Mediafax

În condițiile în care nu este clar dacă președintele american Donald Trump va fi prezent, președintele ucrainean ia în calcul să nu participe la summitul NATO de la Haga, programat pentru 24 și 25 iunie. Relatarea a fost preluată de The Kyiv Independent, care precizează că în cercurile de la Kiev există îndoieli privind utilitatea participării lui Zelenski la summit, în absența unei întâlniri confirmate cu Trump. Ucraina miza pe aceasta pentru a crește presiunea internațională asupra lui Vladimir Putin, în vederea obținerii unui armistițiu.

Cancelarul german Friedrich Merz a menționat că Trump ar fi promis că va participa la summitul NATO, dar nu există nicio confirmare oficială din partea Washingtonului, până în prezent.

Anterior, Zelenski a fost prezent la summitul G7, desfășurat în Canada, cu speranța de a se întâlni direct cu Trump și de a pleda pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Însă întâlnirea celor doi nu a avut loc, deoarece Trump a părăsit summitul înainte de final, invocând criza din Orientul Mijlociu. Niciun comunicat comun al G7, care să includă poziția pro-Ucraina, nu a fost emis între timp, iar Trump nu a reacționat încă la atacul rusesc asupra Kievului.

În timpul summitului G7, Rusia a lansat un atac aerian devastator asupra capitalei Ucrainei, soldat cu cel puțin 24 de civili uciși și alți 134 răniți, iar absența unei reacții imediate din partea lui Trump a stârnit frustrare în rândul oficialilor ucraineni.

Diplomația se află în criză, spune liderul Ucrainei

Ucraina se află într-un „pericol permanent” de a deveni o victimă a „lipsei de concentrare a lui Trump”, a declarat un oficial ucrainean pentru The Guardian, adăugând că Rusia a profitat de această incertitudine prin noile atacuri aeriene și că „au fost tot felul de promisiuni pentru acest summit”. Promisiunile s-ar fi referit inclusiv la livrări de armament american.

Zelenski le-a transmis liderilor prezenți la reuniunea G7 că „diplomația se află în criză” și că „este momentul ca aliații să-l îndemne pe Trump să își folosească adevărata influență pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina.”

Zelenski: Partenerii Ucrainei sunt gata să sprijine și reconstrucția țării

Ulterior, într-o postare pe Telegram, șeful Ucrainei a precizat că summitul G7 a generat rezultate concrete pentru țara sa: „Este important că partenerii noștri sunt pregătiți nu doar să ne sprijine în apărare acum, ci și să reconstruiască Ucraina împreună, după război.”

Canada a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de dolari canadieni pentru ajutor militar, incluzând drone, vehicule blindate, muniție și sancțiuni menite să afecteze veniturile Rusiei din energie. Alți 1,6 miliarde de dolari, sub formă de împrumuturi, vor fi destinați reconstrucției țării. Și Marea Britanie, prin premierul Keir Starmer, a comunicat noi sancțiuni împotriva industriei militare rusești și a 20 de petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosită clandestin de Rusia pentru transportul de petrol.

Articolul Nu pot unul fără altul: Zelenski ezită să vină la summitul NATO dacă Trump va lipsi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru joi, la ora 10:00. Decizia survine în contextul negocierilor din ultimele zile privind constituirea unui nou Guvern, care are ca scop asigurarea echilibrului și a stabilității atât la nivel guvernamental, cât și în gestionarea alocărilor bugetare.

„Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou Guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.

AFM menționează că „își reafirmă angajamentul de a susține proiectele de mediu cu impact direct asupra calității vieții și protejării mediului înconjurător, dar consideră că acest moment de suspendare este necesar pentru ca noile priorități guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil și transparent”.

Articolul AFM suspendă Rabla și alte programe de finanțare până la formarea noului Guvern apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Netanyahu a depășit de mult tiranul Hitler în ceea ce privește crima de genocid. Sperăm ca soarta lor să nu fie aceeași”, a declarat Erdogan în cadrul unei reuniuni a partidului său, la Ankara, notează baha.

Președintele turc a mai subliniat că Iranul are un drept „legitim” de a se apăra în fața ofensivei Israelului. „Este complet natural, legitim și legal ca Iranul să se apere în fața banditismului și terorismului de stat al Israelului”, a afirmat Erdogan, adăugând că Turcia „face tot ce îi stă în putere” pentru a opri „agresiunea inumană” a Israelului asupra Fâșiei Gaza, Siriei, Libanului, Yemenului și vecinului Iran.

