Mediafax

Ministrul Economiei a spus că miercuri s-a emis ordinul de începere a lucrărilor la Praid. Ulterior, demnitarul s-a dus pe teren pentru „a verifica personal” modul în care se desfășoară lucrările referindu-se la săparea cuvei în care va fi colectată apa și defrișarea unei porțiuni de 100 de metri.

„Excavatoarele se află la fața locului și se lucrează în doua schimburi pentru a se păstra termenul de început al lunii iulie”, a precizat Ivan.

Echipele de specialiști încearcă să devieze cursul râului Corund care a inundat Salina Praid.

Articolul Ivan, despre lucrarea de deviere a pârâului care a inundat salina: Se lucrează în două schimburi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritățile vor să formeze un lac artificial cu apa sărată evacuată din Salina Praid. Gestionarea apei reprezintă o mare provocare au declarat mai mulți reprezentanți ai Guvernului. În interiorul Salinei Praid se află aproximativ patru milioane de metri cubi de apă.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri seara. Secretarul de stat în cadrul MAI, Raed Arafat, a spus că în prezent nu se știe cât va dura operațiunea de evacuare a apei sărate din Salina Praid.

„Va dura mult, nu am făcut calcule (…) în acest moment, motopompele pe care le folosim au capacitatea de 10.000 de litri pe minut”, a explicat Raed Arafat.

El a mai spus că la fața locului ar putea fi aduse motopompe mai puternice. De asemenea, ar putea fi cerut sprijinul european.

„Putem solicita și motopompe cu capacitatea mai mare (…) Experții vor decide, dacă trebuie, vom solicita sprijin”, a adăugat Arafat.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că gestionarea apei cu salinitate ridicată reprezintă „o provocare”.

„La un gram (de sare n.r.) pe litru apar primele semne de mortalitate piscicolă, la două grame sunt probleme grave de mediu (…) Trebuie să punem în siguranță acea acumulare”, a spus Fechet.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a dezvăluit că experții caută locuri unde ar putea fi amenajat un lac sărat artificial cu apa scoasă din salină.

„Se lucrează la trei locații pentru un lac sărat artificial (…) se verifică forma de proprietate a terenurilor”, a declarat Ivan.

El a mai spus că experții sunt pe teren și vor să folosească „gravitația pentru a aduce apa în aval de Salina Praid”. Ei fac analize astfel încât lacul artificial să nu pună în pericol mediul. Lucrările ar putea ține luni de zile, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Articolul Autoritățile caută terenuri pentru a forma un lac artificial cu apa sărată evacuată din Salina Praid apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, scrie europarlamentarul pe Facebook.

Comisia nu a propus suspendarea fondurilor europene pentru România: „Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”.

Solicitarea de prelungire a termenului pentru PNRR, acceptată parțial

Conform lui Negrescu, solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.

„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, adaugă europarlamentarul.

Articolul Negrescu: România are doar câteva luni să prezinte un plan credibil pentru reducerea deficitului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Prezidențială face Palatul Cotroceni mai accesibil publicului cu un nou program permanent.

Administrația Prezidențială anunță că evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” va avea caracter permanent, iar noul format, valabil din 14 iunie 2025, va fi prezentat în curând publicului.

Pentru perioada 7-8 iunie 2025, în contextul Sărbătorii Rusaliilor, accesul vizitatorilor în Complexul Palat Cotroceni va fi suspendat.

În ziua de vineri, 6 iunie 2025, publicul este invitat să viziteze doar Muzeul Național Cotroceni, cu acces pe la intrarea din Șoseaua Cotroceni.

Articolul Românii vor putea vizita Palatul Cotroceni în permanență apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dezvăluire tulburătoare a trupei norvegiene A-HA: solistul Morten Harket a fost diagnosticat cu Parkinson. Solistul celebrei trupe pop din anii ’80, A-HA, cunoscută mai ales pentru hituri precum Take On Me, Crying in the rain sau The sun always shines on TV, a fost diagnosticat cu această boală de mai multă vreme.

Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial, scrie că Morten „luptă de ani de zile cu propriul corp”. „Nu este genul de veste pe care cineva vrea să o dea lumii, dar iată: Morten are boala Parkinson”, se arată în comunicat.

„Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul”

Harket are 65 de ani. Într-un interviu publicat de biograful trupei, el a dezvăluit că, multă vreme, a avut o oarecare reticență în a-și face publică boala, conștient fiind de posibilele consecințe, dar că acum a ales s-o facă publică.

„Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul. Cu timpul, am preluat atitudinea tatălui meu, care are 94 de ani, față de modul în care organismul cedează treptat: „Folosesc ceea ce mai funcționează”.

