Mediafax

Astronomii au descoperit un adevărat mister cosmic: un obiect îndepărtat din spațiu, numit ASKAP J1832-0911, care emite semnale radio și raze X la fiecare 44 de minute, scrie Live Science.

Detectat cu ajutorul radiotelescopului australian ASKAP și al Observatorului cu raze X Chandra al NASA, această sursă neobișnuită i-a uimit pe cercetători, care cred că ar putea reprezenta o nouă clasă de obiecte astrofizice. Descoperirea a fost publicată recent în revista Nature.

Semnale nemaivăzute până acum

ASKAP J1832-0911 emite explozii de energie de două minute, la fiecare 44 de minute – un ritm mult mai lent decât cel al pulsarilor sau magnetarilor cunoscuți.

Deși ar putea fi o stea moartă puternic magnetizată sau o pitică albă într-un sistem binar, comportamentul său nu se potrivește complet cu niciun model existent.

Primul LPT detectat în raze X

Obiectul face parte dintr-o clasă rară numită „evenimente tranzitorii cu perioadă lungă” (LPT), surse radio care emit semnale la intervale neobișnuit de lungi.

De la prima descoperire din 2022, au fost documentate doar zece astfel de LPT-uri.

ASKAP J1832-0911 este primul LPT detectat și în raze X, o descoperire posibilă datorită faptului că Chandra monitoriza întâmplător aceeași regiune a cerului.

Fizică nouă sau evoluție stelară necunoscută?

Observarea din două surse sugerează că explicațiile tradiționale s-ar putea să nu fie suficiente.

Cercetătorii cred că comportamentul obiectului ar putea indica existența unor fenomene fizice necunoscute sau a unor noi etape de evoluție a stelelor.

Ei intenționează acum să caute mai multe LPT-uri folosind telescoape radio și cu raze X.

Articolul Un obiect misterios din spațiu trimite semnale spre Pământ la fiecare 44 de minute apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un avion s-a prăbuşit în oraşul Pohang din sudul Coreei de Sud, a relatat joi agenţia de ştiri Yonhap, citată de Reuters.

Informaţia provine de la pompieri.

Potrivit primelor informaţii, avionul aparţine armatei din Coree de Sud. Încă nu se ştie nimic despre victime şi pagube.

Articolul Un avion s-a prăbuşit în Coreea de Sud apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Turcia și Belgia intră în Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei, care va aloca 2,75 miliarde de euro în 2025

Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei a fost lansată oficial în februarie 2024 și va include acum 20 de state membre, printre care se numără Regatul Unit, Germania, Canada, Franța, Polonia, Suedia și Ucraina. Fiecare nou membru este acceptat prin votul unanim al țărilor deja implicate, în conformitate cu memorandumul de înțelegere, scrie The Kyiv Independent.

Ministrul Spruds a subliniat importanța extinderii: „Coaliția internațională de drone pentru sprijinul Ucrainei devine tot mai puternică — vom putea livra mai multe drone Ucrainei și, totodată, vom întări industriile de apărare din Letonia, UE și statele NATO. Forța noastră stă în unitate.”

Sprijinul oferit prin Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei depășește 4,5 miliarde de euro în doi ani

De la înființare, Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei a angajat 4,5 miliarde de euro pentru perioada 2024–2025. În acest an, suma alocată a fost de 1,8 miliarde de euro, urmând ca în 2025 să fie investite 2,75 miliarde de euro. Aceste fonduri sprijină dezvoltarea și livrarea de drone tactice și de recunoaștere către armata ucraineană.

În luna martie, Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei a aprobat un buget de 20 de milioane de euro pentru achiziția de drone tactice de recunoaștere, ca răspuns la o solicitare urgentă din partea Kievului.

Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei, complementară inițiativei interne „Drone Line” a Ucrainei

Inițiativele internaționale, precum Coaliția de drone pentru sprijinul Ucrainei, se adaugă eforturilor interne ale Ucrainei, precum programul „Drone Line”, lansat în februarie 2024, care vizează accelerarea desfășurării dronelor pe câmpul de luptă.

