Mediafax

Serviciul de Securitate al Ucrainei a lansat luni o amplă operațiune vizând Biroul Național Anticorupție (NABU), în cadrul unei investigații privind posibila infiltrare a unor agenți ruși în instituție. Au fost desfășurate mai mult de 70 de percheziții, iar doi ofițeri, inclusiv detectivul principal Ruslan Magamedrasulov, au fost reținuți sub acuzația de colaborare cu serviciile secrete ruse, a relatat politico.eu.

Ruslan Magamedrasulov, șef al departamentului de investigații inter-regionale din cadrul NABU, este acuzat că a colaborat cu serviciile secrete ruse, a facilitat afaceri ilegale cu cânepă industrială în sprijinul tatălui său, cetățean rus, și că a transmis informații secrete despre investigații în curs către rețeaua pro-rusă din Ucraina. Ancheta autorităților ucrainene indică legături directe cu fostul deputat fugar Fedir Khrystenko, considerat agent rus sub acoperire.

Perchezițiile, derulate fără mandate judecătorești

Biroul ucrainean Anticorupție a confirmat că perchezițiile au vizat cel puțin 15 angajați, dar a criticat lipsa mandatelor judiciare, susținând că unele acuzații sunt nefondate sau necorelate între ele. Instituția a avertizat că riscurile infiltrării există în orice structură guvernamentală, dar acestea nu trebuie folosite ca pretext pentru a sabota lupta anticorupție.

Potrivit Codului Penal ucrainean, acuzațiile de trădare de stat și colaborare cu un serviciu secret străin pot atrage pedepse de până la 15 ani de închisoare. Magamedrasulov este cercetat și pentru nedeclararea unor informații sensibile în procesul de obținere a accesului la documente clasificate, respectiv faptul că a omis în declarații cetățenia rusă a tatălui său, aspect considerat esențial în procesul de verificare pentru obținerea accesului la documente clasificate.

În urma descinderilor, mai mulți angajațiai Biroului Anticorupție au fost suspendați temporar. Serviciul de Securitate a transmis că investigațiile sunt în desfășurare și că se analizează posibila extindere a rețelei de colaboratori ai Rusiei în cadrul instituției. Nu este primul incident de acest fel. În ultimii ani, mai mulți oficiali din structuri-cheie ucrainene au fost acuzați de colaborare cu Rusia, semnalând un model periculos de infiltrare sistematică.

Articolul Securitatea ucraineană achetează Biroul Anticorupție pentru spionaj în favoarea Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Volumul containerelor care aduc mărfuri de import în Statele Unite a scăzut pentru a doua lună consecutiv, semnalând una dintre cele mai abrupte prăbușiri anuale înregistrate vreodată în acest sector. Taxele comerciale impuse de administrația Trump au început să lovească în plin lanțurile de aprovizionare, provocând perturbări majore în comerțul maritim.

Potrivit unui raport lunar realizat de analistul veteran John McCown, volumul containerelor de import a scăzut cu 7,9% în iunie față de anul precedent, după o scădere de 6,6% în mai. Aceste pierderi au anulat câștigurile temporare din aprilie, când companiile și-au accelerat aprovizionarea pentru a evita noile taxe vamale. În total, al doilea trimestru s-a încheiat cu un recul de 1,8% față de anul anterior, scrie Bloomberg.

Doar în comerțul maritim, pierderi mai mari decât deficitul comercial al SUA cu UE în 2025

„Declinul din 2025 va fi cauzat de tarife și, din păcate, nu există în prezent niciun indiciu că va fi de scurtă durată”, a avertizat McCown. Acesta estimează că o scădere de 25% a volumului de containere este „foarte posibilă” și ar putea însemna „direct o reducere de 510 miliarde de dolari în comerțul anual al SUA”. Valoarea totală a bunurilor transportate în containere prin porturile americane anul trecut a fost de 2,2 trilioane de dolari.