O parte din mine a vrut să dezvăluie asta. După cum am spus, acceptarea diagnosticului n-a fost o problemă pentru mine; nevoia de liniște pentru a lucra a fost ceea ce m-a oprit. Fac tot ce pot pentru a împiedica sistemul meu să intre în declin. Este un echilibru dificil între administrarea medicamentelor și gestionarea efectelor secundare. Sunt multe de luat în calcul când încerci să imiți modul genial în care corpul gestionează mișcările complexe, interacțiunile sociale sau viața de zi cu zi.”

Sursa: X

Medicina a avansat mult în studiul acesti boli, așa că Morten a beneficiat de tratamente dintre cele mai sofisticate și eficiente. Stimularea cerebrală profundă este una dintre acestea.

Dr. Christina Sundal, neurologul său de la NeuroClinic Norway, fost cercetător la clinica Mayo din SUA, a coordonat o intervenție chirurgicală în iunie 2024, în timpul căreia lui Morten i-au fost implantați electrozi în partea stângă a creierului, conectați la un dispozitiv dispus subcutanat în regiunea pieptului.

Simptomele fizice s-au atenuat remarcabil, astfel că procedura a fost repetată și pentru partea dreaptă a creierului, de asemenea, un succes.

„Identitatea mea nu e definită doar de cântat”

Morten este capabil să conducă, însă recunoaște că vocea i s-a schimbat: „Problemele cu vocea sunt un motiv de incertitudine privind viitorul meu creativ”, a spus el.
Întrebat dacă mai poate cânta, a răspuns: „Nu știu sigur. Nu simt nevoia să cânt, iar pentru mine asta e un semn. Întrebarea e dacă mai pot să mă exprim prin voce. Așa cum stau lucrurile acum, nu este posibil. Dar nu știu dacă voi reuși la un moment dat.”

Morten spune însă că identitatea sa nu e definită doar de cântat, chiar dacă admite că iubește momentele în care poate s-o facă.

Continuă să scrie versuri pe iPad și a înregistrat câteva demo-uri recente.

Întrebat dacă are un mesaj pentru fani, el a spus:

„Nu vă faceți griji pentru mine. Descoperiți cine vreți să fiți – un proces care poate fi nou în fiecare zi. Fiți servitori buni ai naturii, baza existenței noastre, și protejați mediul cât timp mai este posibil. Canalizați-vă energia către probleme reale”.

Articolul Anunțul trupei A-HA: Solistul trupei, Morten Harket, are Parkinson de mai mulți ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Ministerul Agriculturii lansează AKIS, o platformă ce reunește fermieri și organizații din domeniu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Raed Arafat explică de ce România a cerut ajutor internațional după ce a treia infiltrație a inundat complet Salina Praid.

România a cerut oficial asistență internațională pentru situația de la Salina Praid, după ce trei infiltrații successive au escaladat de la un incident minor la o criză majoră, a anunțat Raed Arafat.

Șeful DSU a prezentat cronologia evenimentelor care au dus la această decizie. Prima infiltrație, din februarie 2023, a fost rezolvată rapid – apa a fost oprită în 24 de ore, zona betonată, iar turismul afectat o singură zi.

A doua infiltrație, din aprilie 2024, a necesitat măsuri mai complexe: deviere, astupare cu argilă și beton, plus construirea unei ocolitorii finalizate în septembrie 2024.

Criza actuală a început pe 5 mai 2025, când precipitațiile extreme au făcut ca debitul pârului să depășească capacitatea sistemelor de protecție. Pe 28 mai, salina era complet inundată, iar pe 1 iunie s-au evacuat 27 de persoane din 50 de locuințe.

Prin mecanismul de protecție civilă al UE, opt experți din Spania, Olanda, Germania și Ungaria sosesc în România. Aceștia sunt specializați în mecanica rocilor, mine de sare, geotehnică, impact asupra mediului și stabilitatea construcțiilor.

„O a doua opinie de la experți bine pregătiți, care au avut experiențe similare, poate aduce valoare adăugată”, a justificat Arafat solicitarea de ajutor internațional.

Articolul Raed Arafat: Trei infiltrații masive au inundat Salina Praid în doi ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În primul său discurs oficial adresat cardinalilor, el a avertizat cu privire la pericolele inteligenței artificiale pentru „demnitatea umană, justiție și muncă”.

Două zile mai târziu, vorbind cu reporterii, el a lăudat „potențialul imens” al tehnologiei, avertizând în același timp că este nevoie de responsabilitate „pentru a ne asigura că aceasta poate fi folosită pentru binele tuturor”.

„Vaticanul dorește să evite unele evoluții în domeniul inteligenței artificiale care ar dăuna drepturilor omului și demnității umane, care ar avea probabil un impact disproporționat asupra lucrătorilor slab calificați”, a declarat Maria Savona, profesor de economie a inovării la Universitatea Luiss din Roma și la Universitatea Sussex și expert în inteligența artificială.

