Mediafax

Investigația, anunțată marți, vizează contractele și donațiile din străinătate către Universitatea din Michigan, dar și colaborările sale de cercetare internaționale. Potrivit Departamentului Educației (DOE), declarațiile financiare ale universității au fost „incomplete, inexacte și transmise cu întârziere”.

Cazul s-a dezvoltat după ce autoritățile federale au acuzat un cercetător chinez și partenera sa, angajată într-un laborator al universității, că au încercat să aducă o ciupercă toxică în SUA. La doar câteva zile distanță, un alt cercetător chinez a fost arestat la sosirea în țară, fiind suspectat că a expediat materiale biologice către un laborator al aceleiași universități.

Paul Monroe, consilier șef de investigații al DOE a declarat că aceste acuzații demonstrează că laboratoarele Universității din Michigan rămân expuse unor potențiale acte de sabotaj.

Investigația se desfășoară într-un efort mai amplu început în timpul primului mandat al lui Donald Trump, vizând transparența finanțărilor externe în mediul universitar american, în special în ceea ce privește legăturile cu China. În urma presiunilor exercitate de reprezentanți republicani, în luna ianuarie, Universitatea din Michigan a încheiat un parteneriat cu o Universitate din Shanghai.

Articolul SUA: Universitatea din Michigan, anchetată federal după arestarea a doi cercetători chinezi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform surselor, Bennit, director senior pentru capacitatea maritimă și industrială, a părăsit organismul pentru a se alătura sectorului privat, iar McCormick, șef de cabinet al NSC, ar urma să fie șef de cabinet al biroului senatorului Bill Hagerty.

Plecarea lui Bennitt este considerată semnificativă, având în vedere că administrația Trump își propusese încă de la început să revitalizeze marina SUA și să reducă influența Chinei asupra industriei navale globale. Un birou maritim în cadrul NSC fusese format, însă până în iulie, cinci dintre cei șapte angajați ai acestui birou demisionaseră.

Consiliul Național de Securitate, cândva un pilon central în elaborarea politicilor de securitate, a fost afectat de concedieri și restructurări succesive. Unele departamente au fost comasate, iar altele, cum ar fi cele pentru Orientul Mijlociu și

Africa, au fost reorganizate, iar în mai, Mikle Waltz a fost înlăturat după ce a inclus un jurnalist într-un grup de conversații privind o campanie militară din Yemen.

Articolul Casa Albă: Doi oficiali seniori părăsesc Consiliul Național de Securitate al SUA – surse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Departamentul pentru Securitate Internă a confirmat marți că un zbor de deportare a ajuns în Eswatini, transportând persoane condamnate pentru infracțiuni grave, printre care crimă și abuz sexual asupra minorilor. Printre cei deportați se numără cetățeni din Vietnam, Jamaica, Laos, Cuba și Yemen, potrivit purtătoarei de cuvânt Tricia McLaughlin. „Aceste persoane au comis fapte atât de barbare încât țările lor de origine au refuzat să le primească”, a declarat aceasta.

Decizia vine după hotărârea Curții Supreme din iunie, care a permis administrației Trump să reia deportările către țări terțe, fără a oferi migranților posibilitatea de a demonstra riscurile la care ar putea fi supuși.

Administrația Trump prezintă măsura ca un pas spre întărirea securității interne, însă organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra posibilelor încălcări ale drepturilor migranților.

Articolul SUA trimit migranți în Eswatini după decizia Curții Supreme. Primul zbor deja a aterizat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul unor declarații de presă la Casa Albă, președintele american, Donald Trump a declarat „Nu înțeleg de ce ar fi atât de interesați. E mort de multă vreme. Nu a fost niciodată un factor important în viață. Nu înțeleg interesul sau fascinația. Chiar nu înțeleg”.

Trump a mai sugerat că unele dintre informațiile din dosarele anchetei referitoare la asociații lui Epstein ar putea fi false, făcând o paralelă cu investigația procurorului special Robert Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile din 2016.

„Nu înțeleg de ce cazul Jeffrey Epstein ar interesa pe cineva. E destul de plictisitor. E sordid, dar e plictisitor. Și nu înțeleg de ce continuă”, a adăugat președintele.

Liderul de la Casa Albă a mai declarat că singurii interesați de menținerea acestei povești sunt „oameni foarte răi” și „presa falsă”.

Declarația vine după ce Trump a anunțat refuzul de a publica infomrații suplimentare despre cazul Epstein, iar instituții precum DOJ ȘI FBI u susținut că nu există dovezi privind o listă de clienți sau o posibilă crimă în detenție.

Articolul Trump nu înțelege de ce susținătorii săi sunt interesați de cazul Epstein: „e plictisitor!” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vance Boelter, în vârstă de 57 de ani și-a recunoscut fapta și a fost pus sub acuzare pentru moartea fostei președinte a Camerei Reprezentanților din Minnesota, Melissa Hortman, și a soțului acesteia, precum și rănirea gravă a senatorului John Hoffman și a soției acestuia.

