Mediafax

Chiar și fără un plan clar, criticii din opoziție au denunțat propunerea, unii comparând locul sugerat cu un „lagăr de concentrare”, care ar putea duce la curățarea etnică în enclava de coastă devastată de 21 de luni de conflict.

Administrația prim-ministrului Benjamin Netanyahu a apărat proiectul, afirmând că acesta ar oferi civililor un refugiu sigur și ar slăbi și mai mult controlul militanților Hamas asupra Gazei, dar rămâne neclar dacă este vorba de o politică concretă a guvernului.

Ideea a fost lansată de ministrul apărării Israel Katz la începutul acestei luni, iar Netanyahu a convocat miniștrii și oficialii din domeniul apărării pentru a o discuta duminică seara.

Armata a fost rugată să elaboreze o propunere detaliată, dar Netanyahu a respins-o ca fiind prea costisitoare și complicată, au declarat doi oficiali israelieni care au fost prezenți, și le-a ordonat să vină cu o soluție mai ieftină și mai rapidă.

O sursă militară israeliană a declarat că este vorba de o inițiativă complexă, care necesită o logistică sofisticată pentru infrastructura de canalizare, salubritate, servicii medicale, aprovizionare cu apă și alimente.

Planificarea se află încă într-o fază incipientă, a declarat sursa, iar obiectivul este de a ajuta palestinienii care nu doresc să trăiască sub dominația Hamas.

Hamas nu a răspuns la solicitarea Reuters de a oferi comentarii.

Unii comentatori au sugerat că adevăratul scop al lansării planului era acela de a crește presiunea asupra Hamas în timpul negocierilor de încetare a focului, calmând în același timp aripa dreaptă a cabinetului, care se opune oricărei armistiții.

Biroul lui Netanyahu și armata israeliană nu au răspuns la solicitarea Reuters de a comenta.

Articolul Dezbateri aprinse între politicienii israelieni: Nu există un plan concret pentru „orașul umanitar” al Israelului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul de Finanțe din Mexic a precizat că, deși cele trei instituții sunt vizate de interdicții americane privind anumite tranzacții, până în prezent nu există informații concrete care să demonstreze activități ilegale. Cele trei instituții financiare au negat acuzațiile formulate de SUA, iar guvernul mexican a subliniat că Trezoreria americană nu a furnizat dovezi clare în acest sens.

Amenzile impuse de autoritatea mexicană de reglementare bancară au legătură cu neconformități administrative, în special în prevenirea spălării banilor și publicarea de informații obligatorii. Intercam a fost sancționată cu aproximativ 4,9 milioane de dolari, CIBanco cu circa 3,5 milioane de dolari, iar Vector Casa de Bolsa cu aproximativ 1,4 milioane de dolari.

Articolul Mexic: Amenzi de peste 9 milioane de dolari pentru trei bănci vizate de sancțiuni americane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul făcut de președintele Trump vine înainte de începerea, programată luni, a unei sesiuni speciale a Legislativului din Texas. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, liderul republican a avut o convorbire telefonică cu delegația republicană din Texas, cerându-le să obțină cinci noi districte „câștigabile”.

Inițiativa are scopul de a evita scenariul petrecut la primul mandat al lui Trump când democrații au câștigat alegerile intermediare, organizate la jumătatea mandatului unui președinte.

Planul prevede mutarea alegătorilor democrați din zone competitive în circumscripții deja dominate de republicani, pentru a consolida majoritatea GOP. Totuși, unii republicani sunt precauți, avertizând că o redesenare agresivă ar putea avea efecte contrare.

Inițiativa vine după ce hărțile desenate în urma recensământului din 2020 erau considerate stabile până la sfârșitul deceniului. Dacă Texas modifică planul la cererea lui Trump, alte state controlate de republicani ar putea urma exemplul, riscând să declanșeze reacții similare în state conduse de democrați.

Articolul Donald Trump cere republicanilor din Texas să redeseneze harta electorală în vederea alegerilor din 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, care a declarat că „misiunea a fost un succes” și că situația din Los Angeles s-a stabilizat. „Mulțumită trupelor noastre care au răspuns apelului, haosul din Los Angeles se diminuează”, a spus acesta.

Președintele Donald Trump a trimis trupele în iunie, în ciuda opoziției guvernatorului Gavin Newsom. Aproximativ 700 de pușcași marini rămân dislocați în zonă, alături de ceilalți 2.000 de membri ai Gărzii Naționale.

În contextul demarării acțiunilor privind controlul imigrației, administrație de la Washington a desfășurat mii de soldați la frontiera cu Mexicul și a instituit zone militare pentru a sprijini operațiunile ICE (autoritățile de imigrație).

Articolul Los Angeles : Pentagonul retrage 2.000 de membri ai Gărzii Naționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Investigația, anunțată marți, vizează contractele și donațiile din străinătate către Universitatea din Michigan, dar și colaborările sale de cercetare internaționale. Potrivit Departamentului Educației (DOE), declarațiile financiare ale universității au fost „incomplete, inexacte și transmise cu întârziere”.

Cazul s-a dezvoltat după ce autoritățile federale au acuzat un cercetător chinez și partenera sa, angajată într-un laborator al universității, că au încercat să aducă o ciupercă toxică în SUA. La doar câteva zile distanță, un alt cercetător chinez a fost arestat la sosirea în țară, fiind suspectat că a expediat materiale biologice către un laborator al aceleiași universități.

Paul Monroe, consilier șef de investigații al DOE a declarat că aceste acuzații demonstrează că laboratoarele Universității din Michigan rămân expuse unor potențiale acte de sabotaj.