Putin și Erdogan condamnă atacurile Israelului asupra Iranului

Președinții Rusiei și Turciei au condamnat acțiunile militare ale Israelului împotriva Iranului și au făcut un apel de încetare a ostilităților, luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, relatează Reuters.

Potrivit unui comunicat emis de Kremlin, cei doi lideri au discutat evoluțiile recente din Orientul Mijlociu, pe fondul confruntărilor dintre Israel și Iran, și au transmis că situația actuală a generat deja un număr semnificativ de victime, existând riscul unor consecințe pe termen lung.

În cadrul discuției, ambele părțile au susținut necesitatea încetării imediate a ostilităților și au subliniat că disputele, inclusiv cele privind programul nuclear iranian, ar trebui soluționate prin mijloace politice și diplomatice.

Articolul Erdogan speră ca Netanyahu să nu aibă aceeași soartă ca a lui Hitler apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetătorii de la British Antarctic Survey (BAS) monitorizează populația de foci din zona subantarctică încă din anii 1970, concentrându-se în special pe trei specii diferite de foci din zona subantarctică de pe insula Signy: focile Weddell, focile cu blană antarctice și focile elefant sudice.

Folosind înregistrări satelitare începând cu 1982, echipa de cercetători a comparat schimbările anuale ale concentrației gheții marine cu numărările populației de foci efectuate începând cu 1977.

Cu date colectate pe o perioadă de cinci decenii, care acoperă o perioadă de încălzire pe termen lung și răcire temporară între 1998 și 2014, ei au reușit să obțină o imagine cuprinzătoare a modului în care populațiile de foci reacționează la schimbările condițiilor de gheață, lucru pe care studiile pe termen scurt nu l-ar fi putut realiza.

Rezultatele studiului sunt îngrijorătoare

Studiul, publicat în revista științifică Global Change Biology, a constatat că focile Weddell (leptonychotes weddellii), care depind de gheața marină stabilă pentru a se odihni, a se reproduce și a se hrăni, au scăzut cu 54% din 1977. În mod similar, focile cu blană din Antarctica (arctocephalus gazella), care se reproduc pe uscat, dar sunt afectate de schimbările din lanțul trofic, au scăzut cu 47%, potrivit The Guardian.

Concluziile contrazic ipotezele anterioare potrivit cărora populația din Orkney de Sud s-ar fi stabilizat.

Focile elefant sudice (mirounga leonina), în ciuda tendințelor similare ale populației, nu au prezentat „niciun declin semnificativ pe termen lung”.

Studiul servește la sublinierea „importanței vitale a monitorizării ecologice pe termen lung”, precum și a interconectării dintre cele trei specii de foci și condițiile gheții marine. Michael Dunn, autorul principal al studiului, a declarat: „Pentru prima dată, nu doar prezicem modul în care fauna sălbatică ar putea reacționa la reducerea gheții marine și la schimbările de mediu, ci am avut ocazia rară de a confirma acest lucru, folosind date solide, pe termen lung. Imaginea care se conturează este profund îngrijorătoare”.

În lumina concluziilor BAS, cercetătorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care schimbările climatice afectează lanțul trofic din Antarctica, de care depind toate cele trei specii.

Articolul Numărul focilor din Antarctica scade drastic din cauza topirii gheții. Cercetătorii și-au exprimat îngrijorarea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Regarding the measures that Romania needs to implement, the minister stated, „We must meet the expectations of the American authorities; the main criteria for accession were met last year.”

Hurezeanu acknowledged that there have been various explanations and unexpected developments during this process but emphasized, „We know what the American expectations are.”

The minister announced, „By the end of the American financial year, which is in autumn this year, we will likely have more answers.”

When asked about the specific issues that need to be addressed, he responded, „The basic criteria that we previously mentioned, which caused some confusion, are now back in force.” He specified that this relates to the number of visa applications refused, and „all those criteria are once again valid.”

He highlighted the significance of a series of discussions taking place this week involving representatives from the U.S. Department of Homeland Security, the European Commission, and the Romanian Ministry of the Interior.

When asked if there is a possibility that Romania could be included in the Visa Waiver Programme by the end of the year, Hurezeanu replied, „There is a chance that we will find out by the end of this year whether Romania can meet U.S. expectations, given the improvement in the Romanian political climate and bilateral relations, which could allow us to join the Visa Waiver Programme.”

Romania was included in the Visa Waiver Programme in January 2025 but was subsequently excluded in May 2025.

