Ioan Aurel Pop, mesaj înainte de turul 2 al prezidențialelor: „Să păstreze linia europeană, asta ar trebui să facă viitorul președinte”

Mediafax

Întrebat cum definește cuvântul „încredere” în politică și politicieni, Ioan Aurel Pop a explicat că încrederea în politică și în lideri se bazează pe educație și pe transmiterea valorilor și virtuților către tineri: „Cred că o societate care reușește să transmită prin educație celor pe care îi formează virtuți și valori poate să fie sigură că în inimile și în mințile lor va fi și de încredere. Fără încredere în elita care conduce nu există nici speranță.”

Educația, un domeniu vulnerabil în România

Potrivit Europa Liberă, istoricul a identificat educația drept unul dintre cele mai vulnerabile domenii în România prezentă: „Există marea primejdie să facem de acum încolo medici proști care să nu ne poată vindeca, profesori nepregătiți care să nu mai fie modele pentru elevi, ingineri care să facă șosele și poduri proaste. Concluzia este că o națiune poate fi distrusă nu numai cu tunuri și cu tancuri, ea se poate distruge și printr-o educație prost făcută.”

„România trebuie să rămână pe traiectoria ei europeană, care este singura salvatoare și aducătoare de viitor”, a subliniat președintele Academiei Române, amintind că ”după ce am reușit să scăpăm de regimul comunist, ne-am străduit să intrăm nu în Europa, cum s-a spus pe scurt, ci în instituțiile europene. Am reușit în sfârșit să fim parte a NATO și a Uniunii Europene. Cred că asta ar trebui să facă președintele: să păstreze linia aceasta europeană, acest lucru este foarte important pentru păstrarea încrederii în România.”

 

Articolul Ioan Aurel Pop, mesaj înainte de turul 2 al prezidențialelor: „Să păstreze linia europeană, asta ar trebui să facă viitorul președinte” apare prima dată în Mediafax.

Locurile de filmare Game of Thrones din Croația, amenințate de tarifele impuse de Trump

Mediafax

Declarațiile președintelui american Donald Trump, care a anunțat că va impune un tarif de 100% pentru toate filmele produse în afara Statelor Unite, au alarmat industria de divertisment și pe unii localnici din Dubrovnik, care se tem că regizorii nu vor mai putea filma celebrul serial acolo.

„Au existat perturbări uriașe din cauza tarifelor pe care Trump intenționează să le introducă”, a declarat producătorul de film croat Igor Aleksandar Nola, adăugând că bugetele au fost deja afectate de tulburările economice globale.

„O parte din finanțarea provenită de la bănci și fonduri de investiții pentru artele audiovizuale a fost pusă în așteptare din cauza incertitudinii”, a mai spus Nola.

Țările din Europa Centrală au fost folosite de Hollywood de mulți ani pentru peisajele lor dramatice, amestecul de stiluri arhitecturale și costurile de filmare mai ieftine. Aceste locații pot deveni extrem de populare printre vizitatori, dacă un film sau un serial devine un succes.

Articolul Locurile de filmare Game of Thrones din Croația, amenințate de tarifele impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.

Procurorul șef al CPI se retrage din funcție până la încheierea anchetei sale pentru abateri sexuale

Mediafax

Măsura este una fără precedent și nu există o procedură clară pentru înlocuirea lui Khan. Situația creează un plus de incertitudine pentru CPI, care se confruntă deja cu o criză din cauza sancțiunilor americane legate de mandatele sale de arestare pentru oficiali israelieni.

Biroul lui Khan a anunțat vineri că procurorul și-a luat concediu până la încheierea anchetei efectuate de Biroul de Servicii de Supraveghere Internă al ONU. Cei doi procurori adjuncți ai CPI vor prelua atribuțiile sale între timp, a adăugat acesta.

Procurorul a negat acuzațiile de conduită necorespunzătoare. Mai multe ONG-uri și membri ai personalului CPI au solicitat procurorului, după apariția primelor acuzații, să se retragă temporar pe durata anchetei, însă acesta a rămas inițial în funcție.

