Exercițiul militar Eastern Phoenix 2026 s-a încheiat vineri, 24 aprilie, în Poligonul Capu Midia din județul Constanța, după mai multe zile de testări și demonstrații dedicate contracarării amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot. Activitatea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO, alături de companii din industria de armament din țară și din străinătate. 

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că exercițiul reprezintă un moment important pentru dezvoltarea capabilităților anti-dronă ale Armatei Române. Acesta a anunțat că sistemul american Merops, testat în cadrul exercițiului, urmează să devină operațional în scurt timp, după emiterea unui ordin tehnic de către Statul Major al Apărării.

La activități au participat 21 de state și au fost evaluate peste 215 soluții tehnice, într-un efort comun de a identifica cele mai eficiente metode de apărare împotriva amenințărilor moderne.

Generalul-maior Arnoud Stallmann a subliniat importanța cooperării aliate și a precizat că exercițiul de la Capu Midia este primul dintr-o serie care va continua în Olanda și Letonia.

La rândul său, locotenent-generalul Dragoș Dumitru Iacob a explicat că exercițiul a fost conceput ca un cadru de testare, unde atât reușitele, cât și eșecurile sunt esențiale pentru progres. Acesta a evidențiat complexitatea procesului de pregătire și importanța analizelor realizate înainte de desfășurarea scenariilor.

Eastern Phoenix 2026 a demonstrat modul în care conflictele moderne se transformă sub influența tehnologiei, dronele devenind o componentă centrală a câmpului de luptă. Exercițiul de la Capu Midia a oferit astfel un cadru practic pentru identificarea celor mai eficiente soluții de răspuns, într-un context aliat și în continuă evoluție.

• Acesta este motivul pentru care membrii asociațiilor din zonă, rămași cu amintirea anilor de glorie de dinaintea retragerii acestui statut, au aplicat și au obținut o finanțare pentru refacerea dosarului prin care să repună în discuția responsabililor UNESCO la nivel global recâștigarea titlului de o mare însemnătate pentru comunitate și pentru România.
• Este vorba de Asociația de turism Retezat și Administrația parcului național Retezat care au depus dosarul de candidatură pentru noua rezervație a biosferei Retezat Cioclovina, după cum au detaliat liderii asociației într-un dialog cu reporterul Mediafax actualiza pe parcursul ultimele lor luni.
• Aceștia au ajuns în faza finală a demersurilor din cadrul proiectului, au transmis întreaga documentație responsabililor organizației mondiale și au solicitat și Ministerului Mediului sprijinul vital pentru ca propunerea să intre pe agenda decidenților.
• Contactați de reporterul Mediafax, oficialii Ministerului Mediului au confirmat că au făcut demersurile procedurale, dar, având în vedere data  o decizie ar putea fi luată abia anul următor.

Aproape o jumătate de secol de la prima desemnare

În România au fost trei astfel de rezervații ale biosferei, dintre care au rămas cu acest statut doar două. Conceptul şi denumirea de „Rezervaţie a Biosferei” au fost promovate în 1971 prin Programul „Omul şi Biosfera” (MAB), sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept s-a avut în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative capabile de menținerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale de dispariţie sau aflate în pericol, potrivit Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, de sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

MAB este un program științific interguvernamental care își propune să stabilească o bază științifică pentru îmbunătățirea relației dintre oameni și mediul lor. Rezervațiile biosferei sunt desemnate în cadrul programului interguvernamental MAB de către directorul general al UNESCO în urma deciziilor Consiliului internațional de coordonare al MAB (MAB ICC), iar statutul lor este recunoscut pe plan internațional.

• Delta Dunării a fost desemnată ca rezervație a biosferei în 1998.

Unul dintre motivele pentru care Delta Dunării a fost desemnată rezervație a biosferei este biodiversitatea mult mai bogată și diversă în comparație cu alte delte ale Europei și chiar ale Terrei. În Delta Dunării s-a păstrat o densitate ridicată a multor specii care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului.

Mozaicul de habitate dezvoltate în Rezervația Biosferei Delta Dunării este cel mai variat din România cu o mare diversitate de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la peste 5000 de tipuri. Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă și cea mai mare zonă de stuf din Europa.

• Pietrosul Rodnei – a fost desemnat ca rezervație a biosferei în 1979, la a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă din cadrul UNESCO.

