Mediafax

Conform prognozei speciale emise de ANM, în decursul zilei de joi, în București, vremea va fi instabilă. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate, iar spre seară se vor înregistra averse torențiale cu cantități de apă de 10–20 l/mp, izolat peste 25 l/mp.

Vor fi descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 60–70 km/h. Temperatura maximă va atinge 31–32 de grade Celsius.

Pentru vineri se prognozează vreme frumoasă, cu cer variabil și vânt slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 30 de grade, iar cea minimă va fi cuprinsă între 15 și 18 grade.

, radu.mocanu@mediafax.ro

Articolul Bucureștiul sub cod galben de instabilitate atmosferică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), importurile de energie primară au urcat cu 19,3%, până la 6,6 milioane tep, în timp ce producția internă a fost de 6,9 milioane tep, cu 342.000 tep mai puțin decât anul trecut. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importul de țiței (+143,5%) și gaze naturale (+61%).

Foto: INS

Resursele de energie electrică au crescut cu 3,4% în perioada analizată, până la 28,8 miliarde kWh. Creșterea a fost alimentată de un avans semnificativ al importurilor de energie electrică (+67%), care au ajuns la 7,8 miliarde kWh.

Pe de altă parte, producția internă de energie electrică a scăzut cu 9,5%, până la 21 miliarde kWh. Scăderi semnificative s-au înregistrat în producția hidro (-28,5%), nucleară (-1,6%) și eoliană (-14,6%). Singurul segment pe creștere a fost cel al energiei solare, cu un avans de 32%.

Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,3%, în special pe fondul unui avans al consumului populației (+5,7%). Consumul din economie a stagnat, iar iluminatul public a scăzut cu 8,4%.

Exporturile de energie electrică au crescut cu peste 15%, până la 5,7 miliarde kWh, iar pierderile tehnologice din rețele și stații au fost mai mici cu 85 milioane kWh.

România ar putea înregistra al patrulea cel mai mare preț la energie electrică din UE

Într-un comunicat remis miercuri, BNS precizează că România ar putea înregistra al patrulea cel mai mare preț la energie electrică pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, depășind toate țările din Europa de Est și situându-se imediat după Germania, Danemarca și Irlanda,

Conform analizei BNS, liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie , cumulată cu măsurile fiscale promovate de Guvern – creșterea TVA și înghețarea veniturilor în sectorul public – va conduce la scumpiri de până la 79% la facturile de electricitate. În acest context, consumatorii români ar urma să plătească prețuri de trei ori mai mari decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria, cele mai mici prețuri din regiune.

„În absența unor măsuri eficiente de sprijin și în condițiile unei piețe dereglate, România riscă să devină statul cu una dintre cele mai ridicate poveri la plata energiei electrice din întreaga Uniune Europeană”, atrage atenția BNS.

Articolul INS: România a importat mai multă energie, în timp ce producția internă a scăzut. Crește consumul populației apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unei imagini a meniului care circulă pe rețelele de socializare, Wanhui – un restaurant din Taiyuan, capitala provinciei Shanxi – are un meniu de după-amiază cu patru feluri de mâncare, care costă 166 dolari și include timp de joacă cu animalele din restaurant.

Profilul restaurantului pe Dazhong Dianping, o aplicație populară de listare a restaurantelor, arată imagini cu puii de leu alături de alte animale exotice, precum căprioare și aligatori, potrivit The Guardian.

Mai multe fotografii arată clienți care se joacă cu puii de leu. Într-o recenzie postată luna aceasta, o clientă stă cu un pui de leu în brațe. „Pot mângâia un leu drăguț într-un magazin mic! Îl cheamă Simba și arată foarte bine. Există personal care te ghidează, așa că nu trebuie să-ți faci griji în privința siguranței!”.

Reacții negative

Dar, în timp ce unii influenceri au profitat de ocazie pentru a posta fotografii atrăgătoare pe rețelele de socializare, reacția chinezilor online a fost în mare parte negativă. „Pun profitul mai presus de siguranța consumatorilor – este mult prea periculos”, a scris un utilizator Weibo.

