Afirmația a fost făcută miercuri, în Biroul Oval, la scurt timp după ce Departamentul Muncii a anunțat că rata anuală a inflației a ajuns la 4,2% în luna mai, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii trei ani.

Întrebat de jurnaliști dacă este îngrijorat de accelerarea inflației, Trump a respins temerile și a susținut că cifrele economice sunt pozitive.

„Nu, îmi place. Cifrele au fost excelente. Știți ce îmi place cu adevărat? Îmi place inflația”, a declarat liderul de la Casa Albă.

Donald Trump susține că prețurile vor scădea după încheierea conflictului cu Iranul

În cadrul aceleiași intervenții, Donald Trump a afirmat că inflația va „cădea ca o piatră” după încheierea conflictului dintre Statele Unite și Iran. Președintele american a făcut referire și la transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, susținând că Washingtonul ar fi facilitat în secret tranzitul unor petroliere prin regiune.

Trump a declarat că Statele Unite au „scos milioane de barili de petrol”, fără a oferi însă detalii suplimentare. El a sugerat că aceste operațiuni ar fi contribuit la menținerea prețului petrolului în jurul valorii de 85 de dolari pe baril.

Datele oficiale publicate miercuri arată că indicele prețurilor de consum (CPI) a crescut cu 0,5% în luna mai comparativ cu luna precedentă. Totodată, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a situat la 2,9% în ritm anual, în conformitate cu estimările economiștilor.

Opoziția democrată critică declarațiile președintelui

Declarațiile lui Trump au fost rapid criticate de reprezentanții Partidului Democrat. Guvernatorul statului Illinois, JB Pritzker, a reacționat pe platforma X, afirmând că mulți americani se confruntă cu dificultăți financiare și cu creșterea costului vieții.

„Oamenii nu își mai permit să își hrănească familiile, iar pentru el dificultățile lor sunt o glumă”, a transmis politicianul democrat.

În paralel, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat în Congres că nu are cunoștință despre presupusele operațiuni menționate de Trump privind extragerea unor cantități semnificative de petrol din Iran. Oficialul a confirmat însă că armata americană a sprijinit unele petroliere care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz în ultimele zile.

Episodul riscă să devină un nou subiect de dispută politică înaintea alegerilor din noiembrie.

Oficialii americani din Thailanda și Ambasada SUA din Myanmar au trimis întrebări despre acest caz Departamentului de Stat, care a confirmat „decesul unui angajat al guvernului american” desemnat la ambasada din Yangon, dar nu a oferit alte detalii, potrivit AP.

„Din respect pentru intimitatea familiei și a celor dragi, nu avem alte informații de furnizat în acest moment”, a declarat Departamentul de Stat într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebările Associated Press.

Potrivit unor persoane din comunitatea diplomatică din Myanmar, care au vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu erau autorizate să discute cazul, bărbatul a fost găsit mort în urmă cu aproximativ două săptămâni la Sakura Residence & Hotel. Facilitatea, care oferă închirieri pe termen lung, este populară printre diplomați, oameni de afaceri și alți vizitatori internaționali și este situată la aproximativ 1,5 kilometri de Ambasada Americană.

Aceștia au spus că poliția tratează cazul ca pe o posibilă omucidere și are o femeie thailandeză în arest.

Armata americană respinge informațiile transmise de presa de stat din Iran, potrivit cărora navele americane aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz au fost ținta unor rachete și drone lansate de forțele armate iraniene.

„AFIRMAȚIE: Surse media iraniene susțin că Iranul a atacat o navă de război americană în Strâmtoarea Hormuz. FALS / ADEVĂR: Nicio navă de război americană nu a fost lovită”, a scris CENTCOM într-o postare pe X.

🚫 CLAIM: Iranian media sources are claiming that Iran has attacked a U.S. warship in the Strait of Hormuz. FALSE.

✅ TRUTH: No U.S. warships have been struck. pic.twitter.com/hdA9UcPKVS

— U.S. Central Command (@CENTCOM) June 10, 2026

Informația vine după ce în cursul nopții de miercuri spre joi, forțele Comandamentului Central al Statelor Unite ale Americii (CENTCOM) au lansat noi atacuri asupra mai multor ținte din Iran, la ordinul președintelui american, ca răspuns la ceea ce Washingtonul a descris drept „agresiunea continuă și neprovocată” a Teheranului.