Pe suprafața rezervației de 44.000 de hectare se află cel mai impresionant relief glaciar din Munții Rodnei cu circurile glaciare Buhăescu – cel mai mare din Munții Rodnei, Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari.

Zona nu este locuită, dar satele din împrejurimi depind de agricultură, creșterea animalelor, vânătoare și silvicultură. Datorită agriculturii tradiționale, peisajul sălbatic este menținut și astăzi.

• Retezat a fost desemnat ca rezervaţie a biosferei tot în anul 1979.

Decizia a fost luată datorită habitatelor sale foarte diverse, multe naturale sau puțin modificate de intervenția umană, potrivit Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate.

Această rezervație a biosferei situată la joncțiunea a trei regiuni floristice este relevantă pentru conservarea diversității europene a pădurilor montane.

Suprafața de la acea dată a Rezervația biosferei Retezat nu era locuită, însă comunitățile rurale din afara rezervației depind de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și silvicultură, motiv pentru care i s-a retras acest statut.

Cum s-a născut actualul proiect de candidatură

Anca Rusu, manager al Asociația de Turism Retezat, neobosită promotoare a Tării Hațegului și a ținuturilor odată stăpânite de dinozauri, a vorbit pasiune cu reporterul Mediafax despre proiectul pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat conform criteriilor UNESCO MAB în ianuarie, cu ocazia unui festival dedicat Micii Uniri  la care au participat pentru a promova și gastronomia și tradițiile din Ardeal.

„În 1979, o parte din Parcul Național Retezat a fost desemnată rezervația biosferei, între timp crierile de certificare s-au schimbat și mai multe țări din lume au pierdut statutul acesta, dar în 2015 s-a întâmplat alt lucru: a fost recunoscut internațional primul geoparc din România, Geoparcul internațional UNESCO Țara Hațegului, care se suprapune peste o arie protejată ce se cheamă Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, și acesta a fost momentul nostru de glorie. Între timp Asociația de turism Retezat a rămas, alături de Administrația parcului național Retezat, cu nostalgia recunoașterii Rezervației biosferei Retezat, iar noi, Asociația de turism Retezat, unitatea de management al destinației turistice din Țara Hațegului, am obținut o finanțare și împreună cu Administrația parcului am depus dosarul de candidatură pentru noua rezervație a biosferei Retezat Cioclovina”, a povestit Anca Rusu cu prilejul evenimentului din ianuarie.

La acel moment, Călin Pop, membru al Consiliului Director al Asociația de turism Retezat, a detaliat traseul dosarului, care fusese trimis Ministerului Mediului pentru susținerea.

„În anul 2021 am început implementarea unui proiect care a vizat realizarea studiilor ca să demonstrăm existența unei biodiversități, a unui peisaj natural valoros despre care știam că sunt, dar trebuia să venim cu studii și cu date actuale și relevante. Dincolo de asta, criteriul care determinat retragerea recunoașterii UNESCO a fost lipsa comunităților locale permanente de pe suprafața rezervației biosferei. Și atunci a doua etapă a proiectului a presupus să extindem recunoașterea către așezările umane, către locuitori”, a povestit Călin Pop.

La acea dată, dosarul fusese finalizat și trimis la Ministerul Mediului încă din iuna iunie a anului trecut.

„Am obținut pe parcursul acestor ani acordul comunităților, al primăriilor, al consiliilor locale, al asociațiilor de proprietari, a deținătorilor de terenuri, am întocmit toată documentația cerută de UNESCO și mai avem de parcurs două etape: de obținut o adresă a Ministerului Mediului prin care ei își exprimă suportul față de acest demers, pentru că, prin ceea ce noi facem, practic nu creăm o supraarie protejată, un alt parc național sau o altă recunoaștere pe legislație, ci o recunoaștere internațională UNESCO și practic rolul ministerului în acest sens nu este să dea o nouă legislație, ci efectiv să își arate susținerea. Am trimis solicitarea, în 13 iunie, și am avut corespondență nenumărată cu Ministerul Mediului”, spunea în ianuarie Călin Pop.

Responsabilii asociației au precizat că trimiseseră documentația și la UNESCO România, cu care susțin că au colaborat extraordinar pe tot parcursul realizării documentației, astfel încât să aibă siguranța ca ceea ce au lucrat este în concordanță cu cerințele, exigențele și standardele organizației.