Mass-media chineză a raportat că biroul pentru silvicultură și pășuni din Shanxi investighează problema, adăugând că acest tip de contact între oameni și animale este interzis.

Peter Li, expert în politica Chinei pentru Humane World for Animals, a declarat pentru Reuters: „Exploatarea animalelor sălbatice pentru selfie-uri și trucuri de marketing nu numai că este îngrozitor de dăunătoare pentru bunăstarea animalelor, dar este și potențial riscantă pentru clienți”.

Nu este primul scandal legat de bunăstarea animalelor exotice din China. Luna trecută, turiștii care vizitau o grădină zoologică din Liaoning, în nord-estul țării, au fost condamnați pentru că au întins mâna prin grilajul metalic pentru a smulge smocuri de păr de pe un tigru.

Un hotel din Chongqing, un oraș din sud-vestul Chinei, a atras recent critici pentru că oferea un „serviciu de trezire” asigurat de urși panda roșii, care puteau urca în paturile oaspeților.

Contactul dintre oameni și animale exotice a fost, de asemenea, evidențiat de experți ca un risc potențial pentru răspândirea bolilor zoonotice, cum ar fi Covid-19.

Personalul de la Wanhui a închis repetat telefonul când a fost sunat de Guardian.

Potrivit Reuters, restaurantul a declarat că puii de leu erau bine îngrijiți de personalul specializat.

Articolul Un restaurant din China stârnește îngrijorare după ce a introdus în meniu ”îmbrățișări cu pui de leu” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un nou val de controverse a izbucnit după ce analiza metadatelor a arătat că aproape trei minute lipsesc din așa-numita înregistrare „brută” de supraveghere a celulei lui Jeffrey Epstein, publicată de FBI, scrie Futurism.

Materialul video, despre care administrația Trump susținea că este nealterat, a fost confirmat ca fiind editat în Adobe Premiere Pro, stârnind suspiciuni legate de lipsa de transparență și posibile acoperiri.

Imagini analizate cu atenție

Minutele lipsă sporesc speculațiile privind moartea lui Epstein și cine ar fi avut interesul să-l reducă la tăcere.

O investigație suplimentară realizată de Wired indică o secțiune tăiată, de aproape trei minute, care nu se aliniază cu afirmațiile Departamentului de Justiție (DOJ).

Diferența ar putea fi pusă pe seama unei resetări de sistem, invocată anterior de procurorul general Pam Bondi, însă criticii rămân sceptici.

Rolul lui Trump și impactul politic

Relația lui Donald Trump cu Jeffrey Epstein și declarațiile recente, minimalizante, postate pe Truth Social s-au întors împotriva sa, provocând reacții dure atât din partea adversarilor, cât și a susținătorilor MAGA.

Deși DOJ susține că dosarul este închis, inclusiv președintele republican al Camerei, Mike Johnson, a cerut desecretizarea completă a fișierelor.

Democrații, prin vocea liderului Hakeem Jeffries, cer mai multă transparență, sugerând implicații politice mai profunde.

Articolul Metadata arată că lipsesc trei minute din filmarea din celula lui Epstein apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În acestă perioadă vremea va fi marcată de instabilitate atmosferică. Zonele vizate sunt Transilvania, Moldova, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei și local în Maramureș. În aceste regiuni vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii cu rafale de 50…70 km/h și izolat grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 20…30 l/mp și izolat de peste 40…50 l/mp. Potrivit meteorologilor, perioade cu instabilitate atmosferică vor fi izolat și în restul teritoriului.

Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, pentru perioada 17 iulie, ora 15 – 18 iulie, ora 03.

