Mediafax

Întrebat la B1 TV dacă crede că PSD ar putea ieşi de la guvernare şi cum ar arăta un executiv fără social-democraţi, Fritz a răspuns: „Dacă ar fi existat o variantă, să avem un guvern în care un partid să fie în opoziţie, un partid democratic pro-european şi să putem să facem aceste reforme într-un echilibru democratic mai sănătos, am fi făcut-o”.

Fritz a explicat că „faptul că PSD este la guvernare cu PNL, cu USR, cu UDMR, este tocmai manifestarea faptului că nu merge altfel, nici matematic, nici politic”.

Preşedintele USR a recunoscut că „clar că există tensiuni, clar că nu am devenit peste noapte cei mai compatibili din punctul de vedere ideologic”.

Referitor la necesitatea colaborării în ciuda diferenţelor, Fritz a subliniat că „ţara acum ne cere să sărim peste orgoliile noastre, peste interesele particulare ale fiecărui partid şi să facem acest act de sacrificiu pe care până la urmă îl cerem şi din partea cetăţenilor”.

Articolul Fritz: Nu suntem compatibili ideologic, dar guvernarea cu PSD era singura opțiune apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, la B1 TV, dacă coaliţia ia în calcul scenariul în care primul pachet ar putea pica la CCR, Fritz a răspuns: „un motiv de ce anumite măsuri pe care oamenii le aşteaptă pe bună dreptate nu au fost incluse în acest prim pachet, a fost tocmai acesta”.

Obiectivul a fost „să nu vulnerabilizăm întregul pachet cu prea multe măsuri care sunt dubitabile, care sunt extrem de controversate, care ar putea să vulnerabilizeze validitatea juridică a acestui pachet”.

Întrebat despre pensiile speciale, Fritz a declarat că „eu nu cred că o reformă reală poţi să o faci în două săptămâni sau într-o lună. Deci eu aş vedea asta mai degrabă în toamnă”.

„Ce n-aş vrea să facem este iarăşi să avem o reformă de ochii lumii, unde facem repede ceva ce arată bine şi toată lumea ştie că într-un an o să pice la Curtea Constituţională”, a subliniat preşedintele USR.

Fritz a concluzionat că, după experienţa de cinci ani de Primăria Timişoara, „nu există această baghetă magică” şi că „trebuie să ne alegem luptele, trebuie să facem lucrurile temeinic”.

Alianţa pentru Unirea Românilor a depus o sesizare de neconstituţionalitate împotriva Legii austerităţii adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, acuzând Executivul că impune măsuri abuzive fără dezbatere parlamentară şi că promovează o guvernare autoritară.

Articolul Dominic Fritz despre primul pachet de măsuri fiscale: Ar putea pica la CCR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va merge miercuri la Berlin. Vizita are ca scop întâlnirea dintre Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Cei doi vor vorbi în principal despre subiecte legate de politica internațională, potrivit agenției EFE.

„Cooperarea bilaterală şi temele de actualitate din politica europeană şi internaţională vor fi în centrul discuţiilor”, a transmis guvernul german într-un comunicat.

Un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat acest aspect în cadrul unei conferințe de presă.

„Subiectele de actualitate din politica europeană şi internaţională vor juca, fără îndoială, un rol foarte important în conversaţii”. El a mai spus că Merz și Macron vor face declarații de presă separate înainte de întâlnire.

Aceasta va fi prima vizită a lui Emmanuel Macron la Berlin de când Merz a devenit cancelar, în luna mai.

După ce a fost numit cancelar, Merz a mers la Paris pentru a se întâlni cu Macron.

Vizita lui Macron vine la scurt timp după ce Merz va semna, joi, un „acord de prietenie” cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. Prin acest acord, Germania vrea să aibă legături mai strânse și cu Marea Britanie.

Articolul Macron merge miercuri la Berlin pentru o întâlnire cu cancelarul Merz, axată pe afaceri internaționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am convenit asupra unor măsuri concrete care vor pune capăt acestei situaţii îngrijorătoare şi îngrozitoare în această seară”, a scris Rubio pe reţeaua de socializare X, miercuri.

Declaraţia oficialului american vine după ce tensiunile din Siria s-au intensificat prin ciocniri între comunităţi, care au determinat Israelul să facă atacuri aeriene în zonă.

Israelul a bombardat miercuri Ministerul Apărării din Damasc şi zona palatului prezidenţial, într-un atac transmis în direct la televiziunea siriană. Cel puţin 13 persoane au fost rănite în ofensiva care face parte din campania israeliană de sprijinire a minorităţii druze din sudul Siriei.

Imaginile au surprins momentul în care clădirea ministerului era lovită, obligând prezentatorul TV să se adăpostească. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a distribuit înregistrarea, declarând că „loviturile dureroase au început”.

