Documentul explică modul în care companiile și organizațiile vor trebui să respecte obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI).

Potrivit Executivului european, începând cu 2 august 2026, conținutul creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale va trebui etichetat clar în anumite situații, pentru a reduce riscul de înșelăciune și manipulare.

Deepfake-urile și textele AI vor fi marcate

Noile reguli vizează în special deepfake-urile – imagini, înregistrări audio sau videoclipuri generate ori modificate astfel încât să pară autentice – precum și anumite texte generate sau manipulate de AI, care informează publicul asupra unor subiecte de interes public.

„Aceste cerințe de transparență ajută oamenii să recunoască atunci când conținutul a fost generat sau modificat de AI, reducând riscul de înșelăciune și manipulare”, au explicat reprezentanții Comisiei Europene.

Regulile prevăd, de asemenea, că utilizatorii trebuie informați atunci când interacționează cu un sistem AI interactiv, cum ar fi un chatbot.

Conținutul va putea fi identificat și automat

Codul publicat de Comisie stabilește măsuri tehnice pentru furnizorii de sisteme AI generative, precum ChatGPT, Gemini sau alte platforme similare.

Acestea vor trebui să introducă marcaje care pot fi citite automat de alte sisteme și care permit identificarea conținutului generat artificial. Documentul vorbește despre utilizarea metadatelor, a filigranelor digitale („watermarks”) și a altor mecanisme de detectare care să permită verificarea originii unui text, a unei imagini, a unui fișier audio sau a unui videoclip.

Uniunea Europeană a introdus și un set de pictograme care pot fi utilizate pentru marcarea conținutului generat de AI.

Excepție pentru textele revizuite de oameni

Codul prevede și o excepție importantă pentru publicațiile care folosesc instrumente AI în procesul editorial. Astfel, obligația de etichetare a textelor generate sau manipulate de AI nu se aplică publicațiilor care au trecut printr-un proces de revizuire umană și sunt publicate sub responsabilitate editorială.

Cu alte cuvinte, textele generate cu ajutorul AI nu trebuie etichetate dacă sunt verificate de oameni înainte de publicare și publicate de o redacție sau de o organizație care își asumă conținutul.

Codul este voluntar, regulile obligatorii

Codul de bune practici a fost elaborat de experți independenți, cu participarea a peste 180 de organizații și reprezentanți ai industriei, mediului academic, societății civile și sectorului public.

Aderarea la cod este voluntară, însă obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială sunt obligatorii. Organizațiile care aleg să semneze documentul vor putea folosi măsurile prevăzute de acesta pentru a demonstra mai ușor că respectă legislația europeană.

Potrivit experților care au elaborat codul, regulile de transparență sunt necesare deoarece devine tot mai dificil pentru utilizatori să distingă între conținutul creat de oameni și cel generat artificial. Chiar dacă inteligența artificială oferă numeroase beneficii, dezvoltarea sa rapidă poate amplifica riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă și uzurpare a identității, iar noile reguli ajută utilizatorii să identifice mai ușor conținutul generat de AI.

Potrivit lui Eugen Tomac, în continuare este nevoie de o evaluare detaliată a societăților de stat aflate în dificultate pentru a identifica cauzele rezultatelor slabe și pentru a stabili dacă acestea mai pot fi redresate. Politicianul susține că vor fi vizate în special companiile care acumulează pierderi de mai mulți ani.

„Acolo unde avem companii de stat cu pierderi mari în ultimii ani, va trebui să facem un audit extern pentru a înțelege exact ce nu funcționează”, a declarat Tomac miercuri, într-o intervenție la B1 TV.

Tomac critică excesele din companiile de stat

Analiza trebuie să fie urmată de măsuri concrete, nu doar de identificarea problemelor, a precizat premierul desemnat: „Acolo unde lucrurile nu pot fi reparate, trebuie luate decizii radicale”.