„Așteptăm de la minister completarea practic a dosarului. E ultima etapă după care înaintăm dosarul oficial și complet Secretariatului general UNESCO al României, care îl va transmite la UNESCO Paris, urmând ca la următorul congres – se decide în congrese care au loc anual. Noi ne pregătisem de fapt pentru anul trecut, 2025, de aceea trimisesem în iunie adresa în speranța că vom avea destul de repede un răspuns și un dosar complet. Nu fost să fie. Congresul a fost în China în 2025, în septembrie, așteptăm, sperăm pentru anul 2026, documentația să ajungă la UNESCO. Am avut o colaborare deosebită și cu biroul Omul și bioesfera al UNESCO Paris, și cu secretariatul general UNESCO, și cel regional de la Veneția de care depindem noi, cei din România și din toată Europa”, explica membrul asociației din Retezat.

Avantajele statutului

Obținerea acestui statut nu este doar un imens motiv de mândrie a comunității locale, ci o creștere a prestigiului României, explică reprezentantul asociației.

„Avantajele acestei titulaturi: întâi de toate, UNESCO înseamnă prestigiu, UNESCO înseamnă un brand recunoscut în absolut toate colțurile lumii. Pentru că noi putem pune etichete valabile pentru noi, românii sau pentru europeni, dar UNESCO e global și e cunoscut indiferent unde în lume. În momentul în care noi reușim să ne punem eticheta UNESCO pe piept, orice om din orice colț al lumii va știi că există valoare la noi în zonă, o garanție a locurilor frumoase, a unui mediu sănătos, a unor oameni care încă  păstrează tradiții, responsabilitate față de mediu și sustenabilitate, până la urmă, pentru că oamenii încă trăiesc în armonie cu natura, respectă mediul înconjurător”, a detaliat Călin Pop în discuția cu reporterul Mediafax din ianuarie.

Contactat săptămâna trecută pentru a afla detalii despre proiect,  Călin Pop a confirmat că, după ce a revenit pe 20 februarie cu o solicitare la Ministerul Mediului pentru a vedea care este stadiul documentației, a primit pe 16 martie un răspuns, care nu a fost cel așteptat, dar care le dă membrilor speranță. „Mai bine mai târziu decât niciodată”, a conchis Călin Pop.

Solicitarea privind emiterea unui punct de vedere / a unei scrisori de susținere a MMAP pentru redobândirea statutului MAB UNESCO – Rezervația Biosferei Retezat (20 februarie 2026), AICI

La solicitarea Mediafax, oficialii Ministerului Mediului și-au exprimat susținerea pentru proiect și au confirmat că o decizie va fi luată în discuție anul viitor.

„Documentația transmisă de elaboratorii documentației de renominalizare a Rezervației Biosferei Retezat a fost deja notificată Secretariatul MAB UNESCO, Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, în vederea analizei și promovării acesteia ca rezervație a biosferei. În urma corespondenței dintre Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO și Secretariatul MAB UNESCO, partea română a fost informată că documentația nu a fost supusă evaluării tehnice de către Comitetul Consultativ Internațional pentru Rezervațiile Biosferei (IACBR), în cadrul reuniunii tehnice din luna februarie 2026 și nu va fi inclusă pe agenda celei de-a 38-a sesiuni a MAB ICC, care va avea loc în luna iunie 2026, urmând ca dosarul să fie examinat în cadrul ciclului de evaluare 2027”, au transmis oficialii Ministerului Mediului, la solicitarea Mediafax.

„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico.

„Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el.

Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump.

„Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el.

El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore.

„Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta.

Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.

„Pe 24 aprilie (n.r. – vineri), la ordinul Comandantului Southcom, generalul Francis L. Donovan, Forța Comună de Intervenție Southern Spear a efectuat o lovitură cinetică letală asupra unei nave operate de organizații teroriste desemnate. Serviciile de informații au confirmat că nava se deplasa pe rute cunoscute de trafic de narcotrafic din Pacificul de Est”, se arată în mesajul publicat pe X de Comandamentul de Sud al Statelor Unite. 

Forțele armate au anunțat că în urma atacului, doi bărbați descriși drept „naroctraficanți” au fost eliminați și că nu a existat victime în rândul personalului militar american. 