Deficitul comercial al SUA cu UE s-a dublat în 2025, ajungând la aproximativ 400 de miliarde de dolari odată cu accelerarea importurilor înaintea noilor tarife.

McCown a subliniat că în ultimele decenii doar două momente au mai generat scăderi anuale ale volumului containerelor: criza financiară globală și pandemia, iar ambele au fost episoade de scurtă durată. De data aceasta însă, impactul se anunță mai profund și de durată.

„Este acum foarte probabil ca în 2025 să vedem o scădere a volumului anual de importuri”, a precizat analistul, adăugând că aceasta ar putea deveni „una dintre cele mai marcante schimbări de la an la an din istoria de șase decenii a containerizării în SUA.”

Semnalele negative se văd și în prețurile spot pentru transportul containerelor din China către Coasta de Vest a SUA, tarifele plătite pentru livrări imediate, care au scăzut constant în ultimele cinci săptămâni, potrivit companiei de analiză maritimă Drewry.

Articolul Efectul de bumerang al politicilor lui Trump: comerțul maritim american se află în declin istoric apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„La 1 august o parte dintre măsuri vor intra în vigoare și sigur până la finalul anului celelalte. Vorbim aici despre o primă ordonanță care modifică Legea 95, pe care ne propunem să o avem disponibilă până la finalul lunii august și apoi actele normative secundare: hotărâri de Guvern, ordine de ministru și așa mai departe”, a declarat ministrul Rogobete.

Ministrul a subliniat importanța consultării tuturor actorilor implicați, menționând că în următoarele două săptămâni vor avea loc întâlniri repetate cu sindicate, asociații de pacienți, organizații profesionale și instituții din sistemul medical.

„Este esențial ca măsurile să fie aplicabile, să țină cont de realitățile din teren. Ne dorim ca în această vară și în toamnă să vedem deja puse în practică mai mult de jumătate dintre măsurile discutate”, a adăugat el.

Rogobete a explicat că această abordare vine după ani în care reformele din sănătate au rămas la nivel de promisiune: „Despre reforme s-a tot discutat în ultimii 20 de ani în România, în special în sănătate, însă puține au fost implementate. De aceea, vrem ca aceia care vor aplica aceste măsuri să fie parte din procesul de decizie, pentru ca ele să fie funcționale”.

Articolul Ministrul Sănătății: Primele măsuri de reformă în sistemul sanitar intră în vigoare de la 1 august, după o serie de consultări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Romgaz este cel mai mare producător și furnizor integrat de gaze naturale din România. Compania are activități extinse în domenii esențiale pentru infrastructura energetică națională, incluzând: Explorare, producție și furnizare gaze – contribuție de 89% la cifra de afaceri;  Înmagazinare subterană – contribuție de 6%; Producție de energie electrică – contribuție de 5%; Alte servicii de suport operațional (mentenanță, transport tehnologic, intervenții la sonde) – sub 1%.

Romgaz operează depozitele strategice de înmagazinare subterană ale țării și contribuie activ la securitatea energetică națională. Este una dintre puținele companii integrate vertical din sectorul românesc al gazelor naturale.

Romgaz livrează valoare pentru acționari

Creșterea capitalizării bursiere de la 10,80 miliarde lei în trimestrul I 2021 la peste 29,20 miliarde lei la jumătatea anului 2025 confirmă încrederea pieței în strategia pe termen lung a companiei. Aprecierea semnificativă a acțiunii Romgaz a fost susținută de o politică de dividend constantă și transparentă, prin care acționarii au beneficiat de distribuții de peste 4,6 miliarde lei în perioada 2020–2024.

Statul Român, acționarul majoritar, a beneficiat direct de această evoluție, încasând circa 3,2 miliarde lei din dividende și deținând în prezent o participație evaluată la peste 20,4 miliarde lei. Împreună, valoarea curentă a participației și fluxurile încasate sub formă de dividende reflectă o valoare totală generată pentru statul român de peste 23,6 miliarde lei – un exemplu relevant de eficiență și rentabilitate a capitalului public investit.