Tomac a atras atenția că există companii de stat care continuă să înregistreze pierderi, în timp ce oferă salarii foarte mari, situație care trebuie corectată. În opinia sa, astfel de cazuri nu pot fi justificate.

„Nu poți avea companii de stat cu salarii uriașe, mult mai mari decât salariul președintelui României sau al altor demnitari”, a declarat Tomac.

Reforma companiilor de stat ar trebui să includă și corectarea unor excese existente în prezent, consideră premierul desemnat.

„Trebuie să avem curajul să discutăm deschis despre aceste excese care trebuie corectate pentru a fi eficienți și a răspunde acestor așteptări care există în mod legitim în societate”, a explicat Eugen Tomac.

„Va trebui să deranjăm anumite interese”

Problema este cu atât mai sensibilă în cazul companiilor care dețin poziții dominante pe piață, consideră politicianul.

„Sunt companii de stat cu monopol de stat unde salariile sunt uriașe și evident că aici va trebui să umblăm, cu riscul de a deranja anumite interese, dar rolul nostru este să guvernăm pentru români”, a spus acesta.

„Discursul președintelui din seara asta a fost pentru toți românii. Iar PSD trebuie să înțeleagă foarte bine acest lucru. Pentru că printre mesajele transmise a fost și unul printre rânduri: scenariul alegerilor anticipate nu mai este exclus”, a scris Rodeanu, miercuri, pe Facebook.

El susține că întrebarea centrală în actualul context politic este poziția PSD: „Întrebarea nu mai este: ce face președintele? Întrebarea este una singură: ce va face PSD? Și nu mă refer doar la Grindeanu, Olguța sau Manda. Mă refer la primarii PSD, la președinții de consilii județene, la consilierii locali și județeni”.

Rodeanu a făcut referire la conducerea social-democrată și la structurile locale ale partidului, întrebând dacă „le convine unde i-a adus actuala conducere a PSD? Le convine situația în care propriul lor partid, PSD, s-a înfrățit și mai mult cu AUR și cu toți extremiștii? Le convine că au contribuit la căderea, fără un motiv clar și fără să prezinte o alternativă viabilă, a singurului guvern funcțional pe care îl avea România în acel moment?”.

„Să îi întrebe pe Grindeanu, pe Olguța și pe Manda”

Acesta a mai susținut că „liderii PSD ar trebui să privească foarte atent spre propriile organizații. Și să îi întrebe pe Grindeanu, pe Olguța și pe Manda: care a fost planul de după moțiune? Pentru că știm cu toții că li s-a spus că există un plan, că totul este sub control și că lucrurile vor merge într-o anumită direcție”.

Rodeanu afirmă că eventualele alegeri anticipate ar avea consecințe politice majore pentru social-democrați.

„Astăzi vedem însă o Românie într-o criză politică . Așa că întrebarea rămâne: care a fost, de fapt, motivul real pentru care PSD, împreună cu extremiștii, a dat jos guvernul? Dacă se ajunge la alegeri anticipate și PSD obține doar 10-15% din voturi, aceasta nu va mai fi o problemă de câteva săptămâni. Va fi realitatea politică a următorilor patru ani”.

El a subliniat că USR este pregătit pentru un astfel de scenariu.

„Și toți cei din PSD trebuie să se întrebe ce se va întâmpla cu ei. Ce se va întâmpla cu aleșii locali PSD? Ce se va întâmpla cu organizațiile lor? USR nu se teme de alegeri anticipate. Dacă acesta va fi drumul pe care îl va urma România, vom merge în fața oamenilor și le vom cere din nou încrederea. Însă PSD este cel care trebuie să răspundă astăzi la întrebările pe care propriile organizații ar trebui să le pună conducerii partidului”.

„Sincer, mai devreme sau mai târziu, PSD va trebui să aleagă. Pentru că timpul în care puteai să fii și la guvernare, și în opoziție s-a terminat. Nici măcar un guvern tehnocrat nu poate salva, pentru social democrați, aparențele”, a conchis Rodeanu.