La rândul său, Iran a anunțat atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative” din regiunea Golfului, inclusiv asupra unor baze militare americane din Bahrain și Kuweit.

Tensiunile dintre SUA și Iran au escaladat

Aceste atacuri au avut loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran, după ce administrația americană a acuzat Iranul că a provocat doborârea unui elicopter militar american de tip Apache în apropierea Strâmtorii Ormuz.

Miercuri, președintele american Donald Trump avertiza, într-o discuție cu jurnaliștii în Biroul Oval, că Iranul urmează să fie atacat „foarte dur” de SUA.

Un tânăr de 18 ani din Slovacia s-a trezit după operația la coloană vertebrală cu cinci centimetri în plus. Cazul lui Martin, tratat la Spitalul Universitar din Žilina, a atras atenția medicilor, scrie news.refresher.sk.

Martin suferea de boala Scheuermann, o afecțiune a discurilor intervertebrale care provoacă curbarea excesivă a coloanei și dureri cronice. Înainte de intervenție, tânărul măsura 204 centimetri.

Operația a fost făcută la secția de ortopedie pediatrică și spondilochirurgie a spitalului din Žilina, de o echipă condusă de medicul-șef Juraj Popluhár.

Alături de chirurgi, pacientul a fost îngrijit de asistente medicale, fizioterapeuți și alți specialiști.

Rezultatul a surprins și medicii

După corectarea deformării coloanei vertebrale, înălțimea lui Martin a ajuns la 209 centimetri. Creșterea cu cinci centimetri nu a fost scopul operației, ci un efect al îndreptării curburii patologice.

Spitalul a anunțat succesul intervenției pe rețelele sociale și i-a urat pacientului o recuperare rapidă. Unitatea medicală tratează în mod regulat cazuri similare din diferite regiuni ale Slovaciei, fiecare necesitând o abordare individuală.

În România, drepturile de difuzare pentru Cupa Mondială 2026 sunt deținute de Grupul Antena. Meciurile vor putea fi urmărite atât la televizor, cât și online, prin platformele digitale ale grupului.

AntenaPLAY, principala platformă de streaming pentru Mondial

Cea mai completă opțiune pentru microbiști este AntenaPLAY, platforma de streaming a Grupului Antena. Serviciul va transmite toate meciurile turneului, oferind acces la întreaga competiție pe telefon, tabletă, laptop, smart TV sau alte dispozitive compatibile. Avantajul major al platformei este că utilizatorii nu depind de programul canalelor TV și pot urmări partidele de oriunde există o conexiune la internet.

Fotbal streaming online. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: X

Pentru fanii care doresc să urmărească integral competiția, inclusiv meciurile disputate la ore mai puțin accesibile din cauza diferenței de fus orar față de America de Nord, streamingul rămâne cea mai practică soluție.

Meciuri și la televiziunile Antena

O parte dintre partidele turneului vor fi difuzate și pe canalele TV ale Grupului Antena, însă platforma online rămâne singura variantă care oferă acces complet la toate cele 104 meciuri ale competiției. Diferența este importantă mai ales pentru microbiștii care urmăresc și faza grupelor, unde se joacă mai multe meciuri simultan și unde nu toate partidele ajung pe posturile TV tradiționale.

O ediție istorică a Campionatului Mondial

Turneul din 2026 va marca o premieră absolută. Numărul echipelor participante crește de la 32 la 48, iar numărul total de meciuri ajunge la 104. Competiția va fi găzduită de trei țări – Statele Unite, Canada și Mexic – și este așteptată să stabilească noi recorduri de audiență atât la televiziune, cât și pe platformele de streaming.

#Mondial Le ciel nocturne de Mexico s’est illuminé d’un spectacle monumental de centaines de drones synchronisés pour célébrer le coup d’envoi imminent de la Coupe du Monde de la FIFA 2026. Ce déploiement lumineux à la pointe de la technologie a mis en transe les habitants de la… pic.twitter.com/kqr9Y3zs9B

— Nancy Roc (@TheNancyRoc) June 11, 2026

Formatul extins înseamnă mai multe partide, mai multe surprize și o perioadă mai lungă de competiție, ceea ce transformă accesul online într-un instrument esențial pentru suporterii care vor să urmărească întregul turneu.

Există și variante gratuite?

