Mediafax

Serviciile de informații și securitate din Olanda au identificat o nouă grupare cibernetică afiliată Rusiei, implicată în atacuri asupra instituțiilor guvernamentale și companiilor din Europa și America de Nord. Gruparea a fost denumită Laundry Bear.

„Comparativ cu alți actori cibernetici ruși investigați de serviciile noastre, Laundry Bear se remarcă printr-o rată ridicată de succes”, au transmis Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Serviciul de Informații și Securitate Militară (MIVD) din Olanda.

Succesul grupării se datorează, potrivit autorităților, ritmului rapid al operațiunilor și utilizării eficiente a automatizării.

„Laundry Bear a reușit să evite detectarea prin metode simple de atac, folosind instrumente deja prezente pe sistemele victimelor, ceea ce face dificilă identificarea sa și diferențierea de alți actori ruși cunoscuți”, au explicat agențiile.

Țintele atacurilor

Gruparea a fost descoperită în urma investigației unei breșe de securitate din septembrie 2024 care a afectat Poliția Națională Olandeză. Atacatorii au obținut acces la contul unui angajat al poliției folosind un cookie de sesiune furat, ceea ce le-a permis să colecteze informații de contact legate de alți angajați.

Sursa: X

Laundry Bear a vizat și alte organizații considerate relevante pentru interesele Rusiei în războiul din Ucraina: ministere ale apărării și afacerilor externe, ambasadori, structuri ale forțelor armate și companii din industria de apărare din țări membre NATO și UE.

De asemenea, au fost vizate organizații sociale, culturale și ONG-uri, furnizori de servicii digitale, firme din domeniul aerospațial, companii tehnologice și entități din sectoare critice.

Investigațiile tehnice au arătat că scopul principal al grupării era obținerea de informații sensibile despre achiziția și producția de echipamente militare de către guvernele occidentale și despre livrările de armament către Ucraina.

Serviciile olandeze notează că gruparea pare să dețină cunoștințe despre procesele de producție și distribuție a acestor bunuri și despre dependențele existente în lanțul logistic.

De asemenea, Laundry Bear a atacat companii care dezvoltă tehnologii avansate, greu accesibile Rusiei din cauza sancțiunilor internaționale.

Tactici, tehnici și proceduri ale grupării

Laundry Bear — cunoscută de Microsoft și sub numele de Void Blizzard — urmărește în principal extragerea de e-mailuri și fișiere sensibile.

Pentru a pătrunde în conturile Microsoft ale victimelor, folosește atacuri de tip password spray sau tehnici de tip pass-the-cookie. Acestea presupun utilizarea de cookie-uri de sesiune furate cu ajutorul unor programe de tip infostealer și vândute pe darknet.

De asemenea, Microsoft a semnalat că gruparea utilizează cadrul open-source Evilginx pentru atacuri de tip man-in-the-middle și pagini de phishing pentru a obține date de autentificare.

După compromiterea unui cont, atacatorii exploatează API-uri legitime ale Microsoft, precum Exchange Online și Microsoft Graph, pentru a accesa căsuțele de e-mail și fișierele din cloud.

În multe cazuri, gruparea automatizează colectarea în masă a datelor disponibile utilizatorului compromis, inclusiv fișiere și e-mailuri la care acesta are acces prin permisiuni partajate.

În unele situații, atacatorii au accesat conversații din Microsoft Teams și au utilizat informațiile din configurația Microsoft Entra ID a organizației compromise pentru a extrage date despre utilizatori, roluri, grupuri, aplicații și dispozitive asociate.

Gruparea rusă Laundry Bear pătrunde în epicentrul celor mai vulnerabile entități internaționale prin metode greu de identificat

Serviciile olandeze mai menționează că Laundry Bear a reușit să fure date și din medii SharePoint compromise, exploatând vulnerabilități cunoscute pentru a obține date de autentificare ce pot fi utilizate în atacuri ulterioare.

Pentru că gruparea își limitează acțiunile la conturile Microsoft compromise și nu caută să avanseze spre infrastructura internă a rețelelor, activitatea sa rămâne adesea nedetectată pentru perioade lungi de timp de către administratorii de sistem.