Prin utilizarea dronelor, Ucraina vizează infrastructura militară rusă, inclusiv aerodromuri, depozite de combustibil și centre logistice aflate adânc în teritoriul rus, ceea ce transformă tehnologia UAV într-un element esențial al apărării țării.

Articolul Turcia și Belgia se alătură Coaliției internaționale de drone pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Echipele Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” intervin încă din noaptea precedentă în mai multe localități. Potrivit autorităților, acțiunile de salvare și limitare a pagubelor continuă și joi dimineață.

Printre localitățile afectate de inundații în județul Brașov se numără municipiul Brașov, în special Cartierul Stupini, unde se intervine în zona podului de pe DN13 și în mai multe gospodării; localitatea Bod, unde se acționează atât în zona îndiguită, cât și în Cartierul Scriitorilor, unde șase gospodării au fost afectate de ape; și localitatea Hoghiz, unde echipele ISU colaborează cu Serviciul pentru Gospodărirea Apelor Brașov pentru evacuarea apei din zonele inundate.

Articolul Inundații severe în județul Brașov, intervențiile sunt în curs de desfășurare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primul incident a avut loc pe parcursul nopții. Un urs a fost văzut în satul Cădaciu Mare din comuna Șimonești. Autoritățile au transmis mesaj de avertizare RO-Alert.

Al doilea incident s-a produs joi dimineață. Un alt urs a apărut în localitatea Misentea. Și în acest caz a fost emis mesaj de avertizare RO-Alert.

Nu există informații despre victime sau pagube provocate de animalele sălbatice.

Articolul Urși văzuți în două localități din Harghita. Localnicii au primit mesaj RO-Alert apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un raport publicat de UNODC avertizează că în 2024 s-a înregistrat o cantitate record de 236 de tone de metamfetamină confiscată în regiunile Asiei de Est și Sud-Est, o creștere de 24% față de anul precedent. Thailanda a devenit primul stat din regiune care a confiscat peste 100 de tone într-un singur an, atingând un total de 130 de tone.

Potrivit autorităților internaționale, creșterea bruscă a traficului este alimentată de instabilitatea politică din Myanmar, în special în statul Shan, controlat parțial de grupuri armate și rețele transnaționale de crimă organizată. De la lovitura militară din februarie 2021, fluxurile de droguri din Myanmar s-au intensificat nu doar spre vecinii din Asia de Sud-Est, ci și spre Asia de Sud, în special spre nord-estul Indiei.

Traficul de droguri s-a extins semnificativ pe rutele care leagă Myanmar de Cambodgia prin Laos, dar și prin rute maritime care implică Malaezia, Indonezia și Filipine, regiunea Sabah din Malaezia fiind identificată ca un punct-cheie de tranzit.

Raportul UNODC evidențiază și tendințele demografice ale consumului de droguri. Mai multe state, printre care Malaezia, Singapore și Thailanda, au raportat creșteri succesive ale numărului de consumatori de droguri din rândul persoanelor adulte mai în vârstă, în timp ce numărul tinerilor consumatori aflați în tratament a scăzut.

Articolul Niveluri record ale traficului de metamfetamină în Asia de Sud-Est apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, în contextul intensificării atacurilor asupra orașelor ucrainene.

Trump spune că SUA vor răspunde în funcție de acțiunile lui Putin

„Vom afla dacă ne duce cu vorba sau nu și, dacă da, vom reacționa diferit. Va mai dura cam o săptămână și jumătate, două săptămâni”, a spus Trump. El a adăugat că, deși există semnale că Rusia ar fi dispusă la un acord, „până nu se semnează un document, nimeni nu poate garanta nimic”.

Donald Trump s-a declarat „foarte dezamăgit” de recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei, în plin proces de negociere. „Când văd rachete căzând peste orașe, nu e bine. Nu vom permite așa ceva”, a avertizat el, notează Politico.

Putin, acuzat că „se joacă cu focul”

Trump, cunoscut anterior pentru poziția sa favorabilă față de liderul rus, a devenit mai critic în ultimele săptămâni. După atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, acesta l-a numit pe Vladimir Putin „nebun” și l-a acuzat că „se joacă cu focul”.

