Mediafax

În România, se conturează o economie paralelă, legală, dar opacă, care mișcă sume uriașe prin platformele digitale ultra-vizibile și imposibil de cuantificat cu exactitate. Google, Facebook, Uber, Bolt, Glovo, Wolt sau Airbnb sunt folosite zilnic de sute de mii de români, însă autoritățile nu pot spune nici astăzi câți bani fac aceste platforme în România, câți curieri rulează pe străzi, câte mașini sunt în sistemele de ride-sharing sau câte apartamente sunt închiriate turiștilor.

O economie care fucționează asemenea unui aisberg: ceea ce se vede e doar o mică parte din ceea ce există. „Avem o realitate în care digitalizarea, în loc să aducă transparență, a generat o nouă formă de economie subterană, vizibilă pe stradă și invizibilă în statistici”, a explicat un economist citat joi de Ziarul Financiar.

Meta câștigă bani în România, dar nu raportează și nu plătește impozit ca operatorii locali

Spre exemplu, Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, nu are nicio entitate juridică înregistrată în România, cu toate că rețelele sale atrag anual zeci, poate sute de milioane de euro din publicitatea locală. Fără prezență juridică, Meta nu este obligată să depună bilanțuri financiare în România, iar asta înseamnă că autoritățile fiscale nu au acces la date concrete despre cât câștigă compania de pe urma utilizatorilor sau firmelor din România.

Analizele din mediul economic indică o valoare de până la 500 de milioane de euro, însă aceste venituri nu se regăsesc niciunde în statisticile oficiale.

Nu se știe câte mașini circulă în transportul alternativ sau câți curieri fac livrări

Situația este similară în transportul alternativ. Uber și Bolt operează legal, dar fără ca mașinile din aceste rețele să fie identificate individual, așa cum sunt taxiurile. Doar firmele de transport alternativ apar în registrele Autorității Rutiere Române, nu și numărul real de autoturisme care efectuează curse zilnic. Estimările analiștilor sursei citate sugerează că, la fiecare taxi din București, există 7-8 mașini Uber sau Bolt.

La livrări, realitatea este la fel de greu de urmărit. Glovo și Wolt domină străzile, dar nu angajează direct curierii, aceștia fiind recrutați prin companii de muncă temporară, ceea ce face imposibilă stabilirea unui număr exact de livratori activi.

Airbnb și giganții digitali nu plătesc taxe precum furnizorii tradiționali

Turismul nu face excepție. În timp ce hotelurile trebuie să respecte norme și să plătească taxe clare, mii de apartamente listate pe Airbnb oferă cazare fără nicio formă de raportare transparentă. Potrivit datelor din piață, una din șase camere închiriate în regim turistic provine din astfel de surse alternative, în prezent.

Iar decalajul este și mai dramatic în publicitate: pentru fiecare leu investit în media tradițională, precum sunt televiziunile, posturile de radio, ziarele sau panotajul stradal, alți 5-6 lei merg către rețelele sociale și Google, care nu sunt supuse acelorași reglementări.

Tranzacțiile sunt vizibile pentru bănci, dar invizibile pentru stat

Culmea, toate aceste tranzacții se fac, în cea mai mare parte, cu cardul, iar asta înseamnă că băncile știu exact cât se încasează în fiecare segment. Statul însă nu!

„Este paradoxal că valoarea acestei economii digitale rămâne o necunoscută, deşi vorbim de servicii extrem de vizibile, folosite zilnic de zeci sau sute de mii de persoane fizice sau companii din România”, afirmă consultanții în economie ai Ziarului Financiar, care arată că ”aceasta poate fi o explicație pentru faptul că există bani în economie, dar nu ajung la bugetul de stat”.

Lipsesc răspunsuri esențiale despre banii și taxele din economia digitală

Sunt multe întrebări esențiale rămase fără răspuns, spun analiștii. Câți bani încasează efectiv Google, TikTok sau Facebook din publicitatea vândută în România? Câte apartamente închiriate prin platforma Airbnb plătesc taxe, la fel ca hotelurile? Câte mașini Uber sau Bolt sunt active zilnic și de ce nu au o identificare unică, precum taxiurile? Câți curieri fac livrări pentru Glovo, Wolt sau Bringo și câți sunt înregistrați fiscal?

Sau care este, de fapt, dimensiunea acestei economii digitale care crește de la lună la lună, dar rămâne invizibilă pentru stat?