Zonele afectate sunt nordul și estul Munteniei, sudul Moldovei, sud-estul Transilvaniei și Dobrogea continentală. În nordul și estul Munteniei, sudul Moldovei, sud-estul Transilvaniei și în Dobrogea continentală vor fi averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii puternice, cu viteze ale vântului de 70…90 km/h și grindină de medii și mari dimensiuni (2-5 cm). În intervale scurte de timp (1-3 ore) cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și pe arii restrânse de peste 60 l/mp.

În același interval va fi cod portocaliu și în județele Suceava, Botoșani și Neamț. În aceste județe vor fi averse importante cantitativ și se vor acumula 30…40 l/mpși izolat peste 60 l/mp.

Articolul ANM: Averizări cod portocaliu în mai multe regiuni ale țării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o imagine uimitoare realizată de rețeaua de telescoape Alma, sistemul planetar emergent seamănă cu un fulger care strălucește pe fundalul vidului negru. Este o instantanee fără precedent a „timpului zero” când noi lumi încep să se formeze, au relatat oamenii de știință în revista Nature.

„Am surprins o imagine directă a regiunii fierbinți unde se nasc planete stâncoase precum Pământul în jurul protostelelor tinere”, a declarat Melissa McClure din Olanda de la Observatorul Leiden, care a condus echipa internațională de cercetare.

Telescopul Spațial Webb al NASA și Observatorul European Sudic din Chile au colaborat pentru a dezvălui aceste mici fragmente de formare planetară în jurul tinerei stele cunoscute sub numele de HOPS-315. Este mică, galbenă în devenire, la fel ca Soarele, dar mult mai tânără, cu o vechime cuprinsă între 100.000 și 200.000 de ani și la aproximativ 1.370 de ani-lumină distanță. Un singur an-lumină este egal cu 9,6 trilioane de kilometri.

Într-o premieră cosmică, McClure și echipa sa au privit adânc în discul de gaz din jurul stelei mici și au detectat pete solide care se condensau – semne ale formării timpurii a planetelor. Un spațiu în partea exterioară a discului le-a permis să privească în interior, datorită modului în care steaua se înclină spre Pământ.

Articolul Premieră astronomică: Au fost observate planete care prind formă în jurul unei stele formând sistemul solar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În luna mai 2025, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut, în termeni nominali, atât față de luna aprilie 2025 cu 9,7%, cât și faţă de luna mai 2024 cu 13,5%, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică.

În perioada 1 ianuarie-31 mai 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2024, pe total (piaţa internă şi piaţa externă), comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în termeni nominali, cu 3,9%.

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în termeni nominali, în luna mai 2025, comparativ cu luna precedentă, pe ansamblu, cu 9,7% datorită creșterii înregistrate în industria bunurilor intermediare (+12,9%), industria bunurilor de uz curent (+10,2%), industria bunurilor de capital (+8,5%), și în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,2%).

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în termeni nominali, în luna mai 2025, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 13,5% datorită creșterii înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+15,7%), industria bunurilor de capital (+14,1%), industria bunurilor intermediare (+12,4%) și în industria bunurilor de uz curent (+12,0%).

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali, pe ansamblu, în perioada 1 ianuarie-31 mai 2025 comparativ cu perioada 1ianuarie-31 mai 2024 cu 3,9% datorită creșterii înregistrate în: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,3%), industria bunurilor de uz curent (+7,2%), industria bunurilor intermediare (+3,5%) şi industria bunurilor de capital (+3,3%).

Articolul Statistica indică o creștere în industria prelucrătoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțând bugetul UE planificat pentru perioada 2028-2034, ea a dat efectiv startul unei lupte politice majore și complexe pentru definirea viitorului UE.

„Este un buget de 2 miliarde de euro pentru o nouă eră … care face față provocărilor Europei și ne consolidează independența”, a declarat ea reporterilor într-o conferință de presă care a fost amânată cu câteva ore, după ce oficialii săi au lucrat până târziu în noapte pentru a negocia cifrele.

