România nu este în criză economică și nu înregistrează probleme pe piața muncii. Cererea de angajare depășește oferta, iar rata șomajului rămâne la un nivel redus, contrazicând astfel speculațiile despre posibile disponibilizări masive. De asemenea, țara noastră nu se confruntă cu o criză salarială, salariile continuând să crească, iar tăierile fiind excluse. Sistemul de plată a pensiilor și salariilor funcționează fără dificultăți, indicând o stabilitate financiară importantă, a arătat analistul financiar Cristian Hostiuc.
Analiza subliniază că rezerva valutară este stabilă, iar 70% din creditele acordate sunt în lei, ceea ce susține o piață a creditelor sănătoasă, România nefiind afectată de crize financiare, bancare sau valutare. Bursa de valori nu înregistrează dificultăți, iar datoria publică și cea externă sunt gestionate eficient, fără riscuri majore, a precizat analistul citat.
Deficitul bugetar este, însă, mult prea mare, iar cheltuielile extrem de rigide
Totuși, România nu este ferită de o criză majoră. Expertul financiar a explicat că, în ciuda faptului că România nu se află într-o criză economică generalizată, mai multe dezechilibre structurale și vulnerabilități ridică serioase semne de întrebare asupra rezistenței bugetare și economice. Deficitul comercial este printre cele mai presante și este agravat constant de creșterea importurilor, în timp ce exporturile rămân mult reduse. Întrucât mare parte din consum se duce în bunuri importate, orice creștere salarială are ca efect imediat accentuarea acestui dezechilibru.
Alimentat de deficitul comercial, de stagnarea serviciilor și de intrările insuficiente de capital, deficitul de cont curent se află, de asemenea, într-o situație critică.
La nivel intern, deficitul bugetar este considerat mult prea mare în raport cu capacitatea reală a economiei de a-l susține prin venituri provenite din activitatea de business. Consecințele sunt alarmante datorită structurii rigide a cheltuielilor bugetare, în care aproape 80% din venituri sunt direcționate către salarii, pensii și plata dobânzilor aferente datoriei publice.
Prea mulți angajați într-un sector public ineficient
România are și un număr excesiv de angajați în sectorul public, indică analiza publicației economice, evidențiind presiunea asupra bugetului și ineficiența administrației. În același timp, costurile de finanțare a deficitului bugetar sunt tot mai ridicate, din cauza dobânzilor mari la care guvernul se împrumută pentru a acoperi nevoile curente și pentru a reîntregi datoria publică.
Investițiile publice ridică, de asemenea, semne de întrebare, multe dintre acestea fiind îndreptate către proiecte fără impact economic, cum ar fi construirea de stadioane în orașe mici, fără echipe sau suporteri.
Relațiile tensionate dintre guvern și administrațiile locale sunt o altă problemă, despre care analiștii spun că a ajuns într-o etapă de „fanariotism administrativ”, lipsită de coerență și priorități strategice. Execuția reformelor asumate prin PNRR și alte programe europene este nepermis de lentă, în timp ce companiile de stat sunt adesea scena unor lupte intense între partidele politice pentru controlul funcțiilor de conducere. În timp ce absorbția fondurilor europene rămâne sub așteptări, creșterea datoriei publice este accelerată, iar atragerea investițiilor străine directe se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.
„Numai în poziţia lui Nicuşor Dan şi a viitorului premier să nu fii acum!”
Analiza Ziarului Financiar confirmă că țara noastră nu se află sub presiunea unei crize în niciunul dintre sectoarele economice sau financiare esențiale, însă arată urgența unui program clar, credibil și coerent de reducere a deficitului bugetar, notând că România, ca piață mică și cu resurse interne limitate, depinde esențial de finanțările externe și fondurile europene pentru a susține deficitul bugetar, datoriile și investițiile publice.
Sumele necesare acoperirii deficitului sunt extrem de mari, comparabile cu tăierile de salarii și creșterile de taxe aplicate în trecut de guvernul Băsescu pentru a acoperi o gaură mult mai mică decât cea de acum, arată sursa citată.
„Nicuşor Dan va beneficia de o scurtă perioadă de respiro în care, împreună cu guvernul, trebuie să pună pe masa finanţatorilor interni, dar mai ales externi, un program de reducere bugetară, dar şi de revenire a creşterii economice”, este concluzia analistului financiar, care subliniază cât de dificilă este această misiune: „Numai în poziţia lui Nicuşor Dan şi a viitorului premier să nu fii acum!”
Articolul România nu este în criză economică sau financiară, dar poate intra: „Numai în poziţia lui Nicuşor Dan şi a viitorului premier să nu fii acum!” apare prima dată în Mediafax.