Articolul Marco Rubio despre recentele bombardamente ale Israelului: Părţile au convenit măsuri concrete pentru oprirea violenţelor din Siria apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Valoarea tranzacției depășește 130 de milioane de euro, potrivit presei elene.

Paval Holding, proprietarul Dedeman, face un pas strategic pe piața de bricolaj din Grecia

Achiziția lanțului Praktiker Hellas marchează o extindere majoră pentru Paval Holding, compania mamă a Dedeman, liderul pieței de bricolaj din România și din regiunea Balcanilor. Cu peste 50 de hipermarketuri și o cifră de afaceri ce depășește 2,5 miliarde de euro, Dedeman consolidează prin această mutare prezența sa regională.

Deși a intrat târziu în cursa pentru Praktiker Hellas, Paval Holding a depus cea mai competitivă ofertă, depășind giganți internaționali precum Leroy Merlin (Adeo) și Videolux Holding din Bulgaria (Technopolis).

Piața de bricolaj din Grecia este evaluată la peste 1,2 miliarde de euro anual, cu perspective favorabile de creștere, alimentate de programe de modernizare a locuințelor, turism și extinderea Airbnb. Praktiker deține în prezent 16 magazine și are peste 700 de angajați, fiind unul dintre brandurile cele mai recunoscute în retailul grecesc.

Strategia Paval Holding după achiziția Praktiker Hellas: investiții, digitalizare și rebranding

Surse din industrie indică faptul că Paval Holding va reinvesti în modernizarea rețelei de magazine Praktiker Hellas, va accelera transformarea digitală și ia în calcul un posibil rebranding – inclusiv introducerea brandului Dedeman în Grecia. Această strategie plasează Dedeman într-o poziție dominantă într-o piață în care competitorii internaționali se confruntă cu provocări locale.

În 2023, Paval Holding a raportat un profit net de 2,3 miliarde lei, în creștere cu 52% față de anul precedent, iar veniturile au urcat cu 36%, ajungând la 2,33 miliarde lei. Achiziția Praktiker Hellas se aliniază cu traiectoria ascendentă a grupului și întărește poziția acestuia ca lider regional în DIY (Do It Yourself).

Articolul Frații Pavăl, proprietarii Dedeman, cumpără rețeaua Praktiker Hellas pentru peste 130 mil. euro. Brandul Dedeman ar putea intra pe piața din Grecia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat ce se întâmplă cu angajații de la Primăria Timișoara și dacă face restructurări, Fritz a răspuns: „Eu și în ultimii ani am avut mai multe reorganizări în care am disponibilizat anumite persoane și acum pregătim o organigramă nouă în care vom reduce 10-15% din posturi”.

Primarul a explicat, la B1 TV, că „întotdeauna este ceva de eficientizat” și că digitalizarea a ajutat la acest proces: „Noi, în Primăria Timișoara, am și digitalizat aproape toate serviciile publice. Toată munca internă este digitalizată și asta ne ajută foarte mult”.

Fritz a avertizat însă împotriva unei abordări extreme: „Cred că e important să nici nu cădem într-o capcană populistă. Avem anumite zone în administrație în care e nevoie de oameni”. A dat exemplul urbanismului, unde „aș mai avea nevoie de câțiva arhitecți în primărie ca să facă autorizații de construire” și de ingineri pentru verificarea proiectelor tehnice.

„Nu trebuie să intrăm într-o isterie anti-administrație. Acest stat, ca să funcționeze, are nevoie de o administrație și de oameni profesioniști și dedicați. Ei există, dar într-adevăr nu are nevoie de oameni care joacă Candy Crush la birou”, a concluzionat Fritz.

Articolul Fritz: Nu avem nevoie de oameni care joacă Candy Crush la birou apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, afirmă că achizițiile militare importante se fac prin programe multianuale complexe, subliniind că industria românească de armament este „foarte rămasă în urmă” și necesită modernizare.

Întrebat la Antena 3 CNN despre comenzile către industria de armament, Moșteanu a răspuns că „există un plan de înzestrare al armatei cu echipamente” și că „achizițiile se întâmplă în ani de zile”. A precizat că „nu există nicăieri să te duci să spui vreau și eu 10 din alea, 5 din alea”, explicând că procesul este mult mai complex.

Ministrul a detaliat că „toate achizițiile peste 100 de milioane de euro trec prin Parlament, apoi trec ani de zile până ajungi la faza de licitație”. Moșteanu a spus că „sunt lucruri foarte complexe” și că „parte din aceste achiziții sunt și negocieri”.