Alocarea bugetului a atras critici

Ea a afirmat că propunerile vor crește de cinci ori fondurile UE pentru apărare, vor tripla fondurile pentru migrație și gestionarea frontierelor și vor dubla bugetul pentru cercetare, 35% din acesta fiind alocat pentru climă și biodiversitate, potrivit The Guardian.

Există, de asemenea, un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, descrisă de comisarul UE pentru buget, Piotr Serafin, ca „cel mai strategic partener al nostru”.

Politicienii verzi și ONG-urile au reacționat cu furie, deoarece se pare că singurul fond dedicat protecției naturii al UE a fost eliminat ca parte a eforturilor de simplificare a bugetului prin reducerea drastică a numărului de programe.

Rasmus Nordqvist, europarlamentar danez din partea Verzilor, a declarat că este „iresponsabil și lipsit de viziune” să se renunțe la fondurile dedicate naturii și că criza biodiversității se va adânci fără luarea de măsuri.

Au existat, de asemenea, critici din partea fermierilor și a Parlamentului European cu privire la un plan de fuziune a politicilor emblematice ale UE, inclusiv politica agricolă comună și fondurile regionale, într-un singur fond cu mai puține programe rezervate.

Grupul agricol Copa-Cogeca, care a organizat o demonstrație mică, dar zgomotoasă în fața sediului Comisiei, a declarat că „însăși fundamentul politicii agricole europene este subminat și demontat în ceea ce ar putea rămâne în istorie ca o miercuri neagră la Bruxelles”.

Oficialii UE au respins această caracterizare și au declarat că plățile directe către fermieri în valoare de 300 de miliarde de euro vor fi protejate.

În semn al unor dispute și mai aprige în viitor, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, care aproape a torpilat ultimul buget al UE, și-a dezvăluit opoziția caracteristică față de sprijinul acordat Kievului. „Bruxelles nu trebuie să abandoneze fermierii europeni pentru a finanța Ucraina”, a declarat el.

Creșterea venitului din sistemul european

Ea dorește să crească veniturile din sistemul european de comercializare a emisiilor, taxa europeană de ajustare la frontieră pentru emisiile de carbon, impozitele pe companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro și taxele pe tutun și deșeurile electronice. UE este deja finanțată parțial din veniturile provenite din taxele vamale.

Țările care plătesc mai mult către UE decât primesc în schimb au exprimat imediat îngrijorarea. Ministrul olandez al finanțelor, Eelco Heinen, a declarat că bugetul propus este prea mare, iar Suedia a afirmat: „Nu vom rezolva problemele UE cu un buget mai mare”.

Germania a insistat că bugetul nu ar trebui să fie mai mare, iar Franța se confruntă cu o reducere a bugetului intern care ar putea destabiliza guvernul.

În schimb, un grup interpartinic de deputați europeni reprezentând centrul-dreapta, socialiștii, liberalii și verzii a declarat că planurile nu „lasă fonduri suficiente pentru priorități critice, inclusiv competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice” și alte cheltuieli economice.

UE trebuie să înceapă rambursarea împrumuturilor din 2028

Pentru a complica și mai mult situația, începând din 2028, UE trebuie să înceapă rambursarea împrumuturilor contractate în cadrul fondului de redresare în urma pandemiei, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Comisia a estimat anterior că sunt necesare între 25 și 30 de miliarde de euro pe an pentru rambursarea datoriilor, echivalentul dublului bugetului actual pentru cercetare.

Bugetul actual pe șapte ani, excluzând fondul pentru pandemie, are o valoare de 1.2 trilioane de euro, aproximativ 1% din dimensiunea economiei europene.

Von der Leyen a afirmat că bugetul său ar însemna că guvernele naționale cu probleme financiare nu ar trebui să plătească mai mult, prezentând planuri pentru cinci noi scheme de creștere a veniturilor UE.

Bugetul trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre și de Parlamentul European.