Procurorul General interimar pentru Minnesota, Joseph Thompson a declarat „ance Boelter a plănuit și a comis o noapte de teroare care a zguduit Minnesota din temelii. A comis asasinate politice țintite cum nu s-au mai văzut în Minnesota”.

Boelter a fost arestat în Green Isle, Minnesota, după o vânătoare de două zile. În mașina sa au fost descoperite caiete cu numele a aproape 50 de oficiali aleși, printre care senatoarea din Wisconsin Tammy Baldwin și reprezentantele din

Michigan Haley Stevens și Debbie Dingell. Autoritățile nu au precizat dacă vor cere pedeapsa cu moartea.

Articolul Cazul uciderii congresmanilor din Minnesota: Suspectul fost pus sub acuzare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele nouă comunități afirmă că noile prevederi „reprezintă un pericol real și iminent” pentru drepturile lor. Legile contestate permit guvernului federal și celui provincial să desemneze proiecte considerate de interes național sau să creeze „zone economice speciale”, în care unele legi existente nu se mai aplică.

Parlamentul canadian a adoptat în luna iunie un act normativ care oferă guvernului dreptul de a selecta proiecte miniere, petroliere sau de infrastructură și de a decide ulterior care legi li se aplică.

Premierul liberal Mark Carney a declarat că noile reglementări răspund promisiunilor sale de campanie de a accelera proiectele de țară, însă atât grupurile indigene, cât și activiștii de mediu critică măsurile.

„Legea federală permite Canadei să impună proiecte fără o implicare reală a Primelor Națiuni”, se arată în documentul depus la instanță.

Articolul Canada: Primele Națiuni contestă în instanță noi legi privind proiectele de infrastructură apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sindicatul Federația Inginerilor Profesioniști și Tehnici care reprezintă și judecători de imigrație anunțat că 15 judecători au fost demiși fără motivație vineri, iar alți doi luni, aceștia activând în instanțe din zece state precum California, Illinois, Louisiana, Maryland, Massachusetts, New York, Ohio, Texas, Utah și Virginia.

Președintele sindicatului, Matt Biggs a declarat „Este absurd. Răspunsul este să încetăm concedierile și să începem angajările. Este scandalos și împotriva interesului public că, în același timp în care Congresul a autorizat 800 de judecători de imigrare, concediem un număr mare de judecători fără motiv”.

În timp ce noua legislație alocă 3,3 miliarde de dolari pentru extinderea numărului de judecători de imigrare și reducerea întârzierilor, sindicatul avertizează că valul de concedieri nu va face decât să agraveze blocajele existente, întrucât recrutarea și pregătirea noilor magistrați poate dura chiar și un an. În prezent, aproximativ 600 de judecători gestionează milioanele de cazuri aflate pe rol.

Articolul Administrația Trump concediază 17 judecători de imigrare din zece state apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.

Anterior, autoritățile finlandeze puteau interveni doar punctual, analizând fiecare tranzacție în parte, însă noua lege instituie o interdicție generală, simplificând procesul și consolidând capacitatea de reacție a statului.

Legea se înscrie într-o serie de măsuri luate de autoritățile de la Helsinki în urma invaziei din Ucraina. Printre alte măsuri asemănătoare, Finlanda și-a închis granița cu Rusia, acuzând un „război hibrid” și s-a retras din Convenția de la Ottawa, tratat ce reglementează utilizarea de mine anti-perrsonal.

Articolul Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Încercarea de mediere de marți a instanței supreme a Braziliei nu a reușit să ducă la un compromis între guvern și legislativ cu privire la creșterea taxei IOF, măsură adoptată recent de executiv pentru a crește veniturile statului. Decizia guvernului a fost întâmpinată cu opoziție în Congres, care a încercat să blocheze aplicarea acesteia.

În urma discuțiilor, reprezentanți ai Camerei Deputaților, Senatului și ai guvernului au convenit că soluția va trebui să vină printr-o hotărâre judecătorească a Curții Supreme.

Judecătorul de la Curtea Supremă, Alexandre de Moraes a suspendat temporar atât decretul prin care guvernul a majorat taxa, cât și încercarea Congresului de a-l anula.

Articolul Brazilia: Guvernul și Congresul nu ajung la un acord privind taxa IOF apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.

În urma reuniunii Consiliului de Afaceri Externe de marți, șefa diplomației europene, Kaja Kallas a transmis următorul mesaj „Salutăm anunțul președintelui Trump de a trimite mai multe arme Ucrainei, deși am dori să vedem SUA împărțind această povară”. De asemenea, a subliniat că sprijinul american oferă un avantaj în a determina autoritățile ruse să înceapă negocierile de pace.

Întrebată despre posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate pentru achiziția de arme, Kallas a evitat un răspuns clar, declarând „Trebuie să oferim Ucrainei mai multe fonduri pentru a se apăra. Deși avem opinii diferite cu privire la activele (n.r. rusești) înghețate, este important ca toată lumea să audă perspectiva fiecăruia. În cele din urmă, avem cu toții contribuabili care se întreabă de ce Rusia nu plătește pentru daunele pe care le-a cauzat”.

Articolul UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițativei de a livra sistme Patriot către Ucraina apare prima dată în Mediafax.