Mediafax

Doar o treime dintre aceste țări calculează câte emisii produc armatele lor. Germania, Olanda, Grecia și Marea Britanie spun că „contribuie” la obiectivele naționale de reducere a emisiilor, dar nu și-au stabilit ținte concrete pentru sectorul militar, relatează The Guardian.

Cercetătorii estimează că armatele lumii sunt responsabile pentru 5,5% din emisiile globale – mai mult decât aviația civilă, dar mai puțin decât industria oțelului. Problema e că tratatele internaționale nu obligă guvernele să raporteze aceste emisii militare.

„Obiectivul nostru principal rămâne menținerea păcii. Protecția climei nu trebuie să se facă în detrimentul performanței sistemelor de armament”, a declarat un purtător de cuvânt german, rezumând perfect dilema europeană.

Sectorul militar, rămas în coada domeniilor economice

Ironia este că schimbările climatice sunt considerate un risc grav pentru securitatea Europei, dar sectorul care ar trebui să ne protejeze evită să își asume responsabilitatea pentru propriile emisii.

Unele țări încearcă compromisuri ciudate: Belgia vrea infrastructură neutră climatic până în 2040, dar nu zice nimic despre tancuri și avioane. Portugalia promite neutralitate doar pentru „ctivitățile de sprijin”, recunoscând că înlocuirea armamentului e „mposibilă economic”.

Cheltuielile militare europene au crescut cu 17% anul trecut, ajungând la 693 miliarde de dolari. Reînarmarea, accelerată de războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul american, riscă să facă și mai dificilă decarbonizarea armatelor. Austria, care vrea neutralitate climatică până în 2040, recunoaște că a făcut progrese la clădiri – panouri solare, pompe de căldură – dar „reducerea emisiilor în mobilitatea militară rămâne o provocare majoră”.

Activiștii avertizează că sectorul militar rămâne mult în urmă față de alte domenii ale economiei la capitolul reducerii emisiilor. Provocarea pentru Europa e să se apere fără să distrugă și mai mult planeta pe care o protejează.

Articolul Din 30 de țări europene doar două vor armată fără emisii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cei doi astronauți au călătorit într-un zbor de testare în iunie 2024, care ar fi trebuit să dureze opt zile. Din cauza unor probleme tehnice, cei doi au ajuns să rămână în spațiu timp de aproape 10 luni.

„Andocarea era imperativă”, a declarat Wilmore pentru BBC, la două luni după ce el și Williams s-au întors pe Pământ. „Dacă nu reușeam să ne andocăm, am fi fost capabili să ne întoarcem? Nu știam”.

La momentul zborului, prima provocare întâmpinată a fost să se ancoreze cu succes și în siguranță la ISS. Au reușit să facă asta abia după ce Centrul de control al misiunii de la sol i-a ajutat să repornească propulsoarele navei.

Wilmore a declarat că posibilitatea de a nu mai vedea niciodată Pământul „ne-a trecut cu siguranță prin minte”.

Cei doi astronauți trebuiau să revină pe Pământ cu Starliner, însă această variantă a fost considerată un risc care nu merita asumat, având în vedere că cei doi puteau fi aduși înapoi de SpaceX.

După luni de experimente, Williams și Wilmore s-au întors pe Pământ în acest an, pe 18 martie.

Articolul „Ne-a trecut cu siguranță prin minte”. Astronauții care au stat în spațiu timp de nouă luni nu știau dacă vor reuși să revină pe Pământ apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Este cel puţin absurd să ai o indemnizaţie unde mergi odată pe lună la un CA şi-i mai mare decât salariul preşedintelui”, a declarat Grindeanu, la Insider Politic de la Prima TV.

Grindeanu s-a declarat de acord cu plafonarea acestor venituri, dar nu a spus la ce nivel ar trebui să fie stabilit plafonul.

Declaraţia vine în contextul în care Ilie Bolojan a anunţat măsuri nepopulare, inclusiv concedieri şi creşteri de taxe, pentru a redresa economia.