Elon Musk a avertizat împotriva „invocării demonului” prin dezvoltarea nechibzuită a inteligenței artificiale, comparând-o cu crearea „unui Dumnezeu digital”, potrivit Politico.

Demersurile au început din 2020

Lucrările pentru a face un loc Sfântului Scaun în reglementarea AI au început cu predecesorul lui Leon. În 2020, Papa Francisc de atunci a reunit lideri religioși și politici, împreună cu companii de tehnologie precum IBM și Cisco, pentru a semna Apelul de la Roma pentru etica AI, un angajament față de dezvoltarea tehnologiilor AI care sunt responsabile și benefice din punct de vedere social. În ianuarie, Vaticanul a publicat o declarație oficială în care avertiza că inteligența artificială ar putea face ca omenirea să devină „sclavă a propriei sale activități”.

Fiind primul papă care provine din SUA – țara Silicon Valley și locul de origine al revoluției tehnologice – și absolvent de matematică, Leon este într-o poziție unică pentru a duce torța mai departe.

În prima convorbire a Papei Leon cu liderul italian Giorgia Meloni, cei doi s-au angajat să continue să lucreze pentru „o dezvoltare etică și centrată pe om a inteligenței artificiale”. Anul trecut, la invitația lui Meloni, Francisc s-a adresat liderilor G7 cu privire la etica AI.

Leon însuși nu a reușit să scape de flagelul conținutului generat de inteligența artificială. La doar o săptămână de la începerea pontificatului său, un videoclip de pe YouTube a pretins că îl arată pe noul Papă lăudându-l pe președintele Burkina Faso, Ibrahim Traoré, pentru că a comparat bogăția Vaticanului cu sărăcia din Africa. Vaticanul a semnalat faptul că videoclipul era un fals.

Articolul Papa Leon vrea să împiedice inteligența artificială să se joace de-a Dumnezeu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Primăria Praid a lansat un apel oficial de donații, în urma dezastrului de la salină apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Kyoto analizează o regiune specifică din gena receptorului de androgeni a pisicilor, pentru a înțelege cum influențează aceasta comportamentele vocale, precum torsul și mieunatul.

Studiul s-a bazat pe observații făcute asupra unor pisici metise, sterilizate, care trăiesc în gospodării obișnuite.

Rezultatele arată că pisicile cu o versiune scurtă a unei secvențe ADN repetitive din această genă torc mai des decât cele cu versiuni lungi.

Diferențele dintre masculi și femele în exprimarea genetică

În plus, masculii cu aceste variante scurte au fost mai vocali în interacțiunile cu oamenii, sugerând o tendință crescută de a cere atenție sau hrană. În contrast, femelele cu aceeași variantă genetică au manifestat niveluri mai mari de agresivitate față de persoane necunoscute.

Această distribuție diferită în funcție de sex sugerează că regiunea genetică studiată are influențe distincte: la masculi, asupra comunicării, iar la femele, asupra comportamentului defensiv.

De asemenea, cercetătorii au remarcat că versiunile mai lungi ale genei apar mai frecvent la pisicile de rasă pură, în timp ce variantele scurte predomină la pisicile fără pedigree.

Comparând aceste date cu informații genetice despre specii înrudite – precum leopardul – cercetătorii au constatat că doar pisicile domestice prezintă aceste repetiții genetice mai lungi, un posibil rezultat al domesticirii și selecției pentru trăsături mai blânde.

Mai mult decât mieunat

Studiul subliniază potențialul geneticii de a explica diferențele comportamentale dintre pisici, oferind astfel instrumente utile pentru stăpâni, medici veterinari și adăposturi de animale. Înțelegerea tiparelor genetice poate ajuta la recunoașterea nevoilor pisicilor, mai ales a celor mai tăcute, care pot semnala disconfort prin alte mijloace decât vocalizarea.

Cercetătorii subliniază că aceasta este doar o parte a poveștii: comportamentul pisicilor este influențat de un ansamblu complex de gene, hormoni și factori de mediu. Alte gene, precum cele ale receptorilor de oxitocină și vasopresină, sunt de asemenea relevante și pot completa tabloul personalității feline.

Lucrarea, publicată în revista PLOS ONE, își propune să aprofundeze înțelegerea relației dintre oameni și pisici, dar și să contribuie la conservarea rudelor sălbatice ale acestora, oferind o bază genetică pentru îmbunătățirea îngrijirii și adaptării lor în diverse medii.

Articolul Genetica mieunatului. Cercetătorii au descifrat o parte din „limbajul” pisicilor apare prima dată în Mediafax.