Mediafax

Makaveli, pe numele real Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut pentru trecutul său controversat și numeroasele dosare penale pentru fapte precum trafic de droguri, loviri și alte violențe sau port ilegal de obiecte periculoase, a transmis un mesaj viral pe TikTok în care respinge categoric teoriile conspirației care circulă online.

„Vine războiul, legea marțială, Mickey Mouse, invazie extraterestră sau asteroidul? Nu vine niciun război, nici măcar 1% vreo discuție în Parlamentul României sau în Guvernul României despre asta. (…) Vă spune omul că nu e nimic oficial, dar trăiți în psihoză, în schizofrenie paranoică. E un videoclip creat cu inteligența artificială marca Nașu’ TV, dar nu e real, își bate lumea joc de voi”,  a declarat Makaveli, în încercarea de a calma spiritele urmăritorilor.

El a explicat, cu ironie, ce ar însemna concret instituirea legii marțiale: „Granițele se opresc, armata va ieși pe stradă în fiecare intersecție, veți găsi taburi cu militari și oamenii nu vor mai fi lăsați după ora 20 să iasă din casă. Deci nu e nimic.”

În același video, vloggerul a cerut autorităților să intervină împotriva celor care răspândesc dezinformări ce induc panică: „Rog instituțiile competente să ia măsuri împotriva celor care răspândesc informații false despre războaie, invazii extraterestre sau sfârșitul lumii. Nu suntem în filme.”

Makaveli, eliberat condiționat din închisoare în 2017, este activ pe platformele sociale, unde combină stilul său direct cu mesaje frecvente adresate comunității online. De această dată, a ținut să sublinieze că România nu este în pragul vreunui scenariu apocaliptic: „Războiul nu este, nu vine și nu va veni. Deci, total fals.”

Articolul Makaveli dezminte pe TikTok zvonuri legate de război și lege marțială: „Trăiți în psihoză și în schizofrenie paranoică” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Assad al Nsasrah, unul dintre cei doi supraviețuitori ai atacului israelian din 15 martie în care au murit 15 luptători pentru drepturile omului în Gaza, a dezvăluit pentru prima dată detaliile despre tortura la care a fost supus în timpul detenției de 37 de zile, conform Sky News.

Paramedicul a fost capturat după ce trupele israeliene au ucis opt paramedici, șase pompieri și un angajat ONU. Assad spune că a auzit soldații împușcând medici răniți de la distanță mică, în timp ce aceștia implorau ajutor.

Societatea Semilunii Roșii Palestiniene a declarat pentru The Guardian că Assad „a fost maltratat, supus atacurilor fizice, legat, bătut, torturat psihologic și înfometat”. A fost izolat trei zile într-o cameră cu muzică foarte tare, pe care israelienii o numeau „sala de discotecă”.

Purtătorul de cuvânt al PRCS a spus că Assad „a descris sala de discotecă ca pe un loc care te face efectiv să te simți nebun, iar muzica era atât de tare încât simțeai că îți sângerează nasul și urechile”.

Assad s-a ascuns sub cadavrul colegului său pentru a scăpa de atenția soldaților. Când a fost descoperit, le-a spus că este israelian, deoarece mama sa era cetățeană palestiniană a Israelului.

Armata israeliană susține, pentru Sky News, că Assad a fost reținut „pe baza informațiilor care indicau implicarea sa în activități teroriste”, dar a refuzat să dea detalii.

După 37 de zile a fost eliberat.

Articolul „Sala de discotecă”. Cum descrie un supraviețuitor din Gaza torturile din închisoarea israeliană apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacuri rusești violente în noaptea de 5 iunie. Mai multe persoane au decedat

Atacurile cu drone rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte șase în orașul Priluki din nordul Ucrainei, a anunțat joi un oficial local citat de AFP.

Printre victimele decedate se numără două femei și un copil de un an, care au fost găsiți sub dărâmături, a declarat pe Telegram Vyacheslav Chaus, oficial regional din Cernigov.

Atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașului Harkov în noaptea de 5 iunie au rănit 17 persoane, inclusiv doi copii, a raportat guvernatorul regional Oleh Syniehubov.

Atacurile survin pe fondul escaladării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. În weekend, Ucraina a lansat un atac dramatic cu drone asupra bazelor aeriene militare ruse, distrugând bombardiere cu capacitate nucleară în valoare de miliarde de dolari.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1198. Atacuri violente cu drone rusești. Printre victime sunt și copii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Operațiunea a fost desfășurată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București și polițiștii de la Serviciul Omoruri, cu sprijinul Serviciului Acțiuni Speciale. Au fost emise mandate de aducere pentru două cadre medicale.

„În dimineața zilei de 05.06.2025, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București și polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri, cu sprijinul Serviciului Acțiuni Speciale, au pus în executare mandate de percheziție domiciliară în mun. București, la locuințele unor cadre medicale. De asemenea, au fost emise mandate de aducere pe numele a 2 cadre medicale, acestea urmând a fi conduse și audiate la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul București. În aceleași împrejurări, la sediul parchetului vor fi audiați doi martori”, informează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Cercetările vizează decesele unor pacienți internați în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă din perioada martie 2022 – aprilie 2024.