Pentru fanii care caută opțiuni gratuite, situația diferă de la o țară la alta. În România, meciurile difuzate pe posturile TV ale Grupului Antena pot fi urmărite gratuit prin intermediul serviciului de live TV oferit de operatorii care includ aceste canale în pachetele lor. La nivel internațional, unele televiziuni publice transmit gratuit Campionatul Mondial prin platformele proprii de streaming, precum BBC iPlayer în Marea Britanie sau ITVX, însă accesul este limitat geografic și destinat în principal utilizatorilor din țările respective.

În Statele Unite, anumite meciuri sunt disponibile prin aplicațiile oficiale ale radiodifuzorilor care dețin drepturile de transmisie, precum FOX Sports și Telemundo Deportes, însă accesul complet necesită de regulă autentificare printr-un furnizor TV sau un abonament activ.

Cupa Mondială 2026 debutează joi seară, cu partida dintre Mexic și Africa de Sud. În total, faza grupelor va cuprinde 72 de meciuri, înainte ca turneul să intre în fazele eliminatorii.

Noul format al competiției permite calificarea în șaisprezecimi a primelor două clasate din fiecare grupă, precum și a celor mai bune opt echipe de pe locul al treilea.

Programul complet al fazei grupelor la CM 2026, toate orele sunt cele din România:

Grupa A

11 iunie, 22:00 – Mexic – Africa de Sud
12 iunie, 05:00 – Coreea de Sud – Cehia
18 iunie, 19:00 – Cehia – Africa de Sud
19 iunie, 04:00 – Mexic – Coreea de Sud
25 iunie, 04:00 – Africa de Sud – Coreea de Sud
25 iunie, 04:00 – Cehia – Mexic

Grupa B

12 iunie, 22:00 – Canada – Bosnia și Herțegovina
13 iunie, 22:00 – Qatar – Elveția
18 iunie, 22:00 – Elveția – Bosnia și Herțegovina
19 iunie, 01:00 – Canada – Qatar
24 iunie, 22:00 – Bosnia și Herțegovina – Qatar
24 iunie, 22:00 – Elveția – Canada

Grupa C

13 iunie, 04:00 – SUA – Paraguay
14 iunie, 07:00 – Australia – Turcia
19 iunie, 22:00 – SUA – Australia
20 iunie, 06:00 – Turcia – Paraguay
26 iunie, 05:00 – Paraguay – Australia
26 iunie, 05:00 – Turcia – SUA

Grupa D

14 iunie, 01:00 – Brazilia – Maroc
14 iunie, 04:00 – Haiti – Scoția
20 iunie, 01:00 – Scoția – Maroc
20 iunie, 03:30 – Brazilia – Haiti
25 iunie, 01:00 – Maroc – Haiti
25 iunie, 01:00 – Scoția – Brazilia

Grupa E

14 iunie, 20:00 – Germania – Curacao
15 iunie, 02:00 – Coasta de Fildeș – Ecuador
20 iunie, 23:00 – Germania – Coasta de Fildeș
21 iunie, 03:00 – Ecuador – Curacao
25 iunie, 23:00 – Curacao – Coasta de Fildeș
25 iunie, 23:00 – Ecuador – Germania

Grupa F

14 iunie, 23:00 – Țările de Jos – Japonia
15 iunie, 05:00 – Suedia – Tunisia
20 iunie, 20:00 – Țările de Jos – Suedia
21 iunie, 07:00 – Tunisia – Japonia
26 iunie, 02:00 – Japonia – Suedia
26 iunie, 02:00 – Tunisia – Țările de Jos

Grupa G

15 iunie, 19:00 – Spania – Capul Verde
16 iunie, 01:00 – Arabia Saudită – Uruguay
21 iunie, 19:00 – Spania – Arabia Saudită
22 iunie, 01:00 – Uruguay – Capul Verde
27 iunie, 03:00 – Capul Verde – Arabia Saudită
27 iunie, 03:00 – Uruguay – Spania

Grupa H

15 iunie, 22:00 – Belgia – Egipt
16 iunie, 04:00 – Iran – Noua Zeelandă
21 iunie, 22:00 – Belgia – Iran
22 iunie, 04:00 – Noua Zeelandă – Egipt
27 iunie, 06:00 – Egipt – Iran
27 iunie, 06:00 – Noua Zeelandă – Belgia