„Eugen Tomac este prim-ministrul desemnat de președintele României să formeze un Guvern și să obțină o majoritate parlamentară și am toată convingerea că va reuși să o facă. Nu e o schemă. Nu este o mutare de deschidere în nu știu ce joc. Țara noastră are nevoie să fie guvernată cu puteri depline în acești ani atât de dificili”, spune Radu Burnete, pe Facebook.

Burnete afirmă că președintele Nicușor Dan a explicat în repetate rânduri că nu face jocuri și că va desemna un premier cu obiectivul cert ca acesta să obțină majoritatea și să formeze un guvern.

Burnete: Rămân în această poziție

„Restul scenariilor care se vehiculează, inclusiv cele care mă privesc, nu sunt altceva decât speculații de presă. În ultimele săptămâni numele meu a fost vehiculat pentru tot felul de poziții guvernamentale. Este de așteptat. Presa este liberă, iar proximitatea față de președinte mă face un candidat natural pentru astfel de speculații. Acum un an am acceptat invitația președintelui de a face parte din echipa sa în acești ani complicați pentru țara noastră și rămân în această poziție câtă vreme mă voi bucura de încrederea sa și consider că-l pot sprijini”, a mai spus Radu Burnete.

„Eugen, ai tot sprijinul meu!”

Acesta afirmă că și-ar dori ca partidele fostei coaliții guvernamentale să reflecteze foarte bine la votul pe care-l au de dat săptămâna viitoare în Parlament.

„Eugen Tomac și-a asumat cu temeritate o misiune foarte complicată și sper că partidele vor acționa responsabil și vor da țării un guvern stabil cel puțin până când vor reuși să coaguleze o nouă formulă politică pro-occidentală, pro-europeană, pro-americană. De la PNRR la apărarea țării, de la rating-ul de țară la reducerea deficitului și refacerea competitivității, de la cetățenii vulnerabili la cei deznădăjduiți și asaltați cu dezinformări avem prea multe urgențe și probleme ca să rămânem blocați doar în calcule politice, importante și ele. Eugen, ai tot sprijinul meu!”, a mai scris consilierul președintelui Nicușor Dan.

Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului.

Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit.

De ce ar fi necesare măsurile

Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați.

„În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii.

Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii.

Cum ar trebui să funcționeze sistemul

Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni.

În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății.

Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă.

„În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii.

Amenzi pentru spitale și manageri

Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă.

Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități.

În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.

Una dintre cele mai răspândite convingeri la locul de muncă este că o întârziere mică nu are consecințe. Experții contrazic această idee. Douăzeci de întârzieri într-un singur trimestru nu sunt percepute de Resurse Umane ca neatenție, ci ca o încălcare continuă a programului.

Compania acumulează dovezi pentru o concediere justificată. Numărul de minute pierdute în fiecare dimineață contează mai puțin decât repetiția, conform as.com.

Ce se întâmplă dacă refuzi un ordin direct de la un superior

Al doilea avertisment al avocaților vizează atitudinea față de superiori.

În momentele de stres, la muncă, unii angajați refuză deschis să îndeplinească o sarcină sau răspund nepoliticos. Ambele situații pot constitui temei pentru concediere disciplinară. Un refuz clar și direct al unui ordin legitim este, din punct de vedere legal, una dintre cauzele cele mai solide pentru angajator.

De ce orele suplimentare „pe cuvânt” pot fi o capcană

Cel mai frecvent scenariu este și cel mai periculos.

Un angajat rămâne sâmbătă la birou sau lucrează ore în plus seara, cu promisiunea că va fi compensat ulterior. Dacă acele ore nu sunt înregistrate oficial, nu există nicio dovadă că au avut loc. În fața unei inspecții sau a unui judecător, orele neînregistrate nu pot fi revendicate. Este ca și cum nu ar fi existat niciodată.