Aceeași valoare a fost transmisă, proporțional, și către ceilalți acționari: fonduri mutuale, investitori instituționali, fonduri de pensii și investitori de retail. Un moment-cheie în consolidarea relației cu acționarii a fost operațiunea de majorare gratuită a capitalului din mai 2024, prin care s-au acordat 9 acțiuni gratuite pentru fiecare acțiune deținută, echivalentul unei capitalizări suplimentare de 3,47 miliarde lei. Această acțiune a avut un dublu efect: pe de o parte, a recompensat în mod direct acționarii existenți, iar pe de altă parte, a crescut atractivitatea acesteia în rândul investitorilor de portofoliu. Prin această măsură, Romgaz și-a reafirmat angajamentul față de o guvernanță corporativă predictibilă și orientată către crearea de valoare pe termen lung.

Contribuție fiscală – valoare reală pentru bugetul public

În perioada 2021 – trimestrul I 2025, Romgaz a virat către bugetul central și bugetele locale o sumă totală de peste 20,3 miliarde lei (aproximativ 4 miliarde euro), sub formă de impozite, taxe și dividende.

Această contribuție plasează compania în topul entităților economice care generează valoare pentru bugetul public, reflectând atât dimensiunea operațională, cât și eficiența modelului de guvernanță corporativă.

Într-un context economic dominat de incertitudini și dezechilibre bugetare, Romgaz s-a dovedit un partener de încredere al statului, cu un impact economic consistent pentru economia națională.

Un efect de pârghie remarcabil pentru Statul Român

Combinând valoarea curentă a participației statului în capitalul Romgaz – peste 20,2 miliarde lei – cu dividendele încasate în perioada 2020–2025, de peste 3,2 miliarde lei, și contribuțiile fiscale directe achitate în același interval, în valoare de 17 miliarde lei, se conturează un efect de multiplicare economică remarcabil. Prin acest efect de pârghie (leverage), Romgaz a demonstrat capacitatea de a genera performanță într-un cadru concurențial complex, consolidând totodată rolul său strategic în economie.

Acest mecanism de leverage poziționează Romgaz drept un model de guvernanță corporativă eficientă, capabil să susțină simultan obiectivele investitorilor de portofoliu și interesele economice naționale.

Romgaz – liderul investițiilor energetice publice

Romgaz nu este doar un exemplu de eficiență financiară, ci și liderul absolut al investițiilor publice în sectorul energetic. Între 2021 și 2024, compania a realizat investiții de aproximativ 10 miliarde lei, reprezentând peste 60% din totalul investițiilor cumulate – de peste 17 miliarde lei – ale celor mai mari cinci companii de stat din domeniu.

Ritmul investițional a crescut semnificativ în această perioadă, iar Romgaz a depășit o rată de execuție de 82%, un indicator remarcabil în contextul complexității proiectelor strategice derulate.

Aceste alocări nu sunt doar cifre contabile. Ele se traduc în extinderea capacităților de producție  inclusiv prin implicarea în proiectul Neptun Deep, un activ strategic major pentru securitatea energetică a României și a regiunii, modernizarea infrastructurii, digitalizare și pregătirea companiei pentru tranziția energetică. Din perspectivă investițională, această schimbare de paradigmă repoziționează Romgaz într-o zonă de echilibru favorabil între risc și potențial de câștig – cu riscuri atent calibrate și perspective solide de rentabilitate pe termen mediu și lung.

Acces la capital și credibilitate internațională

Romgaz a demonstrat o capacitate solidă de atragere a finanțării externe în condiții extrem de avantajoase, consolidându-și astfel profilul financiar și vizibilitatea pe piețele internaționale de capital. În martie 2022, compania a contractat un credit de 325 milioane euro pentru achiziția participației ExxonMobil în proiectul Neptun Deep, la o dobândă aproape fără precedent: EURIBOR 3M + 0,05% – un nivel care reflectă încrederea instituțiilor financiare în soliditatea bilanțului și în perspectivele strategice ale companiei.