Grindeanu neagă că țara ar fi pe marrginea prăpastiei

Grindeanu susţine că România nu este „pe marginea prăpastiei” economic: „toată această imagine care se proiectează acum sigur nu e una roz, dar nici nu suntem într-o perioadă de dinaintea apocalipsei”.

Preşedintele interimar al PSD explică întârzierea măsurilor economice prin faptul că „de un an de zile suntem în alegeri de toate tipurile” şi a negat informaţiile despre intrarea României în recesiune în primul trimestru, calificându-le drept „false”.

Articolul Grindeanu: Există membri în CA care câştigă mai mult decât preşedintele României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele două românce au câștigat proba de dublu rame feminin cu un nou record european de 06:49.18.

Sportivele au reușit o cursă extraordinară în prima finală cu participare românească de la aceste campionate.

Recordul european stabilit de duo-ul român confirmă forma excelentă a echipei feminine de canotaj, care continuă tradiția de succes a țării noastre în acest sport.

Articolul Aur pentru România! Două românce au câștigat aurul la Europenele de canotaj cu record european apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Eu pot să vă spun ce am făcut eu la Ministerul Transporturilor”, a răspuns Grindeanu, la Prima TV.

Liderul PSD a explicat că la cele 52 de unități din subordinea ministerului – companii, regii, spitale, CFR – a aplicat legea guvernanței corporative prin concursuri externe.

„Aproape în toate am aplicat legea 109. Concursurile sunt organizate de noi, dar e o chestiune externă”, a spus Grindeanu, insistând că „au venit oameni care n-au legătură cu pile, cunoștințe și relații, tocmai prin aceste concursuri”.

În altă ordine de idei, întrebat ce impresie i-a lăsat Nicușor Dan, dacă își dorește ca PSD să intre la guvernare sau mai degrabă un guvern fără PSD, Grindeanu a răspuns: „Nu aș vrea să fac evaluări de tipul ăsta, dar pot să vă spun că a ascultat soluțiile pe care le-am propus noi pe partea fiscală, pe partea economică și ăsta e un lucru foarte bun”.

Articolul Sunt partidele dispuse să renunțe la pile? Răspunsul dat de Sorin Grindeanu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anna Anerfalt, care conduce o distilerie lângă Stockholm, va putea în sfârșit să vândă gin și whisky vizitatorilor. Dar primul lucru pe care va trebui să-l facă este să îi avertizeze despre pericolele alcoolului – e obligatoriu prin lege, notează Reuters.

„Întregul eveniment trebuie să înceapă cu un avertisment privind riscurile consumului de alcool”, explică ea, acceptând condiția. Oricum, nu se așteaptă la mari schimbări: „Fiecare vizitator are dreptul să cumpere doar o sticlă”.

Regulile sunt foarte restrictive. Distileriile pot vinde maxim o sticlă de 0,7 litri per persoană, doar după un tur plătit, între orele 10-20. Podgoriile și microberăriile pot vinde maximum 3 litri. Vânzările sunt permise doar când Systembolaget – magazinele de alcool de stat – e deschis, deci nu seara, nu sâmbăta după-amiaza, nu duminica.

Impactul va fi minimal: un raport guvernamental estimează o creștere de doar 200.000 de litri pe an în toată țara, mai puțin de 1% din vânzările Systembolaget.

Suedezii sunt obsedați de controlul alcoolului din 1922, când au votat cu o mică majoritate împotriva prohibiției. Organizația Mondială a Sănătății laudă politicile nordice stricte – printre cele mai mari taxe din Europa – care mențin consumul scăzut.

Schimbarea stârnește controverse

Chiar și această mică schimbare stârnește controverse. „Creșterea consumului de alcool duce la mai multe probleme sociale”, spune Alexander Ojanne de la consiliul din Stockholm.