Articolul Câți bani fac Google, Facebook, Uber, Glovo sau Airbnb în România? Băncile știu, statul însă nu! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„De ce nu aș fi făcut-o? Cred că într-o țară occidentală, educată, nimeni nu întreabă pe nimeni de ce feliciți un individ care câștigă alegerile, indiferent că îți place de el sau nu. Recunosc, m-aș fi bucurat să fi câștigat un candidat PSD și să fi felicitat un al doilea președinte de stânga al României, dat de PSD. Aș fi făcut-o cu tot sufletul. Dar revenind, trebuie să existe o eleganță între ocupanții fotoliului de la Cotroceni. Unii aleg să felicite și să dea prin aceasta un vot de încredere și să exprime o matură considerație unui tânăr Președinte, alții aleg să își exprime susținerea ca și când ar mai fi la butoane și ar avea ceva de jucat”, a spus Ion Iliescu.

Dialogul dintre foștii președinți și actualul președinte – un sprijin real

El a afirmat că „instituția fostului Președinte ar trebui folosită și recunoscută”.

„În alte state există, dialogul dintre foștii Președinți și actualul Președinte nu e o chestiune de cutumă formală, ci un sprijin real, în care contactele, flerul și experiența celor care au reprezentat România sunt puse în slujba unei cooperări pentru cel mai mare bine, pentru cel mai mare număr de oameni. Un fost Președinte e întotdeauna un consilier mai bun decât poate fi un individ care a făcut PR la o agenție toată viața lui, sau care nu a depășit gradul de comunicare politică mai departe de un partid din alianță sau opoziție. Oamenii vor evalua și vor spune cine a fost un Președinte bun, cine a fost un Președinte egoist, cine a fost un Președinte pragmatic și cine a încercat dar nu a reușit. Până atunci însă, pentru că nimeni nu scapă probei timpului, să ieșim puțin din logica Talionului, și să înțelegem că orice Președinte ales e cel care are cel mai mare vot de încredere al unei Românii care a ales să se exprime. Toți cei care am fost Președinți de stat am fost asta: oamenii cu cea mai mare cotă de încredere investită de popor. La fel de important sau chiar mai important este și ce relevanță publică mai ai la finele mandatului. Dezamăgirea la români e o temă de reflecție. Vreau să vă spun că eu am avut dialog cu toți adversarii mei politici. Mai ales cu președintele Emil Constantinescu am avut un dialog constant. Într-o vreme și cu Băsescu”, încheie Iliescu.

Fostul președinte al României este internat de mai multe zile la Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, iar medicii continuă să monitorizeze evoluția stării sale de sănătate.

Articolul Ion Iliescu a explicat de ce l-a felicitat pe Nicușor Dan: „Trebuie să existe o eleganță între ocupanții fotoliului de la Cotroceni” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Circulaţia rutieră pe Drumul Apusenilor, tronsonul Stâna de Vale – Coada Lacului (DJ 108J), rămâne închisă până la data de 15 iulie 2025, anunţă Consiliul Judeţean Bihor.

Iniţial, drumul a fost închis circulaţiei începând cu 30 noiembrie 2024, pe durata sezonului rece. Din cauza alunecărilor de teren şi a căderilor de stânci de pe versanţi, termenul de redeschidere a fost prelungit în aprilie până la 15 iunie. Cu toate acestea, din cauza persistenţei problemelor şi a complexităţii intervenţiilor necesare, autorităţile au decis extinderea restricţiei până la jumătatea lunii iulie.

Pe parcursul iernii, zona a fost afectată de numeroase cicluri de îngheţ-dezgheţ, ceea ce a accentuat instabilitatea versanţilor. Materialul pietros de pe marginea drumului a devenit extrem de instabil, existând risc major de căderi de bolovani de mari dimensiuni, care ar putea pune în pericol siguranţa participanţilor la trafic.

Lucrările de consolidare şi de îndepărtare a materialelor de pe carosabil sunt în desfăşurare, dar avansează cu dificultate din cauza condiţiilor terenului.

Articolul Drumul Apusenilor rămâne închis până în 15 iulie 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Gheorghe Pipera, europarlamentar din partea AUR, a declarat că demersul privind moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen a intrat într-o nouă etapă, după ce s-a atins pragul necesar de semnături pentru declanșarea procedurii.