Microsoft și agențiile olandeze au publicat recomandări privind metodele de identificare și combatere a atacurilor acestui actor, iar Microsoft a oferit și interogări de tip threat hunting ce pot fi folosite de organizații. Poliția olandeză a transmis un e-mail informativ către toți angajații pentru a-i pune la curent cu rezultatele investigației.

Articolul Una dintre cele mai eficiente grupări de hackeri ruși, Laundry Bear, a fost descoperită de serviciile olandeze de informații și de Microsoft apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Traficul este restricționat marți seara pe DN 7, Valea Oltului, din cauza unor căderi de pietre, a anunțat IPJ Vâlcea.

Polițiștii anunță că, pe Drumul Național 7, la km 216, pe raza localității Călinești, s-au semnalat căderi de pietre pe partea carosabilă.

Este afectat sensul de mers Sibiu – Râmnicu Vâlcea, traficul desfășurându-se alternativ, sub supravegherea polițiștilor Serviciului Rutier, prezenți la fața locului.

Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale.

Polițiștii recomandă șoferilor să manifeste prudență în trafic, să reducă viteza și să respecte indicațiile polițiștilor rutieri.

Articolul Cad pietre pe Valea Oltului: traficul a fost restricționat marți seara pe DN 7 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noua versiune a aplicației profită de funcțiile multitasking ale tabletei, precum Split View și Slide Over, astfel încât utilizatorii pot vizualiza mai multe aplicații simultan. Acest lucru le permite oamenilor, de exemplu, să navigheze pe internet în timp ce discută cu un prieten.

Versiunea pentru iPads permite apeluri video și audio cu până la 32 de persoane și poate fi folosită atât cu camera frontală, cât și cu cea din spate. La fel ca în cazul altor versiuni ale WhatsApp, conversațiile se sincronizează între dispozitive. Noua versiune poate fi descărcată direct de pe App Store.

Rapoartele recente indică faptul că Meta lucrează, în prezent, și la elaborarea unei versiuni dedicate tabletelor a aplicației Instagram.

Articolul WhatsApp lansează o altă versiune a aplicației pentru o categorie de device-uri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El a lăudat UE pentru apelul de a „stabili rapid datele de întâlnire”, dar a adus marţi critici la adresa uniunii într-un mesaj publicat pe Truth Social.

„Am fost extrem de mulţumit de alocarea tarifului de 50% pentru Uniunea Europeană, mai ales că au mers încet (ca să folosesc un eufemism!), negocierile noastre cu ei”, a declarat el. „Tocmai am fost informat că UE a sunat pentru a stabili rapid datele de întâlnire. Acesta este un eveniment pozitiv şi sper că o vor face”, mai a spus el, sfătuind UE că ar fi „foarte fericită” dacă ar merge pe urmele Chinei prin obţinerea unui acord.

El a adăugat că este împuternicit să „stabilească un acord” în cazul în care SUA este „tratată incorect”, scrie The Guardian.

Remarcile sale vin la o zi după ce Trump a amânat tarifele de 50 % asupra importurilor din UE pentru data de 9 iulie.

Articolul Trump acuză UE că „trage de timp” în privinţa unui acord tarifar cu SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Veniturile totale au însumat 199,92 mld lei în primele patru luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize.

Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, pe seama majorării veniturilor curente cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene au scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 19,62 mld lei, înregistrând o creştere de 25,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%1), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 67,69 mld lei, în creştere cu 10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia mai temperată a acestor încasări este explicată parţial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel înregistrat în primele patru luni ale anului trecut (7,0 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu 5,3 mld lei în ian-apr 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,59 mld lei, consemnând o creştere de 3,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au înregistrat 39,04 mld lei, în creştere cu 1,2% (an/an). Evoluţia uşor pozitivă a acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (11,06 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu 9,79 mld lei în ian-apr 2024), cât şi de un efect de bază ridicat.

Veniturile din accize au însumat 15,91 mld lei, consemnând o creştere de 32,9% (an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 16,00 mld lei, în creştere cu 5,0%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 14,11 mld lei, în scădere cu 7,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 255,89 mld lei au crescut în termeni nominali cu 6,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 56,55 mld lei, în creştere cu 12,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 30,53 mld lei, în creştere cu 0,8% comparativ îu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 5,4% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 85,62 mld lei în creştere cu 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,92 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (489,25 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 6,45 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 17,43 mld lei, în scădere cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 32,41 mld lei, cu 3,61% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 31,28 mld.

