsa de transparență a marilor companii de AI este dur criticată: „Au puține motive să explice cum funcționează modelele lor sau ce fac pentru protejarea umanității, într-o cursă acerbă pentru cotă de piață”, menționează expertul.

Printre amenințările viitoare, raportul ia în considerare posibilitatea ca AI să fie folosită pentru identificarea și sinteza armelor biologice sau chimice, scrierea de cod pentru atacuri cibernetice și crearea de „armate de boți” capabile să manipuleze opinia publică pe rețelele sociale prin mesaje coordonate.

„Frontiera tehnologică este deja aici, iar legislația trebuie să țină pasul cu ea. Dacă nu acționăm acum, în curând s-ar putea să fie prea târziu”.

Marea Britanie a anunțat anul trecut înființarea unui nou Laborator pentru Cercetare în Securitatea AI pentru a face față acestei provocări în continuă evoluție.

Cu o finanțare inițială de peste 8 milioane de euro, centrul de cercetare are drept obiectiv protejarea Marii Britanii și a aliaților săi (inclusiv țările Five Eyes și NATO) împotriva noilor amenințări din domeniul AI și a utilizării maligne a inteligenței arficiale.

Articolul Inteligența Artificială va fi următoarea armă a extremiștilor, avertizează un expert al guvernului britanic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a avut marți, o întrevedere bilaterală cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, în contextul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Discuțiile au evidențiat nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state, mai ales în componentele de apărare și cooperare economică.

Oficialii au reafirmat angajamentul comun pentru consolidarea securității în regiune, cu un accent deosebit pe întărirea Flancului Estic al NATO.

În acest context, cei doi miniștri au exprimat recunoștință pentru contribuția militarilor români din cadrul detașamentului de apărare antiaeriană din Polonia, precum și a militarilor polonezi integrați în brigada multinațională de la Craiova.

În plan european, România și Polonia au subliniat nevoia continuării sprijinului pentru Ucraina și a unei presiuni sporite asupra Federației Ruse.

Cei doi miniștri au reiterat susținerea comună pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene, inclusiv prin măsuri suplimentare asupra exporturilor rusești de energie, sancționarea „flotei fantomă” și limitarea veniturilor Rusiei din petrol.

Un alt punct esențial al discuției a fost reconstrucția Ucrainei, în care România și Polonia își propun o abordare coordonată, valorificând oportunitățile oferite de fondurile europene și parteneriatele între companiile celor două țări.

În acest sens, ministrul Oana Țoiu a propus inițierea unui dialog privind implicarea băncilor naționale de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a instrumentelor financiare europene.

Cei doi oficiali au convenit și asupra intensificării cooperării în promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte concrete de impact, precum dezvoltarea mass-mediei în limba română, ca parte a unui efort comun de combatere a propagandei ruse.

Articolul România și Polonia consolidează Parteneriatul Strategic și coordonarea în domeniul securității apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, aflat într-o vizită la Washington, a explicat caracteristicile unice ale acestor sisteme de rachete.

„Pe scurt, este vorba despre lansatoare terestre care pot trage diverse tipuri de rachete ghidate, cu raze de acțiune diferite”, a precizat Pistorius, potrivit dpa.

Caracteristica principală a sistemului american este capacitatea sa de a lansa mai multe tipuri de rachete.

Acest sistem este capabil să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, însă ministrul german al Apărării a subliniat că ar avea un rol de descurajare.

În ceea ce privește armele ofensive cu rază lungă, Germania se bazează în prezent pe racheta de croazieră aer-sol Taurus, cu o rază de aproximativ 500 km, și pe rachetele ATACMS lansate de pe platforme HIMARS, care, în cea mai recentă versiune, pot atinge până la 1.000 km, informează Monitorul Apărării și Securității.

Achiziția planificată până în 2026 a sistemului american MRC Typhon deschide posibilitatea executării de lovituri la distanțe de peste 1.000 km.

Acest sistem este capabil să lanseze rachete de croazieră Tomahawk Block V, cu o rază de acțiune de aproape 2.000 de kilometri, suficientă pentru a lovi Moscova din Berlin.

