Mediafax
Cel mai nou episod de podcast „Altceva cu Adrian Artene”, difuzat sâmbătă, 22 iunie, a adus în prim-plan un nume de referință al literaturii românești contemporane: Doina Ruști.
La vârsta de doar 11 ani, ea trăit o dramă care a marcat-o pe viață: moartea tatălui său, ucis la vârsta de 35 de ani.
Iar tragedia este și mai mare, pentru că nici acum nu se știe cine a fost călăul său.
Mai mult, ea a asistat la necropsie, în spitalul din Craiova unde bărbatul fusese internat în agonie.
„Ați asistat la acea autopsie și de acolo a început a doua etapă a vieții dumneavoastră. Ați decis să plecați, să vă căutați libertatea prin scris, dar până acolo, într-o primă fază, îi mărturiseați mamei că ați vrea să fiți cofetăreasă”, a început dialogul Adrian Artene.
„Sigur că da, a fost o perioadă lungă de confuzie până mi-am găsit drumul și dintre lucrurile care m-au ajutat, dintre întâmplările esențiale, face parte una pe care am și povestit-o în «Ferenike» (roman autobiografic al autoarei-n.r.) și anume întâlnirea mea cu un căldărar. A contat foarte mult întâlnirea respectivă. Eram (…) în căutarea criminalului, căutam martori și găsisem niște căldărari, posibil martori ai crimei. Și am ajuns, în sfârșit, să le dăm de urmă, pentru că se plimbau din loc în loc, și am stat cu ei de vorbă. Bineînțeles că erau reticenți, nimeni n-avea chef să se bage în mizerie și într-o crimă care era a Sistemului și, stând acolo, mi-a spus un lucru pe care l-am ținut minte tot restul vieții. În timp ce ceilalți vorbeau despre crimă, el s-a apropiat de mine și mi-a zis… «Și acum, mătălică, ce o să faci? O să îi cauți pe criminalii lu’ tăticul tău sau o să-ți vezi de viață mai departe?». Asta mi-a spus acel căldărar și lucrul ăsta mi l-am amintit după aceea, periodic în viață, și mi-am dat seama că îmi pusese întrebarea asta pentru că ar fi vrut ca eu să iau doar partea a doua a întrebării lui și așa am și făcut”, a povestit Doina Ruști, la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene.
Pe parcursul podcastului, Doina Ruști a împărtășit detalii despre parcursul său literar, despre procesul de creație și despre influențele care i-au modelat stilul, scrie Gândul.
De asemenea, aflăm mai multe despre temele recurente în operele sale și despre modul în care această autoare reușește să pătrundă în sufletul cititorilor, evocând emoții și reflecții.
Astfel, toți cei care iubesc literatura română sau sunt curioși să descopere mai multe despre lumea scrisului au ocazia să se bucure de un dialog sincer și plin de inspirație.
„Un talent de primă mărime în literatura de azi”
Doina Ruști, prozatoare pe care Norman Manea o consideră de „mare talent”, iar Nicolae Breban „de primă mărime în literatura de azi”, a scris 10 romane și peste 150 de povestiri.
Este autoarea trilogiei fanariote, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar mai ales a romanelor cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009).
A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2010), Mămica la două albăstrele (2013) ș.a
Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte”, urmat de două volume de povestiri: „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (2022) și „Depravatul din Gorgani” (2023).
Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale. Între cele mai recente traduceri, amintim ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).
A primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.
Articolul Doina Ruști, o întâlnire care i-a schimbat perspectiva despre asasinarea tatălui său: „Și acuma mătălică ce-o să faci? O să-i cauți pe criminalii tatălui tău sau o să-ți vezi de viață mai departe?” apare prima dată în Mediafax.