Articolul Deficit bugetar de 2,95% în primele patru luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Luni, autoritățile judiciare și politice, alături de patronatele din domeniu și sindicate, au semnat la Milano un plan de acțiune împotriva exploatării în lanțul valoric al confecțiilor și accesoriilor de lux.

Acordul, care nu este însă obligatoriu din punct de vedere legal, vine ca reacție la investigațiile instanței din Milano, care au documentat cazuri de muncă neregulamentară și condiții precare în ateliere ce lucrează pentru mari case de modă, printre care Dior, Armani sau Valentino. „Scopul este ca judecătorii să nu mai fie nevoiți să intervină”, a declarat Fabio Roia, președintele sistemului judiciar din Milano, în cadrul semnării memorandumului, scrie modaes.

Elementul central al planului este crearea unei baze de date voluntare în care subcontractorii își vor putea înregistra activitatea. Platforma va include informații despre conformitatea fiscală, contribuțiile la asigurările sociale și respectarea legislației muncii, cu actualizări obligatorii la fiecare șase luni.

Deși mărcile de lux nu vor fi obligate să colaboreze exclusiv cu furnizorii înscriși în sistem, acestea vor trebui să încurajeze partenerii să folosească platforma și să-i sporească vizibilitatea. Guvernul regional din Lombardia, zona în care se concentrează o mare parte din producția de lux a Italiei, va acorda un certificat de transparență valabil șase luni companiilor care aderă la sistem, certificat ce va putea fi reînnoit.

Italia dezvoltă un instrument de trasabilitate a lanțului de aprovizionare

Inițiativa vine după o serie de decizii judiciare care au scos la iveală deficiențele structurale ale modelului de producție din industria luxului italian. În iunie 2023, procurorii din Milano au descoperit ateliere care angajau imigranți ilegali, plătiți cu salarii mult sub nivelul minim legal, și care produceau genți de piele pentru case de modă la o fracțiune din prețul de vânzare.

Doar în urmă cu câteva săptămâni, o filială a casei Valentino a fost plasată sub supraveghere judiciară pentru un an, după ce s-au descoperit condiții abuzive în rețeaua sa de furnizori. Anchetele au dezvăluit un „model generalizat de producție” bazat pe presiune extremă asupra costurilor, în detrimentul siguranței lucrătorilor. Dior, de asemenea investigată în trecut, a văzut ancheta închisă în lipsa unor dovezi concludente de încălcare a legii, însă a acceptat să aloce două milioane de euro pentru îmbunătățirea lanțului său de aprovizionare.

Italia concentrează aproximativ 50% din producția mondială de produse de lux, potrivit estimărilor din industrie. Țara nu este doar un pol de excelență în marochinărie, încălțăminte și confecții, ci și una dintre verigile cele mai opace ale lanțului de producție, unde subcontratarea și atelierele externe au devenit teren fertil pentru informalitate și abuzuri.

Acest nou cadru voluntar se adaugă altor inițiative recente de trasabilitate și control social, promovate atât de instituții, cât și de branduri. Totuși, eficiența sa va depinde de disponibilitatea companiilor de a-l integra în politica lor de achiziții, dincolo de o simplă conformare formală.

Articolul Moda și luxul italian, sub supraveghere. Ce decizie a luat țara care produce 50% din bunurile de lux la nivel mondial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inundațiile grave din sud-estul Australiei constituie „provocări uriașe”, iar procesul de refacere a zonelor afectate va dura câteva luni: „Există încă provocări uriașe, iar aceasta nu este o problemă care va dispărea în câteva zile, săptămâni sau chiar luni”, a declarat marți prim-ministrul australian, Anthony Albanese, citat de Reuters.

Inundațiile din Australia, declanșate de ploile neîntrerupte timp de trei zile, au afectat mai multe localități din New South Wales și au izolat peste 50.000 de persoane.

Primul ministru Anthony Albanese a subliniat că situația nu se va rezolva rapid, ci va necesita timp, chiar mai multe luni: „Refacerea zonelor afectate va dura ceva timp, dar australienii sunt puternici.”