Ulterior, în 2024, Romgaz a emis obligațiuni în valoare de 500 milioane euro în cadrul programului EMTN (Euro Medium Term Notes) de 1,5 miliarde euro. Cererea a fost de aproape zece ori mai mare decât valoarea oferită, semnal clar al apetitului investitorilor internaționali pentru expunere pe un emitent cu profil energetic strategic și guvernanță solidă. Obligațiunile s-au tranzacționat cu un randament apropiat de cel al titlurilor suverane ale României, confirmând statutul Romgaz de emitent cu risc scăzut și credibilitate ridicată.

Această poziționare este susținută și de ratingul de credit BBB- (Investment Grade) acordat de Fitch Ratings, care reflectă stabilitatea financiară a companiei, poziția sa dominantă pe piața gazelor naturale, potențialul de creștere prin proiectele Neptun Deep și Caragele, precum și o politică financiară prudentă, caracterizată prin niveluri reduse de îndatorare și lichiditate robustă.

Prin aceste operațiuni, Romgaz nu doar că și-a diversificat sursele de finanțare, dar și-a consolidat poziția ca actor regional relevant, capabil să acceseze piețele internaționale în condiții competitive, susținând astfel proiecte strategice cu impact major asupra securității energetice și tranziției energetice a României.

Producție stabilă și contribuție strategică la independența energetică

Un element-cheie al succesului Romgaz este capacitatea sa de a menține un nivel de producție stabil, în pofida declinului natural al zăcămintelor. Între 2021 și 2024, producția a fost constant peste nivelul anului 2020, confirmând eficiența investițiilor în reactivarea sondelor și dezvoltarea de noi capacități.

În trimestrul al doilea al anului 2024, România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană – un salt semnificativ în care Romgaz a jucat un rol decisiv. Stabilitatea și controlul producției sunt elemente fundamentale în consolidarea independenței energetice a țării.

Neptun Deep, Caragele, Retail și Azomureș – pariuri pe viitor

Neptun Deep, unde Romgaz deține 50% din participație prin filiala Romgaz Black Sea Limited, este cel mai mare proiect de gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre și, totodată, cel mai curajos și ambițios proiect energetic inițiat de România după 1990. Cu o suprafață de 7.500 km², situat la aproximativ 160 km de țărm, în ape cu adâncimi între 100 și 1.000 de metri, proiectul implică o investiție totală de până la 4 miliarde euro, împărțită în mod egal între Romgaz și OMV Petrom.

Odată cu dezvoltarea acestui proiect, România este pe cale să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, marcând un moment istoric pentru industria energetică națională. Prima producție este estimată pentru 2027, cu un platou de producție de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual, timp de aproape un deceniu.

Neptun Deep nu este doar o investiție majoră, ci un proiect strategic cu implicații economice și geopolitice profunde. Va contribui decisiv la asigurarea securității energetice a țării, reducând dependența de surse externe și consolidând poziția României pe piața energetică europeană. Eforturile logistice, tehnice și financiare depuse în dezvoltarea acestui proiect depășesc cu mult ceea ce era anticipat inițial, însă perspectivele de finalizare și exploatare sunt semnificativ peste așteptări, atât în ceea ce privește rentabilitatea, cât și impactul asupra independenței energetice.

În paralel, Romgaz desfășoară lucrări majore de foraj în cadrul proiectului Caragele Deep, cu scopul de a extinde și diversifica portofoliul de rezerve onshore. Această inițiativă completează strategia companiei de consolidare a bazei de resurse interne și de reducere a riscurilor asociate volatilității externe.