„Suntem la momentul în care moțiunea poate fi depusă oficial. Au semnat deja peste 40 de europarlamentari din grupul European Conservatives and Reformists, dar și colegi din Patriots for Europe, ESN, Partidul Popular European și eurodeputați neafiliați politic”, a spus Piperea.

Potrivit acestuia, moțiunea ar urma să fie citită, dezbătută și votată în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din iulie 2025.

„Va fi un moment important, căci vom vedea cine mai susține public Comisia, în ciuda criticilor venite din toate direcțiile – inclusiv din partea presei”, a adăugat Piperea.

Deși europarlamentarul recunoaște că șansele adoptării moțiunii sunt reduse, afirmă că „scopul ei va fi fost atins în orice situație”, întrucât va forța o dezbatere publică privind acțiunile și responsabilitățile Comisiei.

Europarlamentarul AUR declară că, printre motivele invocate în moțiune se numără „gestionarea defectuoasă a fondurilor europene”, „implicarea abuzivă în alegeri naționale” și „lipsa de transparență în relația cu companii precum Pfizer”, în contextul pandemiei.

Articolul Moțiune de cenzură împotriva lui von der Leyen. Un europarlamentar AUR anunță atingerea numărului necesar de semnături apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sper să avem o discuție productivă și sper să intrăm într-o normalitate în zilele imediat următoare”, a afirmat Nicușor Dan.

Delegaţiile partidelor parlamentare sunt invitate, joi, la Palatul Cotroceni, pentru consultările convocate de preşedintele Nicuşor Dan pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

Prima delegație primită la ora 11.00 a fost cea a Partidului Social Democrat.

„Au fost niște săptămâni intense. În mod normal, în opinia mea, o negociere de tipul ăsta ar trebui să dureze trei-patru luni, numai că noi suntem presați de timp și sper ca în urma discuțiilor de azi să ajungem la consens”, a afirmat Nicușor Dan, la începutul consultărilor cu delegația PSD.

„Mulțumim. Asta dorim și noi”, a replicat liderul social-democrat Sorin Grindeanu.

Liderii AUR și SOS au anunțat că nu participă la consultări.

Articolul Nicușor Dan, la începutul consultărilor cu delegația PNL: Sper să intrăm într-o normalitate în zilele imediat următoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un grup restrâns de mai puțin de 500 de neuroni ar putea fi cheia pentru combaterea consumului excesiv de alcool, potrivit unui studiu recent publicat pe 10 iunie în Nature Neuroscience și citat de Live Science. Cercetătorii de la UMass Chan Medical School au descoperit un „comutator neuronal” în creierul șoarecilor, care, odată activat, reduce semnificativ binge drinking-ul.

Această descoperire ar putea duce la noi tratamente pentru tulburarea de consum de alcool, o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Studiul a vizat o regiune specifică a creierului – cortexul orbitofrontal medial – despre care se bănuia de ani de zile că are un rol în reglarea deciziilor legate de recompensă și risc.

Cercetătorii au utilizat optogenetica, o tehnologie inovatoare prin care genele pot fi activate sau dezactivate cu ajutorul luminii, pentru a identifica neuronii care răspund la consumul de alcool. Rezultatul? Un mic grup, reprezentând aproximativ 4% din această zonă cerebrală, s-a activat în timpul consumului.

Când acest „comutator neuronal” a fost dezactivat, șoarecii au început să consume din ce în ce mai mult alcool săptămânal. Când a fost activat, consumul a scăzut semnificativ. Interesant este că această manipulare nu a afectat alte comportamente, cum ar fi consumul de apă sau activitatea fizică, ceea ce sugerează că acest grup neuronal este specific pentru alcool.

„Este primul caz în care o substanță de abuz activează un grup de neuroni care contracarează efectele sale”, a declarat Gilles Martin, autorul principal al studiului.

Descoperirea acestui comutator neuronal aduce speranțe pentru noi terapii eficiente împotriva tulburării de consum de alcool. Totuși, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma existența acestui circuit și la oameni.

David Werner, profesor de psihologie la Binghamton University, consideră că acest mecanism poate explica de ce unii oameni nu pot controla binge drinking-ul. Lipsa acestui comutator sau activarea redusă a acestuia ar putea favoriza consumul compulsiv de alcool.