Operațiunea face parte dintr-o campanie mai largă, care are scopul combaterii traficului de droguri, potrivit administrației americane. Campania a început în luna septembrie și până acum a provocat cel puțin 183 de victime, informează Associated Press. 

În paralel, legalitate acestei campanii este contestată de organisme internaționale și organizații pentru drepturile omului. Organizațiile Human Rights Watch și Amnesty International au descris atacurile  drept „execuții extrajudiciare ilegale”, iar American ⁠Civil ​Liberties Union a calificat afirmațiile administrației drept nefondate și alarmiste, relatează Reuters. 

Arheologul Kathleen Martínez susține de mai bine de două decenii că mormântul reginei egiptene nu se află în Alexandria, așa cum cred majoritatea experților. El ar fi de fapt la Taposiris Magna, un sit aflat la aproximativ 45 de kilometri distanță. Teoria a câștigat popularitate recent, inclusiv după apariția într-un documentar, și este însoțită de ideea că Cleopatra ar fi dorit să fie îngropată într-un loc ascuns, inaccesibil pentru contemporanii săi, arată Il Post. Totuși, această afirmație nu apare în sursele antice cunoscute, iar cercetătorii spun că nu există dovezi istorice solide care să o susțină.

Ce spun sursele istorice

Cleopatra, ultima regină a dinastiei tolemaice, a murit în anul 30 î.Hr., după înfrângerea suferită alături de Marc Antoniu în fața lui Octavian. Sursele istorice indică faptul că cei doi au fost îngropați împreună, în Alexandria, în zona palatului regal. Potrivit specialiștilor, lipsa descoperirii mormântului nu este surprinzătoare. O mare parte din Alexandria antică este astăzi scufundată sau distrusă, în urma cutremurelor, inundațiilor și transformărilor urbane de-a lungul secolelor.

De ce este contestată teoria alternativă

Ipoteza potrivit căreia Cleopatra ar fi fost mutată în secret la Taposiris Magna este respinsă de majoritatea egiptologilor din mai multe motive. În primul rând, nu există dovezi că romanii ar fi avut interesul să împiedice sau să profaneze înmormântarea reginei. Din contră, Octavian ar fi ordonat o înmormântare onorabilă. În al doilea rând, teoria presupune o relocare clandestină a trupurilor, fără sprijin în practicile funerare cunoscute ale epocii. De asemenea, amplasarea sitului Taposiris Magna nu ar fi oferit un avantaj strategic. Poziția era situată pe una dintre rutele controlate de romani în momentul cuceririi Egiptului. Nu în ultimul rând, interpretarea simbolurilor religioase este considerată eronată. Deși Cleopatra se asocia cu zeița Isis nu înseamnă, spun experții, că ar fi dorit să fie îngropată într-un templu dedicat acesteia.

Rezultatele săpăturilor

De-a lungul anilor, la Taposiris Magna au fost descoperite sute de artefacte, inclusiv monede, obiecte din aur și fragmente de statui. De asemenea, în apropiere a fost identificată o necropolă extinsă. Cu toate acestea, nu au fost găsite dovezi care să indice existența mormântului Cleopatrei. Descoperirile sunt considerate importante pentru înțelegerea epocii tolemaice, dar nu confirmă ipoteza avansată. Descoperirea mormântului Cleopatrei ar avea o valoare istorică excepțională, oferind informații despre cultura și practicile funerare ale dinastiei tolemaice, dar și despre viața și moartea uneia dintre cele mai cunoscute figuri ale Antichității. Deocamdată, însă, consensul în rândul cercetătorilor rămâne acela că locul de înmormântare se află, cel mai probabil, în Alexandria antică, chiar dacă nu a fost încă identificat.

Decizia elimină un obstacol care blocase cazul împotriva fostului președinte venezuelean și a soției sale, capturați la începutul lunii ianuarie într-o operațiune a forțelor americane la Caracas și aduși în Statele Unite, scrie Bloomberg.

Anterior, autoritățile americane le-au interzis să folosească fonduri ale statului venezuelean pentru apărare, motivând că acest lucru ar submina sancțiunile impuse Venezuelei.

Maduro și soția sa au spus că interdicția le încalcă dreptul la un proces corect și au cerut anularea dosarului.