Grupa I

16 iunie, 22:00 – Franța – Senegal
17 iunie, 01:00 – Irak – Norvegia
22 iunie, 23:00 – Franța – Irak
23 iunie, 03:00 – Norvegia – Senegal
26 iunie, 22:00 – Norvegia – Franța
26 iunie, 22:00 – Senegal – Irak

Grupa J

17 iunie, 04:00 – Argentina – Algeria
17 iunie, 07:00 – Austria – Iordania
22 iunie, 20:00 – Argentina – Austria
23 iunie, 06:00 – Iordania – Algeria
28 iunie, 05:00 – Algeria – Austria
28 iunie, 05:00 – Iordania – Argentina

Grupa K

17 iunie, 20:00 – Portugalia – RD Congo
18 iunie, 05:00 – Uzbekistan – Columbia
23 iunie, 20:00 – Portugalia – Uzbekistan
24 iunie, 05:00 – Columbia – RD Congo
28 iunie, 02:30 – Columbia – Portugalia
28 iunie, 02:30 – RD Congo – Uzbekistan

Grupa L

17 iunie, 23:00 – Anglia – Croația
18 iunie, 02:00 – Ghana – Panama
23 iunie, 23:00 – Anglia – Ghana
24 iunie, 02:00 – Panama – Croația
28 iunie, 00:00 – Croația – Ghana
28 iunie, 00:00 – Panama – Anglia

În cadrul unei audieri cu ușile închise în fața Comisiei pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților, miercuri, Bill Gates a declarat că „nu ar fi trebuit niciodată să se întâlnească cu Epstein” și că nu a avut cunoștință despre eventuale activități infracționale în desfășurare.

„Nu am victimizat niciodată pe nimeni. Deși este posibil ca el să fi încercat să dezvolte o relație personală, nu am fost niciodată interesat de asta și nu am răspuns acestor încercări”, a afirmat Gates, potrivit Associated Press.

Miliardarul a explicat că a fost introdus în cercul lui Epstein prin intermediul unor persoane implicate în activități profesionale și filantropice și că a fost atras de promisiunile acestuia privind mobilizarea unor sume importante pentru proiecte globale de sănătate.

Relația dintre cei doi a început în 2011

Potrivit documentelor Departamentului de Justiție, relația dintre cei doi a început în 2011, la trei ani după ce Epstein pledase vinovat într-un dosar privind solicitarea serviciilor sexuale ale unei minore. Gates a spus că a întrerupt orice contact în 2014, după ce a concluzionat că Epstein nu putea obține finanțările promise.

El a insistat că întâlnirile au avut exclusiv caracter filantropic și a precizat că nu a vizitat niciodată insula privată a lui Epstein sau alte proprietăți asociate acestuia.

Mai mulți congresmeni au declarat că Gates a oferit informații despre alte persoane influente din anturajul lui Epstein. Totodată, parlamentarii l-au întrebat de ce a continuat să mențină legătura cu acesta după condamnarea din 2008.

„O judecată extrem de proastă”

Democratul Robert Garcia a afirmat că Gates știa de condamnarea lui Epstein pentru „o crimă îngrozitoare”, dar a continuat să interacționeze cu el în speranța atragerii de fonduri pentru Gates Foundation, calificând această decizie drept „o judecată extrem de proastă”.

În documentele analizate de comisie apar înregistrări ale întâlnirilor dintre Gates și Epstein, schimburi de e-mailuri privind proiecte filantropice și fotografii de la evenimente la care au participat amândoi.

Audierea lui Gates face parte din investigația mai amplă a Congresului privind relațiile pe care Epstein le-a avut cu numeroase personalități influente din domeniile tehnologiei, finanțelor și politicii. În cadrul aceleiași anchete au fost audiați și Bill Clinton, avocatul Alan Dershowitz și alți apropiați ai lui Epstein.

Guvernatorul Sevastopolului numit de Moscova, Mihail Razvojaiev, a transmis că bonurile de raționalizare pentru benzină nu vor putea fi onorate temporar, iar alimentarea cu combustibil va fi prioritară pentru transportul public, serviciile de utilități, vehiculele de intervenție și cele guvernamentale.

„Din păcate, camioanele cisternă nu au putut ajunge în oraș în această noapte”, a scris Razvojaiev pe Telegram, îndemnând populația să nu se înghesuie la benzinării.