Articolul Procurorul șef al CPI se retrage din funcție până la încheierea anchetei sale pentru abateri sexuale apare prima dată în Mediafax.

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, în Diaspora: Peste 150.000 de români au votat la alegerile prezidențiale

Mediafax

Un total de 150.196 cetățeni români din străinătate și-au exprimat deja votul, conform datelor AEP. Dintre aceștia, 147.057 au votat pe liste suplimentare, iar 3.139 au optat pentru votul prin corespondență.

Republica Moldova se mobilizează puternic față de primul tur

În Republica Moldova au votat aproape 25.000 de persoane.

Procesul electoral se desfășoară în 966 de secții de votare organizate în afara granițelor țării.

Românii din străinătate pot vota începând de joi, 15 mai, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025. Prima secție care s-a deschis este cea din Auckland, Noua Zeelandă.

Votarea se va desfășura pe parcursul a trei zile: 16, 17 și 18 mai 2025.

Articolul Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, în Diaspora: Peste 150.000 de români au votat la alegerile prezidențiale apare prima dată în Mediafax.

Cel care l-a atacat cu un cuțit pe scriitorul Salman Rushdie, condamnat la 25 de ani de închisoare

Mediafax

În prealabil, juriul l-a găsit pe Matar vinovat de tentativă de omor. Când a început procesul, Matar a pledat nevinovat. în apărarea sa, Matar a susținut că Rushdie „nu a respectat Islamul”.

În 1989, regretatul lider suprem iranian Ayatollah Ruhollah Khomeini a emis o „Fatwa” asupra scriitorului din cauza cărții sale „Versetele satanice”, notează baha.com.

Cu toate acestea, Matar nu a confirmat dacă a urmat sau nu „fatwa”. Între timp, Iranul a negat orice relație cu atacatorul.

Hadi Matar a alergat pe scena de la Chautauqua Institution, unde Rushdie urma să ţină un discurs la 12 august 2022, şi l-a înjunghiat de mai mult de 12 ori în faţa publicului. Atacul l-a lăsat orb de un ochi pe romancierul laureat în vârstă de 77 de ani.

Rushdie a fost martorul-cheie pe parcursul a şapte zile de mărturii, descriind în detalii grafice rănile care i-au pus viaţa în pericol şi recuperarea lungă şi dureroasă.

 

Articolul Cel care l-a atacat cu un cuțit pe scriitorul Salman Rushdie, condamnat la 25 de ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.

Aliații NATO trebuie să elimine deficitul de cheltuieli pentru apărare, susțin Italia și Germania

Mediafax

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius și ministrul italian al Apărării Guido Crosetto au făcut declarațiile după ce s-au întâlnit, la Roma, cu omologii din Polonia, Franța și Marea Britanie.

Aliații NATO sunt presați de Statele Unite să cadă de acord asupra unui obiectiv de a cheltui 5% din PIB-ul lor pentru apărare în următorul deceniu, o creștere majoră față de obiectivul actual de 2%.

„Este sarcina tuturor statelor NATO din Europa și nu numai să elimine decalajele de capabilități (…) indiferent dacă ajung să coste 2,5, 3 sau 3,5%”, a declarat Pistorius, referindu-se la obiectivele de cheltuieli.

Creșterea cheltuielilor militare, o problemă sensibilă pentru Italia

Creșterea cheltuielilor militare este o problemă sensibilă pentru Italia, puternic îndatorată. Roma s-a situat sub ținta de 2% în 2024 și urmează să o atingă în acest an prin includerea unor elemente – precum pensiile pentru soldații pensionați – care au fost excluse anterior.

Crosetto, un aliat apropiat al prim-ministrului Giorgia Meloni, a declarat că Italia și Germania trebuie să depună mai mult efort.