La o audiere din martie, judecătorul federal Alvin Hellerstein a pus sub semnul întrebării refuzul procurorilor de a permite plata apărării din fonduri venezuelene, arătând că SUA continuă totuși să aibă relații economice cu Venezuela și că Maduro și soția sa nu se mai află în această țară.

Vineri seară, procurorul federal din Manhattan, Jay Clayton, a informat instanța că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a emis licențe modificate care le permit celor doi să folosească fonduri venezuelene pentru apărare. Odată rezolvată problema finanțării, cuplul a acceptat să-și retragă cererea de clasare a cazului, a declarat Clayton în fața instanței.

Procurorii susțin că Maduro a avut un rol central într-o rețea de trafic de cocaină către Statele Unite și că ar fi colaborat cu grupări desemnate de SUA drept organizații teroriste, încercând să se îmbogățească în perioada în care a fost la putere. Maduro și Flores au pledat nevinovați.

Cristi Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN a venit cu noi precizări privind prăbușirea unei drone la Galați. „15 drone au fost urmărite în permanență în proximitatea frontierei cu Ucraina, până au dispărut deasupra localității Reni, de unde s-au raportat imediat explozii multiple. Se pare că una din drone a scăpat din acest roi și a venit deasupra lacului Brateș, lovind, cum am spus, o proprietate în localitatea Galați”, spune oficialul într-o intervenție la Digi24. 

Acesta a mai precizat că autoritățile militare susțin autoritățile locale și  este în curs o evaluare pentru a determina dacă drona era înarmată cu explozibil. „Avem militari din batalionul 300 ISR, la fața locului, care sprijină poliția și IGSU pentru securizarea zonei. Avem un detașament de intervenție cu specialiști înm neutralizarea muniților care sunt la fața locului. Așteptăm evaluarea de la echipele noastre, nu putem confirma la un moment dat. Până acum, din toate resturile pe care aveam, am avut situații în față, 44 de situații până în prezent am avut drone sau resturi provenite de drone. Până acum nu au fost încărcate explozive la bord”, explică Popovici. 

Acesta a vorbit și despre posbilitate evacuării preventive a zonei. „E posibil, ca să ridicăm de acolo fragmentele de dronă și să punem zona în siguranță, e posibil ca pe o rază de, nu știu, 20-30-50 de metri să fie evacuată zona, temporar, pentru câteva minute, câteva zeci de minute, până o luăm și până predăm resturile autorităților”, spune oficialul. 

Inteligența artificială este parte din viața noastră. Fie că folosim ChatGPT, Gemini de la Google, Grok de la X ori Claude, toate aplicațiile bazate pe AI ne ușurează existența. De acolo ne luăm frecvent informațiile necesare și le transformăm, prin întrebările adresate, în asistenți virtuali, uneori chiar în „prieteni” foarte apropiați.

Însă, ne putem baza complet pe Inteligența Artificială în luarea deciziilor? Are întotdeauna dreptate? Am testat două dintre aceste instrumente, Gemini și ChatGPT, întrebându-le ce acte sunt necesare pentru schimbarea cărții de identitate, iar răspunsurile pot părea surprinzătoare.

Întâi de toate, pentru a schimba o carte de identitate este nevoie de programare la Evidența Populației. Aceasta se face online, pe platforma oficială, unde se selectează județul și localitatea de domiciliu.

Odată obținută programarea, pentru a schimba vechea carte de identitate și a intra în posesia primei Cărți Electronice de Identitate este nevoie de depunerea anumitor acte. Se achită taxa de 70 de lei dacă prima CEI a fost pierdută, iar dacă se dorește o carte de identitate simplă, fără cip, taxa este de 40 de lei.

Atenție, emiterea primei Cărți de Identitate Electronice este gratuită până la 1 iulie 2026, fiind inclusă în programul finanțat prin PNRR.

Ne îndrumă corect Inteligența Artificială?

Cu programarea făcută și actele pregătite, am pus o întrebare simplă pe Google: „Ce acte sunt necesare pentru schimbarea cărții de identitate copii”. Răspunsul primit a inclus necesitatea copiilor xerox și a unei cereri tipărite.

Am adresat aceeași întrebare și ChatGPT. Răspunsul a fost similar, incluzând cererea și copiile documentelor, pe lângă actele în original.

Așadar, instrumentele considerate utile în combaterea birocrației ne trimit, în acest caz, tot către proceduri clasice, cu hârtii și copii xerox.