Typhon, denumit în mod obişnuit „Sistemul strategic de tragere rază medie” (SMRF), este un lansator pentru rachete Standard SM-6 şi Tomahawk. Fiecare lansator conţine patru celule de lansare verticală Mark 41 montate într-un container de 12 metri.

Germany plans to acquire U.S. MRC Typhon missile systems by 2026 to deter Russia, says Defense Minister Pistorius.

The system can launch Tomahawk Block V cruise missiles with a range of ~1800 km — enough to reach Moscow from Berlin. pic.twitter.com/UajQGzd3v0

— Clash Report (@clashreport) July 15, 2025

Articolul Germania va achiziționa sisteme americane Typhon. Acestea pot lansa rachete Tomahawk capabile să lovească Moscova din Berlin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează.

Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina.

„Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa.

„Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa.

Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate

Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum.

Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. 

În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk.

Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.

Articolul Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: „Va continua până când va obține ceea ce vrea” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România își exprimă sprijinul pentru încheierea unui acord comercial cu Statele Unite, în contextul în care administrația Trump a impus tarife de 30% asupra Uniunii Europene.

Declarațiile au fost făcute de ministrul de Externe, Oana Țoiu, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles, unde miniștrii de externe din țările membre discută despre conflictele din Ucraina și Fâșia Gaza.

„Din punctul nostru de vedere, negocierile cu Statele Unite ale Americii trebuie să continue. În acest moment, poziția tarifară a președintelui Trump are un efect și asupra economiei din România”, a spus Oana Țoiu.

Ea a declarat că, deși România nu are un volum mare de exporturi către Statele Unite, efectele deciziei americane se resimt în sectoare foarte importante ale economiei.

„Noi avem un volum mic de exporturi față de Statele Unite ale Americii, însă are un impact major pe lanțul de producție, în special în ce privește industria auto, unde România este un furnizor important”.

Oana Țoiu a precizat că România își pune speranțele în mecanismele de negociere ale Uniunii Europene. „Avem încredere în cadrul de negociere în Uniunea Europeană, pentru că și România are o putere mai mare de negociere și sperăm să ajungem la un acord care să nu ducă la acele tarife până la 1 august”.

Ministra a mai spus că țara noastră sprijină poziția Comisiei Europene, care vrea continuarea negocierilor până la 1 august și evitarea unor măsuri de răspuns împotriva Statelor Unite.

Articolul România vrea o înțelegere comercială cu SUA până la 1 august. Oana Țoiu: „Sperăm la un acord ca să evităm tarifele de 30%” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ucrainenii cred că surprinzătoarea schimbare de atitudine față de țara lor a lui Trump este rezultatul discuțiilor cu Melania, soția sa. Ei cred că sistemele Patriot de care Ucraina avea atâta nevoie și pe care Trump a decis să le trimită ajung în țara lor tot datorită soției lui Trump.

Nu este de mirare, deci, că Melania Trump este celebrată pe rețelele ucrainene de socializare cu meme-uri dintre cele mai creative.

Într-unul dintre ele, Melania, purtând iconica sa pălărie neagră, cu boruri drepte, a designerului american Eric Javits este reprezentată ca un agent ucrainean.

„Îi spun lui Vladimir: „Nu este aceasta o conversație foarte plăcută?”. Și apoi aud că a lansat bombe în noaptea respectivă”

În altul, niște personaje cu aspect neelucidat, purtând însemnele statului ucrainean, îi oferă Melaniei o șapcă pe care sunt aplicate culorile naționale ale Ucrainei, iar într-un altul, Melania este reprezentată stând în spatele președintelui Trump, în timp ce acesta semnează documentul prin care trimite sistemele anti-rachetă Patriot în Ucraina.

Practic, ucrainenii o celebrează în cele mai onorante ipostaze pe prima doamnă a Statelor Unite.

Într-o întâlnire care a avut loc ieri la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte,  președintele Dondald Trump  a vorbit despre natura duplicitară a lui Putin:

„Conversațiile mele cu el (cu Putin, n.r.) au fost întotdeauna foarte plăcute. Eu îi spun „Nu este aceasta o conversație foarte plăcută?”. Și apoi aud că a lansat bombe în noaptea respectivă”.