Anunțul vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și rachete asupra infrastructurii logistice și energetice din teritoriile ocupate de Rusia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat rezultatele campaniei de atacuri asupra activelor energetice și logistice rusești.

„În ultimele luni, suntem deosebit de recunoscători pentru loviturile de adâncime: logistica militară rusă de pe întreg teritoriul ocupat temporar este acum la îndemâna dronelor ucrainene”, a declarat Zelenski în discursul său de miercuri seară.

El a adăugat că Ucraina va continua să extindă raza de acțiune a dronelor sale: „Impactul nostru ajunge și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Inamicul îl simte și vom continua să-l extindem”.

Autoritățile ruse au anunțat că peste douăzeci de drone ucrainene au fost doborâte joi dimineață deasupra Sevastopolului, oraș care găzduiește Flota rusă a Mării Negre.

În paralel, în regiunea rusă Krasnodar, aflată vizavi de Crimeea, oficialii locali au raportat un incendiu în zona rafinăriei Afipski, provocat de căderea unor fragmente de drone în timpul respingerii unui atac aerian.

Guvernatorul regiunii, Veniamin Kondratyev, a declarat că trei persoane au fost rănite în urma incendiilor produse de resturile dronelor în orașul Krasnodar și în districtul Severski.

„Noua rundă de atacuri aeriene împotriva Iranului a fost încheiată”, a transmis CENTCOM.

Potrivit unui comunicat al CENTCOM, atacurile au vizat capacități militare iraniene de supraveghere, sisteme de comunicații și instalații de apărare antiaeriană din mai multe zone ale Iranului.

Operațiunea a implicat mijloace ale Corpului Pușcașilor Marini, Forțelor Aeriene și Marinei SUA, care au folosit muniție de precizie împotriva unor obiective considerate amenințări la adresa militarilor americani și a navelor comerciale care tranzitează apele regiunii.

„Loviturile sunt un răspuns la agresiunea neprovocată și continuă a Iranului. Forțele SUA rămân vigilente, letale și pregătite”, se arată în comunicat.

Anunțul intervine după ce Statele Unite ale Americii au lansat joi noi atacuri asupra unor ținte iraniene, pentru a doua zi la rând.

La rândul său, Iranul a anunțat ulterior atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative” din regiunea Golfului, inclusiv asupra unor baze militare americane din Bahrain și Kuweit.

Cercetătorii arată că un episod de vreme severă produs în noiembrie anul trecut, în timpul ciclonului Senyar, a provocat alunecări de teren care au ucis aproximativ 58 de exemplare de urangutan Tapanuli, o specie aflată în pericol critic de dispariție. Aceasta reprezintă circa 11% din populația locală și aproximativ 7% din totalul estimat al speciei în sălbăticie, una dintre cele mai rare primate mari din lume.

Datele au fost prezentate în revista Current Biology, miercuri.

În prezent, în natură mai supraviețuiesc mai puțin de 800 de urangutani Tapanuli, specie identificată științific abia în anul 2017. Aceștia trăiesc într-o zonă restrânsă din ecosistemul Batang Toru, în nordul insulei Sumatra.

Analiza cercetătorilor s-a bazat pe imagini satelitare care au evidențiat urmele alunecărilor de teren pe o suprafață de aproximativ 8.300 de hectare de pădure, echivalentul a peste 11% din habitatul local al speciei.

Suprapunerea acestor date cu hărțile de densitate a populației de urangutani a permis estimarea pierderilor cauzate de dezastru.

„Pierderea a circa 58 de urangutani Tapanuli într-un singur eveniment climatic este o lovitură demografică devastatoare pentru cea mai rară specie de mare primat din lume”, a afirmat cercetătorul Jatna Supriatna de la Universitatea din Indonezia.

Studiul atrage atenția și asupra vulnerabilității crescute a habitatului din cauza defrișărilor și a activităților industriale, precum construcția de baraje hidroelectrice și exploatările miniere din regiune.

Organizațiile de mediu avertizează că pierderea pădurilor din Sumatra, estimată la milioane de hectare în ultimele două decenii, a făcut zonele montane mult mai instabile și mai predispuse la alunecări de teren.

Cercetătorii solicită protejarea strictă a ecosistemului Batang Toru și măsuri internaționale de finanțare pentru conservarea biodiversității, pentru a preveni dispariția acestei specii unice.