Totodată, compania pregătește intrarea pe piața de furnizare pentru clienți casnici și IMM-uri, un pas important spre diversificarea modelului de afaceri și apropierea de consumatorul final. În acest context, analiza privind achiziția activelor Azomureș reprezintă o oportunitate strategică de integrare verticală, cu potențial de valorificare superioară a gazului natural și de extindere a lanțului valoric.

BlueChip-ul românesc, în plină reinventare

Romgaz este astăzi mult mai mult decât un producător tradițional de gaze naturale. Este un investitor strategic, un pilon de stabilitate macroeconomică și un reper de guvernanță corporativă în economia românească. Cu o strategie solidă, axată pe investiții majore, diversificare operațională și disciplină financiară, compania intră într-o nouă etapă de dezvoltare – una în care performanțele istorice sunt dublate de perspective reale de creștere și relevanță internațională.

Prin proiecte precum Neptun Deep, extinderea portofoliului de rezerve, accesul la piețele internaționale de capital și apropierea de consumatorul final, Romgaz își redefinește poziția în ecosistemul energetic regional. Pentru investitori, profilul de risc/beneficiu al companiei evoluează într-o direcție favorabilă, susținut de fundamente solide, vizibilitate strategică și potențial de valorizare pe termen lung.

Articolul Romgaz: Dincolo de cifre – strategia unei companii care modelează viitorul energetic al României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O coaliție formată din 25 de state, printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, a lansat luni un apel pentru încetarea imediată a războiului din Gaza. Într-o declarație comună, acestea critică dur modelul de livrare a ajutoarelor – singurul permis de guvernul israelian – despre care spun că alimentează criza umanitară și contribuie la creșterea numărului victimelor civile.

„Modelul de distribuire a ajutoarelor al guvernului israelian este periculos, alimentează instabilitatea și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană”, au transmis miniștrii de externe ai țărilor semnatare ale apelului, citați de Reuters.

„Livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor”

Apelul vine după ce în care peste 800 de palestinieni au fost uciși în apropierea centrelor de distribuție ale Gaza Humanitarian Foundation (GHF), organizația sprijinită de Israel și SUA, creată pentru a înlocui sistemul de ajutor umanitar coordonat de ONU. GHF colaborează cu companii private americane de securitate și logistică pentru a transporta ajutoarele, evitând rețeaua ONU, pe care Israelul o acuză că ar fi permis deturnarea ajutoarelor de către Hamas. Mișcarea palestiniană neagă acuzațiile.

Miniștrii de externe ai unor state precum Australia, Canada și Japonia au condamnat „livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” care caută hrană.

ONU a criticat dur modelul GHF, calificându-l drept nesigur și o încălcare a principiilor de imparțialitate umanitară, acuzații pe care, la rândul ei, fundația le respinge categoric.

Declarația este cu atât mai importantă cu cât provine de la state aliate ale Israelului și ale principalului său susținător, Statele Unite. Criticile vin în contextul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, unde blocadele israeliene limitează drastic accesul palestinienilor la alimente, apă și medicamente, iar bilanțul victimelor continuă să crească dramatic.

Articolul Presiune pentru Netanyahu: Inclusiv aliații Israelului cer încetarea razboiului în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Intenția comasării CNA cu ANCOM, anunțate public de Kelemen Hunor, în ideea de a face economii la bugetul de stat, a fost criticată dur de Mircea Toma, membru CNA, în podcastul HotSpot, al lui Laurențiu Ungureanu.

Este un demers cu „multiple vicii”, spune Mircea Toma, care nu doar că încalcă legislația europeană, dar e un atentat la protecția surselor jurnalistice.

„Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav”

„Noi nu am fost întrebaţi, nu am văzut planul. Ştim doar informal că există o intenţie, din declaraţia publică făcută de Hunor Kelemen, ştim că există un proiect care e pe masa premierului, care nu are o părere proastă despre el. Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav, dacă deciziile la nivelul guvernului se iau la modul ăsta”, a spus Mircea Toma.