Dosarul a pornit în aprilie 2024, când directorul de îngrijiri al spitalului a acuzat că 17 pacienți au murit în perioada 4-7 aprilie după ce le-a fost redusă doza de Noradrenalină, un medicament vital pentru bolnavii intubați.

Deși mai multe anchete oficiale – ale Corpului de Control al Ministerului Sănătății, Colegiului Medicilor București și comisia internă a spitalului – au ajuns la concluzia că nu există nereguli, procurorii au continuat investigațiile. În iunie, o asistentă din secția ATI a fost reținută pentru mărturie mincinoasă, sursele judiciare susținând că ar fi asistat la modificarea dozelor de noradrenalină.

Articolul Noi percheziții în dosarul deceselor suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon. Două cadre medicale vor fi audiate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fost membru al formațiunii POT și actualmente cu două dosare penale pe numele său, Pintea se numără printre cei zece parlamentari care s-au afiliat recent grupurilor PSD din Parlament.

Parlamentarul de Sălaj a devenit subiect de glume în spațiul public după ce și-a menționat în CV că urmează cursuri la „Academic Singles”, o platformă de matrimoniale, și că a început liceul la vârsta de 12 ani.

Deși are doar 10 clase și o calificare profesională în domeniul construcțiilor, Pintea face parte din Comisia pentru Buget și Transporturi a Senatului. În trecut, a lucrat la un service auto și a fost trimis în judecată de două ori pentru conducere fără permis.

Alături de el, în „lotul” transferat la PSD se află și alți parlamentari proveniți de pe listele SOS și POT. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, a declarat că aceste treceri confirmă poziția PSD ca „factor de echilibru” pe scena politică.

Titus Corlățean reacționează

Titus Corlățean a scris o postare acidă pe Facebook despre ultima achiziție în PSD – senatorul POT, Paul Ciprian Pintea, care scrisese în CV că studiază la site-uri matrimoniale.

Potrivit acestuia, PSD se află într-un punct extrem de sensibil, în care este amenințat chiar cu dispariția lui din viața politică.

„Cred că s-a depășit linia roșie! (…) Racolarea unui senator de la un alt partid, racolare ce generează PSD-ului, partid care și așa suferă din cauza traumelor grave cauzate de greșelile grave de la Kiseleff din campaniile tocmai încheiate (lucruri peste care s-a pus de altfel batista pe țambal și nu au fost discutate serios în partid, nu mai vorbesc de responsabilitati), o imagine de tot mai mare mediocritate, cu noi soldați de strânsură, agramați si rudimentari (nu contează că omul poate avea un caracter bun în realitate, nu știu.. ), care beneficiază si de un proces pe rol, ne duce în profunzimea DERIZORIULUI! Muncesc pentru acest partid de 24 de ani, așa cum am muncit pentru România de 31 de ani.Refuz să fiu umilit!”, a scris Corlățean.

Articolul Ciprian Pintea, parlamentarul zidar de la POT, nu s-a lăsat de politică: a trecut la PSD apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Operațiunile – cinci în Irak și una în Siria – au avut ca obiectiv perturbarea capacității IS de a se reconstitui și de a planifica atacuri împotriva civililor și forțelor americane din regiune. Pe lângă liderul arestat, un alt membru IS a fost reținut, iar armata americană a recuperat multiple arme.

Comandantul USCENTCOM, Michael Erik Kurilla, a declarat că aceste operațiuni subliniază angajamentul pentru „înfrângerea definitivă a ISIS în regiune”, împreună cu aliații și partenerii.

Operațiunile din Irak au fost conduse de forțele irakiene în nordul țării, unde celulele IS rămân active și lansează atacuri sporadice împotriva armatei și poliției locale.

Statul Islamic și-a proclamat „califatul” în 2014 după ce a capturat mari părți din Irak și Siria, fiind învins în Irak la sfârșitul anului 2017 și pierzându-și ultimul teritoriu din Siria în 2019. Grupul își menține însă prezența în nord-estul Siriei și continuă atacurile în zonele rurale din Irak.

Aproximativ 2.500 de soldați americani sunt dislocați în Irak, iar la sfârșitul lunii septembrie, SUA și Irakul au anunțat că coaliția internațională va încheia misiunea militară de zece ani în termen de un an.

Articolul Lider al grupării Statului Islamic arestat de armata SUA în operațiuni din Irak și Siria apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Printre victimele decedate se numără două femei și un copil de un an, care au fost găsiți sub dărâmături, a declarat pe Telegram Vyacheslav Chaus, oficial regional din Cernigov.

Șase persoane au fost rănite și spitalizate în urma exploziei care a avariat case dintr-o zonă rezidențială.