Inundații după secetă și incendii devastatoare

În orașul Taree, situat pe coasta de este a țării, au căzut în doar câteva zile precipitații cât jumătate din media anuală obișnuită.

Australia se confruntă tot mai des cu fenomene meteorologice extreme, atribuite de experți schimbărilor climatice.

După seceta și incendiile devastatoare din ultimii ani, inundațiile recente au afectat grav industria lactatelor, provocând pierderi semnificative. Animale moarte sau pierdute au fost aduse de apă pe coastă, după ce fermele și locuințele au fost inundate.

2 500 de cereri de despăgubire

Guvernul australian va acorda un ajutor financiar unic de 1.000 de dolari australieni pentru adulți și 400 pentru copii, începând de miercuri.

Alocația de sprijin acordată persoanelor afectate va fi extinsă pentru mai mulți rezidenți.

Până marți, cel mai mare asigurător din țară primise aproximativ 2.500 de cereri de despăgubire pentru daune cauzate de inundații.

După evaluarea daunelor în peste 7000 de proprietăți din New South Wales, aproape 800 de locuințe au fost declarate nelocuibile.

Articolul Refacerea zonelor afectate de inundațiile din Australia va dura câteva luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La aproape 25 de miliarde de kilometri de Pământ, sonda Voyager 1 este obiectul creat de mâna omului care se află cel mai departe de planeta noastră și a depășit deja 47 de ani de funcționare. Recent, inginerii NASA au reușit să repornească de la distanță un propulsor principal al sondei, esențial pentru orientarea sa interstelară, după 21 de ani de inactivitate, a relatat marți Le Monde.

Inginerii NASA de la Jet Propulsion Laboratory au anunțat recent o reușită tehnică remarcabilă: repornirea unui propulsor principal de pe sonda spațială Voyager 1, care se află la aproape 25 miliarde de kilometri de Pământ. Propulsorul a fost inactiv mai bine de două decenii. În ciuda distanței uriașe la care se află și a vârstei sale, această reușită ar putea prelungi misiunea sondei spațiale.

Hey, did you know there’s a nifty way to follow our journeys from launch to interstellar space?

Check out this interactive timeline: https://t.co/KTqT23MQKp pic.twitter.com/MxFT8Ya3Nv

— NASA Voyager (@NASAVoyager) May 7, 2025

Lansată în 1977, Voyager 1 este primul obiect creat de om care a părăsit heliosfera, zona care marchează limita influenței Soarelui, și care explorează în prezent mediul interstelar.

Sonda folosește stelele pentru a-și menține orientarea, o manevră realizată cu ajutorul a două sisteme de propulsoare pentru controlul rotației, unul principal și unul de rezervă.

„Este un nou miracol pentru Voyager”

Sonda a funcționat cu propulsoarele de rezervă din anul 2004, după ce sistemul principal a fost considerat ireparabil, dar acestea au început să dea recent să dea semne de obstrucție din cauza depunerilor de carburant. Situația, deja complicată, s-a agravat odată cu închiderea temporară, în urmă cu patru săptămâni, a antenei din Canberra, singura stație NASA capabilă să transmită comenzi către sondele Voyager, cu suficientă putere. Până în luna august, când antena urma să fie repornită, inginerii nu mai aveau posibilitatea să comunice cu Voyager.

Însă. până atunci, propulsorul de rezervă se putea înfunda complet din cauza depunerilor de carburant, punând în pericol supraviețuirea misiunii.

Într-o manevră complexă, inginerii NASA au reactivat sistemul principal, prin recalibrarea unui circuit responsabil cu încălzirea catalizatorului intern, esențial pentru aprinderea sigură a propulsorului.

Pe 18 martie, echipa de la sol a trimis comenzile către Voyager 1, pe care sonda le-a primit douăzeci și două de ore și cincizeci și opt de minute mai târziu, ținând cont de distanța uriașă.

Pe 20 martie, în momentul în care Pământul a primit în sfârșit răspunsul sondei, echipa a observat cum temperatura propulsorului a crescut brusc, indicând o reactivare completă a funcționalității. Reparația reușise: „Este un nou miracol pentru Voyager”, a declarat Todd Barber, responsabil cu propulsia misiunii Voyager, explicând că „propulsorul era considerat inoperabil și doar intuiția și experiența unei echipe dedicate au făcut posibilă această reparație la distanță interstelară.”