Articolul Von der Leyen solicită noi taxe UE pentru marile companii de tutun și deșeuri electronice. Alocarea noului buget a atras multe critici apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, aflată în Penitenciarul Târgșor din iunie 2022, ar putea fi eliberată joi, 18 iulie, dacă Tribunalul Prahova va respinge contestația formulată de DNA Ploiești împotriva deciziei Judecătoriei Ploiești care i-a admis cererea de liberare condiționată.

Dosarul este programat pentru dezbatere la ora 9:30, potrivit portalului instanțelor. Magistrații au și opțiunea de a amâna pronunțarea unei decizii, scrie Gândul.

Cum motivează instanța

În motivarea Judecătoriei Ploiești, instanța a arătat că Udrea a dat „dovezi temeinice de îndreptare”, nu a fost sancționată disciplinar și a avut o conduită pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei. Aceasta a fost recompensată de 16 ori, ultima dată la 16 mai.

„Persoana condamnată a manifestat o atitudine de respect față de normele instituționale, s-a adaptat mediului carceral și s-a implicat activ în activitățile educaționale și de asistență psihosocială”, se arată în motivarea instanței.

Prejudiciul, recuperat parțial

În privința prejudiciului de 3 milioane de euro din dosarul „Gala Bute”, instanța a menționat că o parte a fost achitată, iar pentru restul au fost instituite măsuri asigurătorii.

„Achitarea prejudiciului nu reprezintă o condiție imperativă pentru acordarea liberării condiționate”, se precizează în motivare.

Judecătorii consideră că Udrea „a conștientizat gravitatea comportamentului infracțional, a interiorizat valorile sociale fundamentale și a manifestat reale progrese în procesul de reeducare”.

Articolul Zi decisivă pentru Elena Udrea. Când ar putea părăsi Penitenciarul Târgșor  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Zelenski a efectuat o remaniere politică săptămâna aceasta, numind-o pe Yulia Svyrydenko, forța motrice din spatele acordului privind mineralele cu Statele Unite, în funcția de prim-ministru. Prim-ministrul demisionar Denys Shmyhal a fost propus pentru funcția de ministru al apărării.

Numirile, care necesită aprobarea parlamentului, au venit în contextul în care eforturile diplomatice de a pune capăt războiului cu Rusia, aflat acum în al patrulea an, au stagnat, iar Ucraina încearcă să-și revigoreze economia afectată de criza financiară și să-și dezvolte industria internă de armament.

Influență mai mare în domeniul producției de armament

Zelenski a declarat că el, Shmyhal și ministrul apărării demisionar, Rustem Umerov, au decis miercuri, în cadrul unei reuniuni, că ministerul apărării va avea „o influență mai mare în domeniul producției de armament”.

„Armele fabricate în Ucraina reprezintă în prezent aproximativ 40% din cele utilizate pe front și în operațiunile noastre”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn. „Este deja mult mai mult decât în orice alt moment de la independența țării noastre. Volumele de producție sunt cu adevărat mari, dar avem nevoie de mai mult”.

„Obiectivul nostru este să ajungem la 50% arme fabricate în Ucraina în primele șase luni ale noului guvern, prin extinderea producției interne. Sunt convins că acest lucru este realizabil, deși nu este ușor”.

Zelenski a subliniat de mult timp importanța stimulării producției interne de arme și a dezvoltării producției comune de armament cu partenerii occidentali ai Ucrainei, potrivit Reuters.

S-a concentrat pe producția de drone și pe furnizarea de sisteme de apărare aeriană pentru a face față intensificării atacurilor cu drone și rachete rusești asupra orașelor ucrainene. În ultimele săptămâni, Zelenski a subliniat importanța dezvoltării de interceptori de drone ca o modalitate rațională de a combate roiurile de drone.

Autoritățile militare de la Kiev au anunțat săptămâna trecută alocarea a 6.2 milioane de dolari pentru un program de interceptare a dronelor, cu scopul de a apăra spațiul aerian al capitalei de dronele rusești.

Articolul Zelenski vrea ca Ucraina să îşi producă jumătate din armament: „Sunt convins că acest lucru este realizabil” apare prima dată în Mediafax.