Întrebat despre lipsa unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, Trump a explicat că nu dorește să pericliteze un potențial acord de pace Rusia-Ucraina. „Dacă simt că suntem aproape de o înțelegere, nu vreau să stric totul. Sunt mai dur decât mulți, dar trebuie să știi când să folosești această duritate.”

Trump: „Acesta nu este războiul meu, e războiul lui Biden, Zelenski și Putin”

Trump a subliniat că actualul conflict nu este responsabilitatea sa directă: „Acesta nu este războiul meu, este războiul lui Biden, Zelenski și Putin.” Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar până în prezent sute de mii de soldați au murit de ambele părți.

În aceeași zi, un raport al ONU a concluzionat că Rusia a comis în mod sistematic crime de război împotriva civililor în regiunea Herson din Ucraina, complicând suplimentar perspectivele unui acord de pace Rusia-Ucraina.

Articolul Ultimatumul lui Trump: Putin are la dispoziție două săptămâni pentru a lua măsuri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Astfel, în Capitală, activitățile vor avea loc de la ora 10.00 la Cimitirul Israelit „Filantropia” și de la ora 12.00 la Mormântul Ostaşului Necunoscut – Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României – Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, la Cimitirul Militar Ghencea și la Cimitirul Eroilor Revoluției.

De asemenea, la Mormântul Ostașului Necunoscut vor fi rostite, în mod solemn, numele eroilor români căzuți la datorie pentru Țară, iar un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” va executa exerciții de tip Drill-Team.

Între orele 21.00 și 21.30, în Piața Tricolorului din fața Palatului Cercului Militar Național din București, va fi organizat un concert susținut de Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul“, împreună cu Inspectoratul General al Muzicilor Militare, iar apoi militarii brigăzii se vor retrage cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Național – Bulevardul Eroilor – Palatul Cotroceni – Bulevardul Vasile Milea (sediul Brigăzii 30 Gardă).

De asemenea, în intervalul orar 21.30 și 22.00, la Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial din Bulevardul Ghencea, studenți ai Academiei Tehnice Militare, alături de oficialități din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, precum și de reprezentanți ai Asociației O.N.O.R. – OAMENI, NAȚIUNE, ONOARE, RESPECT vor depune flori și vor aprinde candele la mormintele eroilor.

Reprezentanțele diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate organizează acțiuni de cinstire a memoriei eroilor noștri căzuți și înhumați pe teritoriul altor state

MApN anunță că în toate lăcaşele de cult din țară se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituţiile publice se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii Patriei.

În semn de recunoştinţă pentru eroii Patriei care au căzut în Primul Război Mondial, autorităţile statului român au hotărât, printr-un decret din 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare naţională şi să fie celebrată „cu mare fast religios, şcolar, militar şi naţional”, în Ziua Înălţării Domnului. Decizia a fost preluată de Parlamentul României în anul 1995, iar în anul 2003, prin Legea nr. 379 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a proclamat Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, Ziua Înălţării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiţiei româneşti.

Articolul Ziua Eroilor: Unde vor avea loc ceremoniile din țară și strainătate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că în urma precipitațiilor abundente din ultima perioadă, au fost impuse restricții de circulație.

În județul Covasna, pe DN 13E Reci – Țufalău, este restricție de tonaj pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, ca urmare a debitului crescut pe Râul Negru;

În județul Galați, pe DN 2B Brăila – Șendreni, există o restricție de viteză de 30 km/oră, în urma unei alunecări de teren „din zona rampei pasajului de la kilometrul 125+850 de metri, localitatea Șendreni”.

În județul Harghita, pe DN 13B Praid – Borzont, traficul este restricționat pe o bandă, semnalizat corespunzător, ca urmare a surpării acostamentului pe o lungime de aproximativ 15 metri în localitatea Bucin;

În județul Brașov, restricția vizează traficul feroviar. Pe magistrala 300, între stațiile CF Predeal și Timișu de Sus, terasamentul s-a surpat pe o lungime de circa 50 metri, fiind afectat sensul Brașov – București. Circulația trenurilor se desfășoară alternativ, pe celălalt fir.