Soluția recomandată de avocați este simplă: orice oră suplimentară trebuie confirmată în scris, indiferent de relația cu superiorul.

Decizia îl împiedică pe Artan să participe la turneul din această vară, deși fusese inclus pe lista oficială a arbitrilor selectați de FIFA, potrivit The London Evening Standard.

Invocarea unor motive de securitate

Administrația americană a transmis că oficialii de la frontieră au identificat informații care au ridicat probleme de securitate.

Potrivit unui reprezentant al autorităților, arbitrul ar fi avut legături cu persoane suspectate de conexiuni cu organizații teroriste.

În consecință, acesta a fost declarat neeligibil pentru intrarea în Statele Unite, în baza legislației privind imigrația.

Casa Albă a subliniat că nu va permite accesul pe teritoriul american al persoanelor considerate riscuri pentru securitatea națională.

FIFA confirmă excluderea

FIFA a confirmat că Artan nu va putea arbitra la Cupa Mondială.

În 2025, acesta a fost desemnat arbitrul anului în Africa. El urma să devină primul somalez care oficiază la un Campionat Mondial.

Artan a susținut că deținea documentele și viza necesare pentru a intra în Statele Unite.

Reacția Somaliei

Guvernul Somaliei a anunțat că a purtat discuții cu autoritățile americane și cu FIFA pentru găsirea unei soluții.

Ministerul Sportului de la Mogadiscio a descris realizările arbitrului drept o sursă de mândrie pentru populația țării. De altfel, acesta a fost primit ca un adevărat erou la întoarcerea sa acasă.

Cazul apare în contextul înăspririi politicilor de imigrație ale administrației președintelui Donald Trump. Somalia se află printre statele vizate de restricții privind accesul pe teritoriul american.

Reprezentanți ai grupului de lucru al Casei Albe pentru organizarea Cupei Mondiale au refuzat să ofere detalii suplimentare despre situația arbitrului, invocând motive de securitate.

Simona Halep și Dorin Mateiu, supranumit și „Regele mezelurilor”, au fost surprinși în vacanță pe insula Mykonos din Grecia, iar imaginile au fost publicate în premieră de Cancan (CLICK AICI PENTRU MAI MULTE IMAGINI AICI!)

În urma retragerii sale din tenis, viața sentimentală a campioanei continuă să stârnească interes. Halep nu a confirmat însă niciodată o nouă relație.

Cum s-au întâlnit Halep și Mateiu

După retragere, Halep și-a petrecut mare parte din timp în Dubai. În acest oraș, Dorin Mateiu locuiește o bună perioadă din an, iar destinațiile, cercurile de prieteni și aparițiile lor se intersectau tot mai des, mai precizează sursa.

În imaginile publicate de CanCan, cei doi poartă haine în culori similare. În una din imagini, Mateiu apare făcându-i poze fostei numărul unu mondial.

Imaginile au fost realizate la plaja restaurantului Spilia, un loc frecventat de milionarili din Mykonos.

Cine este „Regele mezelurilor”

Dorin Mateiu este considerat un om influent al industriei alimentare. Omul de afaceri și-a construit averea în business-ul cu mezeluri și produse din carne. De-a lungul timpului, el și-a extins investițiile în mai multe domenii, mai arată sursa citată.

Omul de afaceri are aproximativ 60 de ani și are o avere estimată la aproximativ 70 de milioane de euro.

Papa Leon al XIV-lea a sosit la Sagrada Familia și s-a rugat la mormântul lui Antoni Gaudí, arhitectul Sagrada Familia, de la a cărui moarte se împlinesc, miercuri, 100 de ani.

Autoritățile au intrat în catedrală în timp ce Papa s-a îndreaptat spre sacristie pentru a îmbrăca hainele sfinte și a face pregătirile liturgice.

Sagrada Familia are două sacristii

Gaudí a plasat două sacristii în capul Sagrada Familia, dintre care doar una a fost construită, și le-a conectat la claustru. Pe baza instrucțiunilor arhitectului și a modelului original din ipsos, au fost efectuate studiile necesare pentru a finaliza construcția unde Papa s-a pregătit cu câteva minute înainte de Liturghie.