Atacul survine pe fondul escaladării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. În weekend, Ucraina a lansat un atac dramatic cu drone asupra bazelor aeriene militare ruse, distrugând bombardiere cu capacitate nucleară în valoare de miliarde de dolari.

Vladimir Putin a declarat că va căuta răzbunare pentru atacul de la Kiev și pare să excludă un armistițiu sau discuții directe cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

De la invazia rusă din februarie 2022, zeci de mii de oameni au fost uciși în conflict, zone întinse din estul și sudul Ucrainei au fost distruse, iar milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele.

Articolul Atac violent cu drone rusești în nordul Ucrainei: Cinci persoane ucise printre care și un copil de un an apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Interdicția pentru Harvard va fi în vigoare șase luni și vizează atât studenții străini care doresc să înceapă un curs, cât și pe cei deja înscriși, ale căror vize ar putea fi anulate, după cum relatează AFP.

„Conduita Harvardului a făcut ca această universitate să devină o destinație nepotrivită pentru studenții și cercetătorii străini”, susține Casa Albă.

Studenții străini de la Harvard, care reprezintă 27% din totalul celor înscriși, au reacționat șocați. „Tremur. Este scandalos”, a declarat Karl Molden, un student austriac specializat în științe politice.

În paralel, secretarul pentru Educație Linda McMahon a amenințat că va retrage acreditarea Universității Columbia pentru că ar fi ignorat hărțuirea studenților evrei după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. „Universitatea Columbia a închis ochii în fața hărțuirii studenților evrei”, a declarat McMahon.

Retragerea acreditării ar însemna pierderea accesului la toate fondurile federale și ar împiedica studenții să beneficieze de burse și împrumuturi federale pentru taxele de școlarizare.

Administrația a redus deja cu 3,2 miliarde de dolari subvențiile pentru Harvard și a pus sub revizuire 400 de milioane de dolari din finanțarea Columbia.

Criticii acuză că Trump folosește acuzațiile de antisemitism pentru a viza elitele educaționale și a îngenunchea universitățile de top.

Articolul Donald Trump a interzis vizele pentru studenții străini de la Harvard apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Planul prevede cazarea a 4.600 de sportivi și oficiali pe un vas de croazieră de lux ancorat în portul Nagoya, în timp ce alți 2.400 vor fi găzduiți în adăposturi temporare construite din containere de transport maritim. Cele două locații sunt situate la doar 10 minute distanță cu autobuzul, transmite AFP.

Jocurile se vor desfășura în Nagoya și în prefectura Aichi între 19 septembrie și 4 octombrie 2026, așteptându-se aproximativ 15.000 de sportivi și oficiali. Restul participanților vor fi cazați în alte locuri, inclusiv în Tokyo, unde vor avea loc competițiile de înot.

Măsura reprezintă o alternativă la construirea unui sat olimpic tradițional, organizatorii dorind să reducă costurile. Kazuhiro Yagi, vice-secretar general al comitetului de organizare, susține că soluția va permite sportivilor să se întâlnească și să socializeze, zona oferind și diverse facilități de divertisment.

Jocurile Asiatice se întorc în Japonia pentru prima dată după 32 de ani, ultima ediție din această țară având loc la Hiroshima în 1994. Organizatorii recunosc că evenimentul nu este încă suficient de cunoscut în Japonia și lucrează pentru a crește gradul de conștientizare.

Ediția din 2026 va include și arte marțiale mixte pentru prima dată, organizatorii sperând să atragă astfel tinerii spectatori.

Articolul Jocurile Asiatice din Japonia 2026: Un „sat plutitor” pe vas de croazieră va găzdui sportivii participanți la eveniment apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Interdicția completă vizează 12 țări: Afganistan, Myanmar, Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan și Yemen.

Alte șapte țări – Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan și Venezuela – vor fi supuse unor restricții mai severe, conform AP.

Trump a justificat decizia prin „procedurile de control și verificare deficitare” ale acestor țări și prin ratele ridicate de depășire a termenului de ședere al vizelor.

Președintele a legat anunțul de atacul terorist de duminică din Boulder, Colorado, deși suspectul este din Egipt, o țară care nu figurează pe lista restricțiilor.

Includerea Afganistanului a generat critici din partea susținătorilor refugiaților afgani, care consideră măsura „o rușine morală” față de cei care au colaborat cu SUA în timpul războiului de 20 de ani. Interdicția face totuși excepție pentru afganii cu vize speciale de imigrant.

Spre deosebire de prima interdicție din 2017, care a provocat haos în aeroporturi prin introducerea fără preaviz, noua măsură oferă câteva zile de pregătire și se bazează pe susținerea Curții Supreme obținută în primul mandat.

Grupurile de ajutor umanitar au condamnat decizia, considerând-o o măsură de „semănare a diviziunii” mai degrabă decât una de securitate națională.

Articolul Trump anunță interdicții de călătorie pentru 19 țări. Măsura intră în vigoare de luni apare prima dată în Mediafax.