Articolul Inundații și alunecări de teren în România: Unde au fost impuse restricții de circulație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A doua treaptă a rachetei a reușit să-și oprească motoarele după ce a ajuns intactă în spațiu, dar până la reintrarea în atmosferă, de cealaltă parte a globului, era clar că era vorba despre al treilea eșec consecutiv, scrie The Economist.

Obiectivele principale ale ultimului test, lansat în seara zilei de 27 mai, au fost demonstrarea capacității celei de-a doua trepte — partea ascuțită care este chiar nava Starship — de a reporni unul dintre motoare în spațiu și colectarea unei cantități mari de date în timpul reintrării controlate, în vederea îmbunătățirii protecției termice pentru navele viitoare.

Din păcate, după oprirea motoarelor în urma urcării inițiale, Starship a început să se rotească și controlorii de la sol nu au reușit să o stabilizeze. Repornirea motorului a fost anulată, tot combustibilul rămas a fost evacuat din rezervoare, iar Starship s-a prăbușit în flăcări deasupra unei zone nelocuite din Oceanul Indian, unde trebuia inițial să amerizeze controlat.

Nava avea un design nou

Această Starship, la fel ca cele utilizate în cele două zboruri anterioare, era de un design nou, presupus îmbunătățit, comparativ cu versiunea originală folosită în primele șase zboruri. Designul „Block 2” promitea îmbunătățiri, inclusiv tracțiune mai mare și aripioare mai potrivite pentru reintrare. Însă acestea nu au avut încă șansa să se confirme.

Tendința spre incendii în compartimentul motoarelor, care a dus la eșecul precedentelor două zboruri, pare să fi fost rezolvată, dar pierderea de fluide dintr-unul dintre noile rezervoare de combustibil s-a dovedit la fel de fatală. Este posibil ca această nouă problemă, asemenea celei anterioare, să fi fost cauzată de vibrații excesive.

Problemele ar putea fi remediate prin modificări aduse navelor Block 2 rămase; ele ar putea duce la alegeri mai bune de design în cazul navelor Block 3. De asemenea, este posibil ca aceste eșecuri să indice faptul că obiectivul construirii unei nave reutilizabile în mod regulat, cu o structură atât de ușoară încât să poată duce 150 de tone pe orbită, este prea ambițios și că va fi necesară reducerea capacității de încărcare.

Indiferent ce se va întâmpla în continuare, cele trei eșecuri înseamnă că firma nu este mai aproape de a duce o navă Starship pe orbită și de a o readuce cu succes pe Pământ decât era acum șase luni, când ultima Starship Block 1 a reușit o amerizare controlată. Nu există date noi despre cum să fie gestionată cel mai bine reintrarea; nu există experiență nouă privind pornirea și oprirea motoarelor în spațiu; iar compania nu mai construiește tipul de nave Starship care i-au oferit aceste informații în trecut.

Programul Artemis a eșuat?

Cele șase luni pierdute confirmă că Elon Musk, șeful SpaceX, nu va putea trimite nave Starship fără echipaj pe Marte anul viitor, așa cum susținea că intenționează. Problemele ridică, de asemenea, serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea companiei de a trimite o navă Starship fără echipaj pe Lună anul viitor, ca etapă premergătoare trimiterii unui echipaj acolo în anul următor, ca parte a programului „Artemis” al NASA. Starship nu este singura componentă a programului care este în întârziere; data din 2027 este greu de crezut.

Aceste eșecuri au întârziat și momentul în care navele Starship ar putea prelua lansările de sateliți Starlink, principala sursă de venit pentru SpaceX. Lansatoarele Falcon 9 ale companiei sunt pe cale să lanseze mai mulți sateliți Starlink în acest an decât oricând până acum, dar serviciul nu poate încă oferi lățime de bandă tuturor celor care o doresc în anumite zone.

În teorie, Starship va putea crește ritmul de adăugare a capacității. Iar faptul că cel mai recent test a reușit să refolosească un „Super Heavy” deja zburat pentru a lansa nava Starship, chiar dacă aceasta a fost sortită eșecului, este un semn promițător că astfel de lansări ar putea deveni, într-o zi, o rutină. Dar acea zi pare să fie din ce în ce mai departe.

Articolul Planurile lui Elon Musk de a ajunge pe Marte anul viitor s-au năruit apare prima dată în Mediafax.