Această descoperire deschide o nouă perspectivă asupra neurobiologiei alcoolului și ar putea contribui decisiv la dezvoltarea unor tratamente personalizate pentru cei afectați de această tulburare.

Articolul Descoperire revoluționară. Creierul uman ar putea avea un comutator neuronal care ar putea reduce semnificativ consumul de alcool apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Au fost niște săptămâni intense. În mod normal, în opinia mea, o negociere de tipul ăsta ar trebui să dureze trei-patru luni, numai că noi suntem presați de timp și sper ca în urma discuțiilor de azi să ajungem la consens”, afirmă Nicușor Dan.

„Mulțumim. Asta dorim și noi”, a replicat liderul social-democrat Sorin Grindeanu.

Delegaţiile partidelor parlamentare sunt invitate, joi, la Palatul Cotroceni, pentru consultările convocate de preşedintele Nicuşor Dan pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

Consultările de la Palatul Cotroceni au început la ora 11.00, cu delegaţia PSD.

De la 11.30, este programată delegaţia partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Purtătorul de cuvânt al formaţiunii, Dan Tanasă, a transmis că AUR nu va participa la consultările de la Cotroceni.

Consultările vor continua la ora 12.00, cu reprezentanţii PNL, iar la 12.30, va fi aşteptată delegaţia USR.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) urmează să participe la consultări de la ora 13.30.

De la ora 14.00 va intra la consultări delegaţia UDMR, iar de la 14.30 cea a grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Articolul Nicușor Dan, la începutul consultărilor cu liderii PSD: Suntem presați de timp apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform unei surse din Ministerul de Externe al Turciei, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, este așteptat să participe la această sesiune specială a celei de-a 51-a reuniuni a Consiliului OCI, scrie Reuters.

Atacurile asupra Iranului, subiect principal

Reuniunea are ca punct central atacurile recente ale Israelului asupra Iranului, inclusiv cel desfășurat joi asupra sitului nuclear Khondab din Arak. Turcia a condamnat cu fermitate acțiunile Israelului, calificându-le drept ilegale și susținând că Iranul are dreptul legitim de a se apăra.

Apel la unitate regională lansat de Turcia

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, urmează să deschidă summitul de două zile cu un apel la unitatea țărilor musulmane în fața acțiunilor destabilizatoare din regiune. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan va susține, de asemenea, un discurs în cadrul conferinței, reafirmând poziția Turciei privind necesitatea solidarității islamice.

Rolul OCI ca platformă diplomatică

Organizația Cooperării Islamice, care numără 57 de state membre, joacă un rol cheie ca forum politic și diplomatic pentru țările musulmane. Reuniunea vine într-un context regional tensionat, marcat de escaladarea violențelor și intervențiilor militare, iar prezența lui Abbas Araqchi evidențiază importanța diplomatică a acestui eveniment.

Implicații geopolitice

Dezbaterea internațională privind relațiile tensionate dintre Iran și Israel capătă o dimensiune crucială în cadrul acestei reuniuni. Pozițiile exprimate la Istanbul pot influența viitoarele direcții diplomatice în Orientul Mijlociu și vor contribui la conturarea unui răspuns colectiv al lumii islamice în fața acțiunilor Israelului.

Articolul Surse: Ministrul de externe al Iranului va participa sâmbătă la reuniunea OIC din Turcia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Noi am transmis domnului președinte calendarul intern pe care noi îl avem în Partidul Social-Democrat, anume faptul că mâine (vineri – n.r.) vom avea acea consultare extinsă în partid cu aproape 5.000 de membri PSD, un vot la ora 13, urmând ca sâmbătă, dacă această consultare va duce la un răspuns pozitiv pentru intrarea la guvernare, să facem o ședință a Comitetului Politic Național, în care să votăm echipa de miniștri pe care Partidul Social-Democrat”, spune Sorin Grindeanu.

El afirmă că social-democrații au venit cu „propuneri care nu duceau la creștere de TVA” în discuțiile pentru reducerea deficitului bugetar.

„Sigur, au fost foarte criticate aceste propuneri, dar vă spun în mare cum stau lucrurile. Ca să echilibrăm acest deficit, noi trebuie să mergem pe cele trei direcții. Și anume, de o parte, pe reducerea cheltuielilor statului, asta este prima direcție, primul pilon, în al doilea rând, pe o prioritizare a investițiilor, în al treilea rând, pe venituri suplimentare. Toată lumea a fost de acord cu aceste trei mari direcții. Eu cred că pașii normali în acest moment și constituționali sunt următorii. Se termină toată această perioadă de consultări oficiale, probabil că va exista, în mod sigur, va exista o propunere de premier, iar premierul desemnat va avea discuțiile aprofundate cu fiecare formațiune politică, în parte, pe care o dorește a face parte din viitoarea coaliție”, adaugă Grindeanu.