Sondele Voyager vor părăsi pentru totdeauna Sistemul Solar peste 20.000 de ani

Datele colectate de sondele Voyager sunt deosebit de valoroase pentru cercetători, deoarece sunt singurele sonde pământești care se deplasează atât de departe în mediul interstelar, ieșind din zona de control a stelei noastre.

De aceea, echipele de ingineri NASA încearcă în mod constant să prelungească durata de viață a celor două sonde gemene, oprind treptat anumite instrumente științifice pentru a economisi energia rămasă. În februarie, a fost dezactivat detectorul de raze cosmice de pe Voyager 1.

Se estimează că, asemenea surorii sale, sonda va mai putea funcționa încă aproximativ un an înainte ca oamenii de știință să fie nevoiți să oprească un alt aparat. Ambele sonde Voyager pierd aproximativ 4 wați de energie pe an din cauza degradării naturale a generatoarelor radioizotopice, însă specialiștii sunt încrezători că vor mai putea menține cel puțin un instrument științific activ până în prima parte a anilor 2030.

Sursa: X

După aceea, sondele își vor continua călătoria prin spațiul interstelar. În aproximativ 20.000 de ani, ele ar trebui să traverseze norul Oort, o regiune populată cu corpuri mici înghețate, comete și alte resturi cosmice, marcând ieșirea lor definitivă din influența gravitațională a Sistemului Solar. Potrivit astronomilor, Oort este rezervorul principal al cometelor pe care le observăm.

Pe lângă misiunea sa științifică, Voyager 1, la fel ca Voyager 2,  poartă în univers un mesaj simbolic al omenirii: Discul de Aur, un fonograf placat cu aur, ce conține sunete, imagini și mesaje menite să reprezinte diversitatea vieții și culturii umane. Conceput de o echipă condusă de astronomul Carl Sagan, discul este destinat oricărei forme de viață inteligentă care ar putea intercepta sonda într-un viitor îndepărtat. Dar „sondele vor fi întâlnite și discurile ascultate doar dacă există civilizații capabile de călătorii spațiale în spațiul interstelar”, a precizat astronomul american.

Articolul NASA a reușit o reparație la distanță interstelară, considerată o „minune”: a fost repornit un propulsor al sondei Voyager 1 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al ministerului, a fost virată suma de 1.698.806.825 lei pentru decontarea facturilor pentru 852 de obiective finanţate prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”.

„Achităm în continuare facturile depuse de autorităţile locale pentru lucrările efectuate, astfel încât obiectivele de investiţii să nu înregistreze întârzieri în execuţie”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Proiectele vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, a reţelelor de alimentare cu apă, a sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială şi sisteme de captare a apelor pluviale, precum şi a sistemelor de distribuire a gazelor naturale.

Articolul Plăţi de 1,7 miliarde de lei pentru proiectele finanţate prin programul Anghel Saligny apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parlamentul Ungariei a adoptat în martie o legislaţie care creează o bază legală pentru interzicerea marşurilor Pride şi permite poliţiei să utilizeze camere de recunoaştere facială pentru a identifica persoanele care participă la astfel de manifestaţii.

Parlamentul a aprobat, de asemenea, în aprilie modificări constituţionale care stipulează că Ungaria recunoaşte doar două sexe, masculin şi feminin.

„Suntem extrem de alarmaţi de aceste evoluţii care contravin valorilor fundamentale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi respectării drepturilor omului”, au afirmat guvernele celor 17 ţări într-o declaraţie comună.

Acestea au solicitat Ungariei să revizuiască măsurile şi au cerut Comisiei Europene să îşi folosească pe deplin competenţele în cazul în care Budapesta nu face acest lucru. Comisia poate lua măsuri legale împotriva statelor membre în cazul în care consideră că acestea încalcă legislaţia UE.

Declaraţia a fost susţinută de Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania şi Suedia.

Articolul 17 ţări din UE trag un semnal de alarmă cu privire la legislaţia maghiară privind comunitatea LGBT apare prima dată în Mediafax.