Un moment de neuitat este că la Liturghie vor participa 600 de cântăreți distribuiți printre corurile proiectate de Gaudí, care a aranjat vocalul în jurul templului, la o înălțime mare, între 15 și 20 de metri deasupra solului. Această dispunere elevată și bolțile hiperbolice acționează ca un difuzor natural, învăluind credincioșii într-un sunet coral omnidirecțional, scrie El Diario Vasco.

Regele și Regina Spaniei participă la slujbă

Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei participă la eveniment. Când au ajuns, cei doi au salutat autoritățile deja prezente.

Prim-ministrul, Pedro Sánchez, și soția sa, Begoña Gómez, au ajuns la Sagrada Familia împreună cu președintele Guvernului Cataloniei, Salvador Illa, președintele Congresului Deputaților, Francina Armengol, președintele Consiliului de Construcție al Templului Ispășitor al Sagrada Familia, Esteve Camps, și primarul Barcelonei, Jaume Collboni.

Situl, numit acum Valeriana, a rămas neobservat timp de mai bine de un deceniu într-un studiu de mediu din 2013, arată DailyGalaxy.

Descoperirea atrage atenția nu numai datorită orașului în sine, ci și datorită modului în care a fost găsit. În loc să descopere noi dovezi pe teren, cercetătorii l-au găsit într-o arhivă digitală care era deja disponibilă de ani de zile.

În ultimul deceniu, lidarul a transformat arheologia mayașă, dezvăluind așezări ascunse sub vegetația densă. Cu toate acestea, Valeriana sugerează că unele dintre următoarele descoperiri majore ar putea proveni din reexaminarea datelor existente.

Un student a observat ceea ce alții au ratat

Descoperirea a început cu Luke Auld-Thomas, pe atunci doctorand la Universitatea Tulane. În timp ce căuta online, a dat peste un studiu lidar care fusese realizat în 2013 de o organizație de conservare axată pe monitorizarea pădurilor și a carbonului.

„Eram cam la pagina 16 a căutării pe Google și am găsit un studiu cu laser realizat de o organizație mexicană pentru monitorizarea mediului”, a spus el.

Setul de date nu a fost conceput inițial pentru arheologie. După prelucrarea informațiilor folosind tehnici arheologice, Auld-Thomas a observat modele care indicau ceva mult mai amplu decât caracteristicile naturale.

Tehnologia Lidar funcționează prin emiterea a sute de mii de impulsuri laser dintr-o aeronavă. Unele dintre aceste raze trec prin golurile din coronamentul pădurii și ajung la sol. Odată ce vegetația este îndepărtată digital, structurile antice pot deveni brusc vizibile.

Studiul a acoperit aproximativ 122 de kilometri pătrați și a dezvăluit 6.764 de structuri. Reprezintă o densitate medie de aproximativ 55 de structuri pe kilometru pătrat.

În interiorul orașului antic ascuns sub peisaj

Imaginile lidar au dezvăluit multe dintre caracteristicile pe care arheologii se așteaptă să le găsească într-un important oraș mayaș.

Cercetătorii au identificat două incinte monumentale, piețe mari închise conectate printr-un dig larg, piramide-templu, un teren de joc și un rezervor creat prin bararea unui curs de apă sezonier.

Datele citate de BBC indică faptul că, potrivit unor estimări, populația orașului se situa între 30.000 și 50.000 de locuitori în perioada de apogeu, între anii 750 și 850 d.Hr.

Numele folosit odinioară de locuitorii orașului nu s-a păstrat. Cercetătorii moderni au adoptat numele Valeriana, inspirat de o lagună din apropiere.

Auld-Thomas a spus că descoperirea a confirmat ceea ce se aștepta să vadă, mai degrabă decât să răstoarne ideile anterioare despre regiune.