„În ultimii ani, nu am investit la fel de mult în apărare ca alte națiuni; nu am crezut că este atât de important și necesar, acum am realizat acest lucru”, a declarat Crosetto.

Articolul Aliații NATO trebuie să elimine deficitul de cheltuieli pentru apărare, susțin Italia și Germania apare prima dată în Mediafax.

Vaticanul se oferă să medieze negocierile de pace Rusia-Ucraina: „Acum vom vedea ce este de făcut”

Mediafax

Papa Leon al XIV-lea dorește să pună Sfântul Scaun la dispoziția Rusiei și Ucrainei pentru a negocia pacea, într-un efort de a pune capăt războiului, scrie POLITICO.

Inițiativa vine în contextul în care negocierile din Turcia nu au mai avut loc cu o întâlnire fizică între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin – însuși liderul de la Kremlin venind cu o astfel de propunere. Primele negocieri directe au avut loc între delegațiile ruse și ucrainene, în Istanbul, însă fără a ajunge asupra unui acord.

„Totul este tragic pentru că am sperat că va fi un proces, poate lent, dar cu o soluție pașnică la conflict și, în schimb, ne-am întors la început”, a declarat cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt diplomat al Sfântului Scaun. „Acum vom vedea ce este de făcut, dar situația este dificilă”.

„Papa intenționează să pună la dispoziție Vaticanul, Sfântul Scaun, pentru o întâlnire directă între cele două părți”, a declarat Parolin, potrivit agenției de presă ANSA.

Papa Leon al XIV-lea, care a fost ales săptămâna trecută, a precizat că acțiunile în favoarea păcii în Ucraina vor constitui o prioritate majoră a pontificatului său.

Articolul Vaticanul se oferă să medieze negocierile de pace Rusia-Ucraina: „Acum vom vedea ce este de făcut” apare prima dată în Mediafax.

Ucraina, după negocierile cu Rusia: Următorii pași ar trebui să fie discuțiile între lideri

Mediafax

Șeful delegației ucrainene la Istanbul, ministrul Apărării Rustem Umerov, declară după discuțiile cu Rusia că următorul pas ar fi o întâlnire între cele două state la „nivel de lideri”, relaează Sky News.

Ministrul a declarat că „prima prioritate a delegației au fost oamenii” astăzi la Istanbul, motiv pentru care s-a ajuns la un acord între cele două țări privind schimbul reciproc a câte 1.000 de prizonieri de război.

„Al doilea obiectiv a fost să discutăm încetarea focului”, a adăugat el, spunând că cele două delegații „vor mai lucra la schimbul de detalii”.

Umerov a subliniat că următorul pas ar reprezentat de o întâlnire între Ucraina și Rusia la „nivelul liderilor”.

„Am dori să reiterăm încă o dată că Ucraina dorește pacea. Ucraina este concentrată [pe] oameni și suntem capabili să continuăm lupta. Dar, la sfârșitul zilei, trebuie să finalizăm acest război”, a declarat el.

Vineri, în Turcia, delegațiile Rusiei și Ucrainei s-au întâlnit pentru prima dată în format direct de la începutul războiului, în martie 2022. Discuțiile au durat mai puțin de două ore, potrivit Reuters.

Articolul Ucraina, după negocierile cu Rusia: Următorii pași ar trebui să fie discuțiile între lideri apare prima dată în Mediafax.

Nicolae Guță l-a țepuit pe George Simion. Cântărețul nu a mai apărut la festivalul „Noi, Dacii”, organizat de AUR 

Mediafax

Deși Nicolae Guță era anunțat ca principal invitat, cântărețul de manele nu a mai apărut, spre dezamăgirea organizatorilor și a celor aproximativ 1.800 de oameni așteptați, care nici ei nu au mai venit. În realitate, Guță a fost surprins pe 15 mai într-un alt cadru – la botezul fetiței lui Culiță Sterp.