Articolul Hurezeanu: There is a chance to find out by the end of the year if Romania can re-enter Visa Waiver apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania aeriană își redecshide baza de la Suceava și va opera opt rute noi către orașe din Europa: Viena, Bruxelles Charleroi, Veneția, Bologna, Birmingham, Milano Bergamo, Larnaca și Karlsruhe / Baden-Baden.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, susține, miercuri, într-o postare pe Facebook, că redeschiderea bazei este rezultatul investițiilor accelerate în modernizarea Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” din Salcea.

Două aeronave Wizz Air vor fi alocate pe aeroportul din Suceava, iar oficialul a precizat că aceste noi zboruri vor aduce beneficii economice, mai mulți turiști și o conexiune mai bună pentru diaspora cu județul natal.

Șoldan a menționat și alte investiții în derulare: instalarea unui nou sistem de aterizare ILS, extinderea platformei de îmbarcare-debarcare și pregătirea unui proiect de modernizare a aeroportului.

„Îmi doresc să avem aeronavele pline și să ajungem în top 3 aeroporturi din România”, a mai transmis Gheorghe Șoldan.

Articolul Aeroportul Suceava lansează noi rute aeriene către destinații din Europa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Programul „Ora de Carieră” este cel mai cunoscut program al Fundației Leaders, derulat de peste 4 ani la nivel național și având peste 4.500 de absolvenți.

”Ora de Carieră” este un program special conceput pentru a veni în sprijinul elevilor de liceu cu vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani, care se află în căutarea vocației și care doresc să aleagă un domeniu de activitate și să-și construiască o carieră în funcție de abilitățile și trăsăturile lor de personalitate.

Anul acesta, Fundația Leaders a organizat primele ediții ale programului în județul Cluj, în parteneriat cu Fundația Bosch România, în calitate de Partener Principal.

Astfel, în luna mai, 35 de elevi de la Liceul Tehnologic Aurel Vlaicu și 37 de elevi de la Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin Maior au participat la ”Ora de Carieră”.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21023

Articolul ”Ora de Carieră” sprijină elevii de liceu din Cluj să-și descopere vocația apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul austriac a anunțat că va modifica regulile legate de deținerea armelor, ca răspuns la un atac mortal petrecut într-o școală din Graz.

Un tânăr de 21 de ani, fost elev, a omorât zece persoane, după care s-a sinucis. Este cel mai grav atac armat dintr-o școală înregistrat vreodată în Austria.

Atacatorul a folosit o pușcă și un pistol Glock. Ambele arme erau deținute legal. Legea actuală permite oricărui adult să cumpere o pușcă după trei zile lucrătoare, dacă nu are interdicție legală.

Pentru Glock, este necesar un permis, care se acordă doar persoanelor de peste 21 de ani, cu condiția să treacă un test psihologic.

După ședința de guvern de miercuri, autoritățile au anunțat mai multe schimbări, anunță Reuters.

Vârsta minimă pentru obținerea unui permis va fi ridicată de la 21 la 25 de ani. Testele psihologice vor fi revizuite și făcute mai riguroase. Perioada de așteptare pentru orice armă va fi extinsă la patru săptămâni.

„Am… promis că nu ne vom întoarce la normal și că vom trage concluziile corecte din această crimă pentru a ne îndeplini responsabilitatea”, a declarat cancelarul Christian Stocker, alături de ceilalți lideri ai coaliției, în cadrul unei conferințe de presă.

„Decizia de astăzi a cabinetului arată că ne îndeplinim această responsabilitate”, a mai spus el.

Permisele care vor fi eliberate de acum înainte vor avea valabilitate de opt ani. De asemenea, executivul intenționează să introducă un permis special pentru persoanele sub 25 de ani, aplicabil armelor de tipul puștii folosite în atac.

Articolul Austria vrea să înăsprească regulile de control al armelor de foc după atacul armat din școala din Graz apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Costel Fotea a semnat miercuri la Ministerul Transporturilor contractul pentru proiectarea și execuția celui mai mare proiect rutier din județul Galați de după 1989.

Proiectul are o valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei (circa 370 milioane de euro) și este finanțat din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027. Acesta prevede modernizarea DN25 pe o lungime de 40 km, extinderea la patru benzi, 12 poduri și pasaje reabilitate sau reconstruite, 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale și un nod rutier major la Hanu Conachi, care va conecta traseul cu Tecuci și Autostrada A7.

„Este cea mai mare investiție din județul nostru de după Revoluție. Dar dincolo de cifre, este vorba despre viețile oamenilor. Siguranța pe drumuri e prioritară”, a spus Costel Fotea.