Referitor la industria românească, Moșteanu a menționat că aceasta „face anumite lucruri, partea de optică, arme de diverse calibre, însă există un potențial și mai mare”. A recunoscut însă că „ce avem noi e foarte rămas în urmă și ar trebui să vedem ce funcționează și ce nu și ce putem face pe bune în următorii ani”.

Întrebat despre strategia europeană, ministrul a explicat că „toată viziunea europeană este să avem mai multă producție pe teritoriul Europei, unul poate face scaune, unul face blindaje, toate astea creează locuri de muncă”. Obiectivul este, spune Moșteanu, să „punem bani europeni să cumpărăm echipamente europene, să ținem totul acasă, să ne mărim această reziliență, banii să stea la noi în curte, în Europa”.

Referitor la echipamentele în curs de achiziție, Moșteanu a confirmat că „vom avea tot spectrul de rachete necesare, avem o comandă de tancuri Abrams, avioanele F-35, 32 de avioane până în 2032″.

„Până atunci trebuie să fim gata cu infrastructura”, a spus ministrul, și a menționat că România are „centrul de training pentru F-16 de la Fetești, singurul din Europa”.

Articolul Moșteanu: Industria românească de armament este „foarte rămasă în urmă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, recunoaște că forțele navale românești au fost neglijate și avertizează că Marea Neagră va deveni o zonă cu multe provocări după terminarea războiului din Ucraina.

Întrebat despre situația forțelor navale, neglijată, ministrul a răspuns: „Da, au fost foarte neglijate. Asta e realitatea. Deci au fost cumva Cenușăreasa”.

Moșteanu a subliniat că „Marea Neagră va fi o mare a multor provocări”, mai ales după terminarea războiului din Ucraina.

„Vom avea de protejat infrastructuri energetice importante. Vom avea Neptun Deep. Vom fi cel mai mare producător de gaze”, a explicat ministrul, referindu-se la proiectele energetice din zona economică a Mării Negre.

Ministrul a menționat că România are deja „exerciții comune” și „misiuni comune cu turcii și bulgarii pentru deminare”. A precizat că deminarea „va trebui” să fie făcută și că aceasta „este o primă misiune comună și foarte, foarte mare”.

Moșteanu a anunțat că „vor trebui să fie misiuni de patrulare comune” în viitor, subliniind complexitatea provocărilor care vor apărea în Marea Neagră după încheierea războiului.

Articolul Moșteanu: Marea Neagră va aduce multe provocări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moşteanu a fost chestionat, miercuri seara, la Antena 3 CNN, care este opinia sa despre serviciul militar obligatoriu, în contextul în care mai multe state membre NATO din Europa se gândesc serios la reintroducerea acestuia.

„Eu cred că nu. Dacă mă întrebaţi apropos de declaraţii politice, eu cred că nu e nevoie de serviciu militar obligatoriu”, a răspuns Moşteanu.

Ministrul a precizat că ţările care discută această posibilitate, precum Germania şi Danemarca, au făcut doar „declaraţii politice până acum, n-au luat decizii”.

Referitor la viziunea sa asupra structurii forţelor armate, Moşteanu a afirmat: „Cred că e nevoie de o armată profesionistă bine înzestrată, bine motivată, şi, pe lângă asta, o rezervă voluntară consistentă”.

Articolul Ce spune ministrul Apărării despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă, în mandatul său, dronele lansate de ruși care ajung pe teritoriul României vor fi doborâte, Moșteanu a răspuns: „Dacă este un pericol, evident”.

Ministrul a precizat însă că „poate să fie mai mult pericol să-l dobori deasupra unei localități decât să o lași să cadă în câmp”, evaluarea fiind făcută de specialiștii militari în timp real.

Referitor la procedurile de intervenție, ministrul a explicat că există „un lanț de comandă foarte, foarte clar făcut între noi și parteneri, noi Armata Română și partenerii noștri NATO, în care se monitorizează și se intervine gradual și până la alerta ”jos””.

România are acum cadrul legal pentru a doborî dronele și că „se ridică avioanele de fiecare dată la nevoie”.

Întrebat despre protecția României, ministrul a răspuns că „noi, ca țară NATO, suntem bine protejați. Avem această umbrelă de protecție NATO”. Potrivit ministrului, există „o monitorizare foarte atentă a lucrurilor care se întâmplă la granița României” și că „trupele Armatei Române și ale partenerilor aliați sunt tot timpul pregătite, sunt în alertă”.

Ministrul a concluzionat că „soldații noștri, armata noastră este bine pregătită, bine interconectată cu trupele partenerilor și aliațiilor NATO” și că populația „poate să stea liniștită”.

Articolul Moșteanu: Dronele rusești care pun în pericol populația vor fi doborâte apare prima dată în Mediafax.