Culmea, a lipsit și Stana Stepanescu, artistă prezentă pe afiș (foto jos), care, conform unor surse, ar fi fost sfătuită să nu participe de primarul din Caransebeș, a scris snoop.ro. Ironia face că, potrivit datelor publice din SEAP, aceeași artistă primise pe 9 aprilie peste 26.000 de euro de la Primăria Giroc pentru a cânta la un alt eveniment – Ruga Giroceană.

Organizatori controversați și acuzații de „boicot”

Evenimentul a fost organizat de Ion Stepanescu, cunoscut simpatizant AUR, susținător al unor figuri precum Călin Georgescu și un mare admirator al legionarilor. El susține că a realizat festivalul prin Fundația Familia Stepanescu, beneficiind de sprijinul prietenului său, Gheorghe Colcear, care a pus la dispoziție terenul – o proprietate privată în apropierea vestigiilor istorice.

Printre participanți s-au numărat și alți susținători declarați AUR, precum afaceristul Romeo Dunca, fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Ion Stepanescu a declarat că prezența redusă s-ar datora unui boicot politic orchestrat de PSD, PNL și USR, și a acuzat că „s-a vrut ca românii să nu-și cinstească strămoșii”.

Articolul Nicolae Guță l-a țepuit pe George Simion. Cântărețul nu a mai apărut la festivalul „Noi, Dacii”, organizat de AUR  apare prima dată în Mediafax.

Administrația Trump a redus finanțarea cercetării asupra autismului

Mediafax

De la începutul anului 2025, Institutul Național de Sănătate al Statelor Unite a redus finanțarea acordată cercetărilor legate de autism cu aproximativ 31 de milioane de dolari. Anularea mai multor programe de acest fel se aliniază politicii lui Donald Trump referitoare la eliminarea programelor DEI (Divesitate, Echitate, Incluziune) și a „ideologiei de gen”, potrivit analizei publicate vineri de Reuters. 

Secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., a promis să considere creșterea ratei autismului în Statele Unite drept o prioritate principală a administrației Trump. În aprilie, oficialul a promis 50 de milioane de dolari pentru a sprijini identificarea cauzelor de mediu ale autismului, fonduri ce urmau să fie acordate sub formă de granturi de către Institutul Național de Sănătate (NIH). Totuși, în primele patru luni ale anului 2025, finanțarea pentru cercetările legate de autism a fost redusă cu aproximativ 31 de milioane de dolari, potrivit analiștilor Reuters.

O parte din programe au fost anulate pentru a respecta ordinele executive ale lui Trump

Un purtător de cuvânt al Departamentului american pentru Sănătate și Servicii Umane a declarat că unele programe au fost anulate din cauza ordinelor executive ale președintelui Trump privind diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI) sau pentru promovarea „ideologiei de gen”, confirmând că reducerile se aliniază politicii lui Donald Trump.

NIH a anulat unele proiecte pentru că implicau populații diverse, analizau diferențe de gen sau erau desfășurate în universități de cercetare aflate sub supravegherea administrației Trump. În alte cazuri, finanțarea a fost suspendată fără explicații clare sau fondurile pentru proiecte noi nu au fost aprobate. 

Printre granturile eliminate sau nefinanțate, se numără un proiect privind legătura dintre genetică, sănătatea mintală și diversitatea de gen la persoane non-autiste și autiste, un program pentru dezvoltarea de intervenții dedicate sănătății adulților autiști și o cercetare asupra riscului de autism la copiii femeilor care au suferit abuzuri în copilărie, în total sumele reduse depășind un milion de dolari.

Reținerea finanțării federale pentru universități de top precum Harvard și Columbia, care primesc sprijin de la NIH, riscă să afecteze cercetările privind autismul, încetinind identificarea cauzelor și dezvoltarea unor terapii eficiente. „O astfel de scădere ar submina grav progresul în domeniu”, potrivit declarațiilor dr. Josh Gordon, fost oficial NIH. 

Articolul Administrația Trump a redus finanțarea cercetării asupra autismului apare prima dată în Mediafax.