Teama cea mai mare e că Uniunea Europeană ar putea cere schimbări și mai mari. Suedia a obținut o derogare pentru monopolul său când a aderat în 1995, dar Lucas Nilsson de la organizația de temperanță IOGT-NTO se teme: „În cele din urmă, acest lucru ar putea însemna că va trebui să desființăm Systembolaget”.

Scopul oficial e să stimuleze turismul și producătorii artizanali. Guvernul va evalua legea după șase ani să vadă dacă experimentul a mers prea departe.

Articolul Suedia sparge monopolul asupra alcoolului după 100 de ani, dar cu condiții stricte apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Imaginile dramatice din Elveția au arătat un nor uriaș de gheață care s-a năpustit pe versantul muntelui, distrugând în mare parte localitatea. Evacuarea celor 300 de locuitori cu o săptămână înainte a evitat victime în masă, deși o persoană rămâne dispărută, conform AFP.

Deși rolul schimbărilor climatice în cazul specific al Blatten urmează să fie investigat, impactul asupra criosferei mondiale este evident. „Schimbările climatice vor avea repercusiuni din ce în ce mai mari asupra societăților care trăiesc în apropierea ghețarilor”, a declarat Ali Neumann de la Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

Asia se confruntă cu provocări deosebite în acest domeniu. Multe țări asiatice, în special din Himalaya, nu dispun de resurse pentru monitorizarea ghețarilor la nivelul Elveției. Doar două treimi din țările din Asia și Pacific au sisteme de avertizare timpurie, iar cele mai puțin dezvoltate au cea mai slabă acoperire.

Ghețarii din Himalaya se topesc accelerat

Disparitatea este evidentă în statistici: în timp ce numărul mediu de victime pe dezastru este de 189 la nivel mondial, în Asia și Pacific ajunge la 338. Ghețarii din Himalaya, care furnizează apă pentru aproape două miliarde de oameni, se topesc accelerat, creând lacuri periculoase care pot provoca inundații devastatoare.

„În Elveția, locuitorii au fost evacuați cu câteva zile înainte, aici nu am avut nici măcar câteva secunde”, a relatat activista nepaleză Tashi Lhazom despre o alunecare recentă de teren care a afectat satul Til.

Un sat din Elveția, sub milioane de metri cubi de gheață și noroi

Un potop de milioane de metri cubi de gheață, noroi și rocă s-a prăbușit miercuri de pe munte peste satul elvețian Blatten. Aproape toate casele au fost distruse, iar cele care au rămas în picioare au fost inundate.

Cei 300 de locuitori ai satului fuseseră evacuați încă la începutul lunii mai, după ce au apărut primele semne ale dezastrului.

Articolul Prăbușirea ghețarului din Elveția indică riscuri tot mai mari pentru alte țări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Dacă este vorba despre arme nucleare, da, și noi considerăm acest tip de armament inacceptabil”, a afirmat Araghchi, adăugând că Iranul este de acord cu SUA și alte țări occidentale „în această privință”. Totuși, el a subliniat că „nu au dreptul să priveze poporul iranian de drepturile sale. Energia nucleară este un drept de necontestat al poporului iranian.”

Anterior, președintele american Donald Trump a afirmat că administrația sa este „destul de aproape” de încheierea unui acord cu Iranul, dar a insistat că orice înțelegere trebuie să garanteze că Iranul nu va dezvolta niciodată arme nucleare și să permită inspectorilor americani acces la siturile nucleare ale țării, condiție pe care Teheranul a declarat că ar putea să o accepte, scrie baha.

Acordul nuclear din 2015 (JCPOA)

Acordul semnat între Iran și puterile mondiale (SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și China), cunoscut sub numele de JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), prevedea reducerea programului nuclear al Iranului în schimbul ridicării unor sancțiuni economice.

În 2018, președintele Donald Trump a retras SUA din JCPOA, susținând că acordul nu este suficient de strict și nu limitează influența regională a Iranului. Ulterior, SUA au reimpus sancțiuni dure împotriva Iranului.