DN25 este cunoscut drept unul dintre cele mai periculoase drumuri din Galați, fiind supranumit „Drumul morții”. Oficialii estimează că modernizarea va reduce semnificativ accidentele rutiere și va avea un impact pozitiv asupra economiei locale, prin atragerea de investiții și noi locuri de muncă.

Tronsonul vizat trece prin Galați, Movileni, Șendreni, Șerbeștii Vechi, Traian, Braniștea, Independența, Piscu, Vameș, Tudor Vladimirescu și Hanu Conachi (intersecția cu DN25A).

Articolul Galați: A fost semnat contractul pentru cel mai mare proiect rutier de după 1989 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Două politiciene democrate din SUA, senatoarea Elizabeth Warren și reprezentanta în Camera Deputaților Jan Schakowsky, au tras un semnal de alarmă în privința celor mai mari companii farmaceutice din America, inclusiv Pfizer. Democratele spun că acestea ar plăti taxe foarte mici în SUA, în ciuda faptului că obțin zeci de miliarde de dolari anual din vânzarea medicamentelor, potrivit informațiilor furnizate de CNBC.

Cele două parlamentare au trimis marți scrisori oficiale către cinci mari companii farmaceutice, Pfizer, Merck, Johnson & Johnson, AbbVie și Amgen, în care le acuză că își mută profiturile în țări cu taxe scăzute, precum Irlanda și Bermuda, pentru a evita plata impozitelor în SUA.

„Este doar unul dintre modurile în care codul fiscal a fost denaturat în favoarea companiilor farmaceutice bogate, care profită de pe urma americanilor, cărora le vând cele mai scumpe medicamente din lume, fără să-și plătească partea corectă de taxe”, au scris Warren și Schakowsky în scrisorile lor, criticând direct Congresul și prima administrație a lui Trump.

Strategia este posibilă datorită unei legi semnată de Donald Trump în 2017, Tax Cuts and Jobs Act, care a creat noi avantaje fiscale multinaționalelor, permițând „rotirea profiturilor” prin subsidiare offshore, în loc să o oprească. Acum, în 2025, administrația republicană vrea să facă permanente acele reduceri fiscale, printr-un nou proiect legislativ, care se află în dezbatere în Senat, păstrând portiţa prin care profiturile pot fi „rotite” prin filiale offshore cu taxe mici.

„Trebuie trase la răspundere pentru că pun profitul mai presus de oameni”

Parlamentarii au întrebat în scris firmele dacă au făcut lobby pentru a-și păstra aceste avantaje. Johnson & Johnson, de exemplu, a cheltuit peste 150.000 de dolari în ultimul trimestru din 2024 pentru a influența legislația fiscală internațională.

„Aceste companii trebuie trase la răspundere pentru că pun profitul mai presus de oameni”, a declarat Elizabeth Warren într-un comunicat pentru CNBC, subliniind că „Ar fi o palmă dată americanilor ca Congresul să extindă portițele fiscale pentru companiile Big Pharma care fac miliarde și totuși îi suprataxează pe cetățeni.”

Parlamentarii democrați le-au cerut companiilor vizate să răspundă oficial până pe 1 iulie.

Pfizer, acuzată că a ascuns profituri de 20 miliarde dolari

Pfizer a fost vizată și într-un raport separat, publicat în martie, unde era acuzată că a folosit o strategie numită „round-tripping” ca să nu plătească taxe în SUA pentru 20 de miliarde de dolari obținuți din vânzările anului 2019 pe piața americană. „Rotirea fondurilor” este o tactică de evitare fiscală, prin care o companie își mută profiturile în mod artificial către o subsidiară dintr-un paradis fiscal, apoi le aduce înapoi sub forma unor investiții sau plăți care sunt fie neimpozabile, fie impozitate redus.

Investigația a arătat că firma a canalizat profiturile prin subsidiare din Irlanda și Puerto Rico, chiar dacă medicamentele erau vândute în SUA. Senatorul Ron Wyden, autorul raportului, a descris cazul Pfizer drept „cea mai mare schemă de evitare fiscală din istoria industriei farmaceutice.”

Pfizer spune însă că a plătit 12,8 miliarde de dolari în taxe federale în ultimii patru ani și că a depus documentele justificative la autoritățile americane.

Scrisorile oficiale către giganții farmaceutici au fost trimise în timp ce administrația Trump ia în calcul să scumpească importurile de medicamente pentru a încuraja producția locală.

Articolul Pfizer și alți giganți farma, acuzați că evită plata taxelor prin paradisuri fiscale: „Pun profitul înaintea oamenilor” apare prima dată în Mediafax.