Articolul Grindeanu: Decizia privind intrarea la guvernare se va lua după o consultare extinsă în partid apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În timp ce Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a Statelor Unite mențin dobânzile ridicate pentru a ține sub control scumpirile, Elveția merge împotriva curentului. Banca Națională a Elveției a anunțat joi o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, cu 25 de puncte de bază, până la 0%. Decizia vine pe fondul scăderii continue a prețurilor, într-un moment în care multe alte țări încearcă să tempereze creșterile accentuate ale acestora.

„Presiunile inflaționiste au scăzut comparativ cu trimestrul precedent. Prin relaxarea politicii monetare de astăzi, Banca Națională a Elveției contracarează această presiune inflaționistă mai scăzută,” au comunicat joi reprezentanții băncii, potrivit CNBC. Măsura era așteptată de piețele financiare, existând temeri că țara ar putea reveni curând la dobânzile negative, ca în anii precedenți.

Cele mai multe state dezvoltate, inclusiv SUA și țările din zona euro, se confruntă cu inflații de peste 2-3% și, implicit, scumpiri. Elveția se apropie, însă, de deflație. În luna mai, inflația anuală a fost negativă, iar prețurile de consum au scăzut cu 0,1% față de aceeași lună a anului trecut.

Francul prea puternic ține prețurile jos

Una dintre cauzele principale ale acestui fenomen este întărirea constantă a francului elvețian. Considerat o monedă sigură, la fel ca aurul, francul se apreciază atunci când apar probleme în lume, iar asta face ca produsele din import să fie mai ieftine în Elveția.

„Fiind o monedă de refugiu, francul tinde să se aprecieze atunci când există stres pe piețele globale, iar acest lucru reduce sistematic prețul produselor importate”, a explicat Charlotte de Montpellier, economist senior la ING, amintind că „Elveția este o economie mică, deschisă, iar importurile reprezintă o proporție mare din inflația măsurată prin indicele prețurilor de consum.”

Pentru a încetini aprecierea francului, Banca Națională a decis constant să mențină dobânzile mai mici decât în alte țări. Totuși, după anunțul de joi, francul s-a întărit în continuare, semn că piața vede în Elveția în continuare un „refugiu sigur” pentru capital.

Risc de revenire la dobânzile negative

Unii economiști cred că Elveția ar putea ajunge din nou la dobânzi negative, dacă prețurile nu încep să crească: „Ne așteptăm ca rata să fie redusă până la -0,25% în acest an. Există riscuri ca Banca Elveției să meargă și mai departe în viitor, dacă presiunile inflaționiste nu încep să crească. Cel mai jos nivel la care s-a ajuns a fost -0,75%, în anii 2010”, a precizat Adrian Prettejohn, economist pe Europa la Capital Economics.

Dobânzile negative sunt un pas extrem și pot avea efecte secundare, neplăcute, în special pentru bănci. Deși ele pot stimula investițiile și consumul, ar putea afecta serios economisirea și profitabilitatea instituțiilor bancare: „În cele din urmă, dobânzile negative pot distorsiona piețele financiare, pot comprima marjele bancare și ridica semne de întrebare legate de stabilitatea financiară pe termen lung”, a avertizat economista ING, citată de CNBC.

Pe termen lung, investițiile nesănătoase și slăbirea financiară a băncilor pot conduce la dezechilibre economice. Altfel spus, investitorii pot lua decizii riscante doar ca să obțină un mic profit, se pot împrumuta prea mult pentru că e ieftin, dar nu investesc productiv, iar prețurile activelor, precum acțiunile sau imobiliarele, pot crește în mod artificial. Băncile câștigă mai puțini bani, însă dobânzile negative reduc câștigurile din economii și pensii, ceea ce poate duce, în timp, la insuficiența fondurilor pentru pensii și asigurările sociale.

Articolul Elveția a redus dobânda la zero, în timp ce restul lumii se luptă cu inflația apare prima dată în Mediafax.