Iranul a răspuns treptat prin reluarea unor activități nucleare interzise de acord (îmbogățirea uraniului la niveluri mai ridicate, instalarea de centrifuge avansate etc.). Cu toate acestea, Teheranul susține constant că programul său nuclear are scopuri strict pașnice.

Negocierile indirecte între Iran și SUA, mediate de țări europene sau figuri diplomatice (precum reprezentanți ai ONU sau UE), continuă în vederea reluării acordului nuclear sau încheierii unei noi înțelegeri.

Articolul Ministrul iranian de Externe: Armele nucleare sunt inacceptabile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea relevă că vârsta influențează modul în care se manifestă această afecțiune la cei mici.

Bebelușii sub doi ani cu Covid lung au mai multe șanse să aibă probleme de somn, să fie neliniștiți, să aibă apetit scăzut, nas înfundat și tuse.

În schimb, copiii cu vârste între trei și cinci ani tind să dezvolte tuse uscată și oboseală în timpul zilei, scrie The Economic Times.

„Copiii cu aceste simptome au adesea o stare generală de sănătate mai slabă, o calitate de viață redusă și întârzieri în dezvoltare”, a explicat Tanayott Thaweethai, co-autor al studiului de la Massachusetts General Hospital.

Cercetătorii au analizat 472 de bebeluși și 539 de copii preșcolari, dintre care 278 de bebeluși și 399 de preșcolari avuseseră anterior Covid-19.

Printre cei cu istoric de infecție, 14% dintre bebeluși și 15% dintre preșcolari au fost identificați cu Covid lung.

Cercetările anterioare au arătat că adolescenții prezintă simptome mai asemănătoare cu ale adulților, cum ar fi pierderea mirosului și gustului, oboseala și durerea fizică.

Studiul a fost publicat în Journal of the American Medical Association Pediatrics.

Articolul Studiu: Copiii mici cu Covid lung au simptome diferite față de adolescenți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După o vizită la fața locului, ministrul a confirmat că au fost aprobate fonduri în valoare de peste 13 milioane de lei pentru lucrările de urgență.

Banii vor fi destinați reparării geomembranei instalate anul trecut (2,2 milioane lei), regularizării și betonării a 1.375 metri din albia râului Corund (10 milioane lei) și studiului pentru deschiderea unei albii secundare de 270 metri (1 milion lei).

„Salina Praid nu este doar un obiectiv turistic, ci o sursă importantă de locuri de muncă pentru comunitatea locală”, a declarat Ivan, subliniind urgența reluării activității în condiții de siguranță.

„La prima evaluare făcută de colegii mei ar fi nevoie pentru SALROM undeva de o sumă de circa 130 de milioane de lei pentru a devia integral cursul acestui pârâu, pentru a folosi niște pompe de foarte mare capacitate și a prelua apa din subteran și după asta de a aduce la starea inițială și de a consolida pereții acestei galerii”, a declarat ministrul, aflat sâmbătă la Praid.

Alți oficiali așteptați la Praid

Acolo este așteptat și președintele Nicușor Dan, la invitația lui Kelemen Hunor.

Duminică vor ajunge acolo și ministrul Mediului, Mircea Fechet, și Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar.

La Praid, salina a fost închisă pe 28 mai 2025 după ce râul Corund a străpuns albia și s-a infiltrat în salină, debitul pârâului crescând de peste o sută de ori comparativ cu nivelul normal din cauza ploilor torențiale. Joi seara, mai multe persoane s-au adunat în fața Salinei Praid. Proprietari de pensiuni sau doar localnici, oamenii au spus că se știa de ani de zile că există infiltrații în salină, dar nu s-au luat măsuri.

Salina Praid este în proprietatea și administrarea exclusivă a S.C. Salrom SA, companie de stat responsabilă pentru lucrările și investițiile din perimetrul minier.

Articolul Măsuri urgente pentru redeschiderea Salinei Praid după inundații. Au fost aprobate fonduri de peste 13 milioane de lei apare prima dată în Mediafax.