Investigația se desfășoară într-un efort mai amplu început în timpul primului mandat al lui Donald Trump, vizând transparența finanțărilor externe în mediul universitar american, în special în ceea ce privește legăturile cu China. În urma presiunilor exercitate de reprezentanți republicani, în luna ianuarie, Universitatea din Michigan a încheiat un parteneriat cu o Universitate din Shanghai.

Articolul SUA: Universitatea din Michigan, anchetată federal după arestarea a doi cercetători chinezi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sindicatul Federația Inginerilor Profesioniști și Tehnici care reprezintă și judecători de imigrație anunțat că 15 judecători au fost demiși fără motivație vineri, iar alți doi luni, aceștia activând în instanțe din zece state precum California, Illinois, Louisiana, Maryland, Massachusetts, New York, Ohio, Texas, Utah și Virginia.

Președintele sindicatului, Matt Biggs a declarat „Este absurd. Răspunsul este să încetăm concedierile și să începem angajările. Este scandalos și împotriva interesului public că, în același timp în care Congresul a autorizat 800 de judecători de imigrare, concediem un număr mare de judecători fără motiv”.

În timp ce noua legislație alocă 3,3 miliarde de dolari pentru extinderea numărului de judecători de imigrare și reducerea întârzierilor, sindicatul avertizează că valul de concedieri nu va face decât să agraveze blocajele existente, întrucât recrutarea și pregătirea noilor magistrați poate dura chiar și un an. În prezent, aproximativ 600 de judecători gestionează milioanele de cazuri aflate pe rol.

Articolul Administrația Trump concediază 17 judecători de imigrare din zece state apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.

Anterior, autoritățile finlandeze puteau interveni doar punctual, analizând fiecare tranzacție în parte, însă noua lege instituie o interdicție generală, simplificând procesul și consolidând capacitatea de reacție a statului.

Legea se înscrie într-o serie de măsuri luate de autoritățile de la Helsinki în urma invaziei din Ucraina. Printre alte măsuri asemănătoare, Finlanda și-a închis granița cu Rusia, acuzând un „război hibrid” și s-a retras din Convenția de la Ottawa, tratat ce reglementează utilizarea de mine anti-perrsonal.

Articolul Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform surselor, Bennit, director senior pentru capacitatea maritimă și industrială, a părăsit organismul pentru a se alătura sectorului privat, iar McCormick, șef de cabinet al NSC, ar urma să fie șef de cabinet al biroului senatorului Bill Hagerty.

Plecarea lui Bennitt este considerată semnificativă, având în vedere că administrația Trump își propusese încă de la început să revitalizeze marina SUA și să reducă influența Chinei asupra industriei navale globale. Un birou maritim în cadrul NSC fusese format, însă până în iulie, cinci dintre cei șapte angajați ai acestui birou demisionaseră.

Consiliul Național de Securitate, cândva un pilon central în elaborarea politicilor de securitate, a fost afectat de concedieri și restructurări succesive. Unele departamente au fost comasate, iar altele, cum ar fi cele pentru Orientul Mijlociu și

Africa, au fost reorganizate, iar în mai, Mikle Waltz a fost înlăturat după ce a inclus un jurnalist într-un grup de conversații privind o campanie militară din Yemen.

Articolul Casa Albă: Doi oficiali seniori părăsesc Consiliul Național de Securitate al SUA – surse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Departamentul pentru Securitate Internă a confirmat marți că un zbor de deportare a ajuns în Eswatini, transportând persoane condamnate pentru infracțiuni grave, printre care crimă și abuz sexual asupra minorilor. Printre cei deportați se numără cetățeni din Vietnam, Jamaica, Laos, Cuba și Yemen, potrivit purtătoarei de cuvânt Tricia McLaughlin. „Aceste persoane au comis fapte atât de barbare încât țările lor de origine au refuzat să le primească”, a declarat aceasta.

Decizia vine după hotărârea Curții Supreme din iunie, care a permis administrației Trump să reia deportările către țări terțe, fără a oferi migranților posibilitatea de a demonstra riscurile la care ar putea fi supuși.

Administrația Trump prezintă măsura ca un pas spre întărirea securității interne, însă organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra posibilelor încălcări ale drepturilor migranților.

Articolul SUA trimit migranți în Eswatini după decizia Curții Supreme. Primul zbor deja a aterizat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul unor declarații de presă la Casa Albă, președintele american, Donald Trump a declarat „Nu înțeleg de ce ar fi atât de interesați. E mort de multă vreme. Nu a fost niciodată un factor important în viață. Nu înțeleg interesul sau fascinația. Chiar nu înțeleg”.

Trump a mai sugerat că unele dintre informațiile din dosarele anchetei referitoare la asociații lui Epstein ar putea fi false, făcând o paralelă cu investigația procurorului special Robert Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile din 2016.

„Nu înțeleg de ce cazul Jeffrey Epstein ar interesa pe cineva. E destul de plictisitor. E sordid, dar e plictisitor. Și nu înțeleg de ce continuă”, a adăugat președintele.

Liderul de la Casa Albă a mai declarat că singurii interesați de menținerea acestei povești sunt „oameni foarte răi” și „presa falsă”.

Declarația vine după ce Trump a anunțat refuzul de a publica infomrații suplimentare despre cazul Epstein, iar instituții precum DOJ ȘI FBI u susținut că nu există dovezi privind o listă de clienți sau o posibilă crimă în detenție.

Articolul Trump nu înțelege de ce susținătorii săi sunt interesați de cazul Epstein: „e plictisitor!” apare prima dată în Mediafax.