„Mă duc acasă și-i spun primei doamne: Azi am vorbit cu Vladimir. Am avut o conversație minunată. Iar ea mi-a răspuns: „Serios? Alt oraș tocmai a fost bombardat”.

S-a implicat încă de la început în cauza ucraineană

Născută în Slovenia, Melania Trump a apărut de la bun început ca un suporter al Ucrainei mai mare decât soțul său, mult mai sceptic, care l-a și numit pe Zelensky „dictator”.

La puțină vreme după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Melania Trump a făcut apel la urmăritorii ei de pe rețelele sociale să doneze către Crucea Roșie, spunând: „este devastator și oribil să văd oameni nevinovați suferind”.

Articolul Melania Trump, celebrată pe rețelele ucrainene de socializare, după ce soțul său a fost de acord să trimită Ucrainei sistemele Patriot apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israelul a atacat din nou Libanul, în ciuda armistițiului agreat în noiembrie 2024, bombardând ținte Hezbollah în valea Bekaa, potrivit comunicatului emis marți de armata israeliană.

„Avioanele de vânătoare israeliene, ghidate de informațiile militare și de comandamentul nordic, au lovit mai multe ținte teroriste ale organizației teroriste Hezbollah în regiunea Bekaa, se arată în comunicatul militar, care face referire la „tabere militare” ale „forței Radwan”, unitatea de elită a Hezbollah, potrivit Le Monde.

Oficialii forțelor israeliene spun că aceste complexe militare ar fi fost folosite de Hezbollah pentru a forma și antrena teroriști care planificau atacuri împotriva Israelului.

12 morți și 8 răniți, bilanțul ultimului raid israelian

Bombardamentele au avut un impact devastator. 12 persoane au murit, inclusiv 7 sirieni, iar alte opt au fost rănite, după ce bombele au lovit o tabără de refugiați sirieni din Wadi Fara, în nordul văii Bekaa, din estul Libanului.

Agențiile de presă libaneze, precum Agenția Națională de Informații, nu au confirmat prezența unităților Hezbollah în zona atacată și au raportat că raidul a lovit doar o tabără de refugiați sirieni.

Ministerul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că aceste atacuri sunt un „mesaj clar” adresat Hezbollah și guvernului libanez, care, potrivit Israelului, nu a acționat suficient pentru a dezarma grupul, conform acordului de armistițiu.

„Vom lovi toți teroriștii și vom contracara orice amenințare care planează asupra locuitorilor din nord și asupra Statului Israel”, a adăugat oficialul, menționând că Israelul va riposta „cu o forță maximă” la orice tentativă de reconstrucție a capacităților Hezbollah.

Israelul acuză autoritățile libaneze că nu au respectat acordul, permițând Hezbollah să își păstreze și să își întărească infrastructura teroristă. Armata israeliană a subliniat că stocarea de arme și activitățile Hezbollah pe aceste locații reprezintă o încălcare gravă a acordurilor între Israel și Liban și constituie o amenințare continuă pentru securitatea Israelului.

Israel își menține trupele în Liban, încălcând armistițiul

Acordul de încetare a focului, care a pus capăt unui război care dura de mai bine de un an și două luni, prevedea ca Hezbollah să-și retragă combatanții la aproximativ 30 de kilometri de granița israeliană. În acest sector trebuiau concentrate ulterior doar armata libaneză și forțele de menținere a păcii ale ONU.

Deși s-a angajat să se retragă complet de pe teritoriul libanez, Israelul continuă să-și mențină trupele în sudul Libanului și lansează lovituri frecvente în special în sud, susținând că în acest mod împiedică Hezbollah să-și refacă capacitățile și să amenințe din nou securitatea națională a Israelului.

Sâmbătă, cel puțin o persoană a fost ucisă în orașul Khiam în urma unui alt atac israelian, a cărui țintă ar fi fost un comandant anti-tanc al Hezbollah.

Articolul Israel a bombardat din nou sudul Libanului apare prima dată în Mediafax.