O asemenea comasare e contraproductivă nu doar din punctul de vedere al legislației comunitare, ci și financiar, mai ales că salariile din cele două structuri ale statului sunt extrem de diferite, spune Mircea Toma:

„CNA are 117 angajaţi la ora asta. Ei bine, 100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. E valoarea absolută a salariilor.

În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, doar că ale lor sunt în euro. Or, valoarea unui euro e de 5 lei.

În media, au 6.000 de euro la nivelul experţilor – la noi, experţii, inspectorii din teritoriu şi monitorizarea au 6.000 de lei. Preşedintele CNA are 9.000 de lei net. Preşedintele ANCOM are 9.000 de euro. Şi de unde tundem? Evident, de la cei care iau mai puţin”.

„Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”

„În Uniunea Europeană, există 27 de CNA-uri. Dintre acestea, 5 sunt mixate, iar restul de 22 sunt „curate”. Cele 5 au fost mixate până în 2018, când Comisia Europeană a modificat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale cu un articol explicit care interzice amestecarea autorităţilor de reglementare în niciun fel.

Or, în cazul comasării, noi am încălca această directivă. Totuşi, dintre cele 5, una este exemplară: cea maghiară. Unde avem un „model” de democraţie în ce priveşte gestionarea, din punct de vedere al Guvernului, a mass-media.

Ei au pus CNA-ul maghiar cu un organism de reglementare a presei scrise, cu poşta maghiară, iar totul e condus de o persoană numită politic. E o dramă din punct de vedere al democraţiei. Berlusconi a mai fost aşa în Italia! Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”, a spus Mircea Toma.

Acesta a amintit și de volumul enorm de muncă de la CNA, în condițiile în care numărul petițiilor înregistrate la CNA doar în prima jumătate a anului a fost dublu față de tot ce s-a înregistrat anul trecut.

Amenzile CNA nu sunt o sperietoare pentru nimeni

„Amenda maximă e de 200.000 de lei. Apoi, urmează sancţiunile care pot conduce la limitarea licenţei: întrerupere de 5 minute, întrerupere de 3 ore sau înjumătăţirea licenţei de la 9 ani la 4 ani şi jumătate.”

„În jumătatea aceasta din 2025, în care am avut şi campanie electorală, am aplicat amenzi în bani de 700.000 de lei. Din aceştia, 500.000 au fost amenzi la Realitatea Plus. 180.000 – România TV. Şi 20.000 – toate celelalte posturi de televiziune şi radio din ţară. Se uită-n ochii noștri și spun: „Puteți să ne amendați cât vreți!”.

Articolul Mircea Toma, CNA: „100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, numai că ale lor sunt în euro” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele României a publicat luni un mesaj pe rețeaua de socializare care este însoțit de patru linkuri către documente care aduc dovezi legate de interferența Rusiei.

„Îi îndemn pe cei care încă se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 din România să citească comunicatele de mai jos. Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene. NATO, UE și Marea Britanie confirmă că Rusia desfășoară în statele europene, inclusiv în România, agresiuni de natură cibernetică, manipulare și dezinformare, inclusiv în campaniile electorale”, a scris Nicușor Dan.

Președintele avertizează că dovedirea acestor interferențe reprezintă un proces de durată.

„Evident, statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024. Dacă vă uitați însă la documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii prin care dezvăluie acțiuni ale GRU (al patrulea link de mai jos) veți observa că, inclusiv pentru state recunoscute pentru activitatea lor de intelligence, dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”, a precizat Nicușor Dan.