De unde luăm informația corectă

Dincolo de utilitatea lor în viața de zi cu zi, atunci când vine vorba despre acte oficiale ale statului român, cel mai sigur este să consultăm direct sursele oficiale, actualizate constant.

Informațiile corecte arată că nu este nevoie de nicio cerere completată, nici online, nici tipărită, și nici de copii xerox.

Pentru schimbarea cărții de identitate sunt necesare certificatul de naștere, certificatul de căsătorie în cazul schimbării numelui, precum și actul de proprietate asupra imobilului unde este declarat domiciliul. În caz de divorț, este necesară și decizia definitivă a instanței.

Pentru copiii de 14 ani este necesară prezența unuia dintre părinți, titular al actului de proprietate. Această regulă se aplică și după vârsta de 18 ani, dacă persoana locuiește în continuare la același domiciliu. În majoritatea situațiilor este necesar și actul de identitate vechi.

Atenție, dacă actul de identitate a fost pierdut și era de tip carte electronică, se achită taxa aferentă.

În concluzie, uneori un simplu acces la site-ul oficial ne poate scuti de timp pierdut, bani și consum inutil de hârtie.

Plantele sunt surprinzător de receptive. Pentru a-și asigura supraviețuirea, plantele au evoluat astfel încât să perceapă și să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, potrivit SciNews.

Unele plante se închid brusc când sunt atinse, în timp ce altele se curbează spre interior când sunt expuse la mirosuri toxice.

Și, desigur, majoritatea plantelor răspund la lumină, întinzându-se spre soare pentru a-și facilita creșterea.

Plantele pot simți, de asemenea, gravitația. Rădăcinile unei plante cresc în jos, în timp ce lăstarii se ridică împotriva forței gravitaționale.

Ce sunt statolitele

O modalitate prin care plantele simt și răspund la gravitație este prin intermediul statolitelor.

Statolitele sunt mai dense decât citoplasma unei celule și pot pluti și se pot scufunda prin celulă, ca un grăunte de nisip într-un borcan cu apă.

Când un statolit se așează în cele din urmă, locul său de repaus pe membrana celulei reflectă direcția gravitației și reprezintă un semnal pentru locul în care ar trebui să crească rădăcina sau lăstarul unei semințe.

Dacă statolitul este dislocat, oamenii de știință au descoperit că acest lucru poate, de asemenea, să stimuleze creșterea seminței.

Experimentele făcute de cercetători

În cadrul unui număr mare de experimente repetate, cercetătorii au scufundat aproximativ 8.000 de semințe individuale de orez în cuve cu apă puțin adâncă și au expus porțiuni din acestea la picături de apă.

Au variat dimensiunea și înălțimea fiecărei picături de apă pentru a imita picăturile de ploaie în timpul furtunilor ușoare, moderate și puternice.

Cercetătorii au comparat aceste măsurători cu înregistrările pe care le-au făcut pe teren, cum ar fi în bălți, iazuri, zone umede și soluri în timpul furtunilor.

Comparațiile au confirmat că picăturile de apă din laborator generau vibrații acustice induse de ploaie, la fel ca în natură.

În timp ce observau semințele de orez, autorii au descoperit că grupurile de semințe expuse la sunetul apei au putut germina cu 30-40% mai repede decât grupurile de semințe care nu au fost expuse la sunete de ploaie, dar care se aflau în condiții identice în rest.

De asemenea, au constatat că semințele aflate mai aproape de suprafață puteau percepe mai bine sunetele picăturilor și creșteau mai repede, comparativ cu semințele mai scufundate sau mai îndepărtate.

Concluziile studiului

Aceste experimente au arătat că există o legătură între sunetul unei picături de apă și capacitatea unei semințe de a crește.

Cercetătorii sugerează că ar putea exista un avantaj biologic pentru semințele care pot percepe ploaia: dacă sunt suficient de aproape de suprafață pentru a răspunde la sunetul ploii, ele se află probabil la o adâncime optimă pentru a absorbi umezeala și a crește în siguranță până la suprafață.

Autorii au constatat că experimentele pe care le-au efectuat pe semințe de orez au fost în concordanță cu calculele lor: sunetul ploii poate într-adevăr disloca și zgudui statolitele unei semințe.