Linkurile publicate de președintele Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook:

https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_237067.htm

https://www.consilium.europa.eu/…/hybrid-threats…/…

https://www.gov.uk/…/uk-sanctions-russian-spies-at-the…

https://www.gov.uk/…/profile-gru-cyber-and-hybrid…

Articolul Nicușor Dan, mesaj celor care se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din România: NATO, UE și Marea Britanie confirmă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În 2023, 60,0% dintre elevii din învățământul liceal teoretic (general) din Uniunea Europeană au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau opționale din trunchiul comun. Aceasta reprezintă o scădere de 0,8 puncte procentuale față de 2022 (60,8%), arată un sondaj Eurostat.

În învățământul profesional liceal (n.r. licee tehnologice sau profiluri vocaționale precum arte, sport, pedagogic etc.), procentul a fost de 34,8%, în creștere cu 1 punct procentual față de 2022 (33,8%).

În 9 țări din UE, peste 90% dintre elevii din liceele teoretice au studiat două sau mai multe limbi străine. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Franța (99,8%), România (99,1%) și Cehia (98,5%).

La polul opus, cele mai mici procente s-au înregistrat în Portugalia (6,7%), Irlanda (10,4%) și Spania (22,4%).

România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în licee

În ceea ce privește învățământul profesional liceal, România a fost singura țară din UE unde aproape toți elevii (97,2%) au studiat două sau mai multe limbi străine în 2023, urmată de Finlanda (85,0%) și Polonia (78,0%).

Cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Malta (0,0%), Spania și Grecia (ambele 0,1%).

Engleza, cea mai studiată limbă străină în UE

În 2023, limba engleză a fost cea mai studiată limbă străină în învățământul liceal general și profesional din UE, cu un procent de 96,0%, respectiv 80,1% dintre elevi care o învățau.

În învățământul teoretic, spaniola s-a situat pe locul al doilea (27,1%), urmată de germana (21,2%), franceza (20,8%) și italiana (3,2%).

În învățământul profesional, germana a fost pe locul al doilea (18,1%), urmată de franceză (14,1%), spaniolă (6,6%) și rusă (2,3%).

Articolul Surpriză în educație: România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în licee apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut luni în cadrul unei conferințe de presă.

Premierul a vorbit despre o „creștere accelerată a cheltuielilor pe care nu o mai putem susține în următorii ani”. Potrivit șefului Guvernului bugetul alocat în acest an domeniului sanitar este de 77 de miliarde de lei.

Ilie Bolojan a mai spus că este nevoie de o rectificare bugetară de cel puțin 10 miliarde de lei. Bolojan a arătat că totalul cheltuielilor pentru sănătate este la nivelul de 16% din veniturile curente la bugetul de stat față de 11% cât era în anii precedenți.

Premierul a anunțat că a doua problemă majoră este că sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor și nici în percepția pacienților privitoare la sistem.

„Prin măsurile pe care le propunem rezolvăm o bună parte din aceste probleme atacând cauzele”, a adăugat Bolojan.

Potrivit acestuia, cauzele sunt legate de conducerile spitalelor care nu performează, de cheltuielile salariale disproporționate, de serviciile umflate și de fraude, de întârzierea digitalizării, de supraconsumul de medicamente și de procedurile inadecvate. De asemenea, Bolojan a enumerat socializarea cheltuielilor și privatizarea profiturilor, lipsa criteriilor de performanță și numirile unor șefi de secții de persoane din afara spitalului.

Articolul Ilie Bolojan despre problemele sistemului sanitar: o creștere accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șeful statului a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2024 privind modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 referitoare la auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al celor consolidate, precum și modificarea OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar și alte acte normative conexe.

Totodată, președintele a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2024, care modifică și completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și articolul LIX din Legea nr. 296/2023 privind măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Cuprinde ajustări de clarificare privind tratamentul TVA și accizelor, precum și termene ajustate pentru raportările electronice, extinse în sistemul RO e‑Factură și e‑TVA.

Actele normative au fost adoptate anterior de Parlament și vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Articolul Nicușor Dan a promulgat două legi privind auditul financiar și modificările Codului fiscal apare prima dată în Mediafax.