Mediafax

Operațiunea iraniană denumită „Vestirea victoriei”, raportează presa de stat

Agenția de știri iraniană Tasnim a declarat că atacul cu rachete despre care am relatat recent este o operațiune numită „Vestirea victoriei”.

Rachetele au vizat baze americane din Qatar și Irak, a adăugat raportul.

Surse militare au declarat pentru agenția Reuters că sistemul de apărare antiaeriană a fost activat la baza aeriană Ain al Asad din Irak.

Iranul amenințase anterior că va riposta împotriva SUA după atacurile asupra instalațiilor sale nucleare din weekend.

Raport: Șase rachete lansate asupra bazelor americane din Qatar

Publicația Axios, citând un oficial israelian, susține că Iranul a lansat șase rachete asupra bazelor americane din Qatar. Acest lucru vine după avertismente conform cărora Iranul se pregătea să lovească pozițiile militare americane din țară.

Explozii raportate deasupra orașului Doha pe fondul unei amenințări credibile din partea Iranului

Reuters a anunțat că mai multe explozii au fost auzite deasupra capitalei Qatarului, Doha.

erviciile de informații au indicat o „amenințare credibilă” din partea Iranului asupra țării, care găzduiește o bază aeriană majoră americană.

Iran a vizat baza americană din Qatar, spune o sursă pentru Sky News

O sursă a informat Sky News că rachete iraniene au vizat baza aeriană Al Udeid din Qatar, o facilitate militară importantă a SUA care a găzduit și un mic contingent al Forțelor Aeriene Regale (RAF).

Amenințare credibilă din partea Iranului asupra unei baze americane din Qatar

Un diplomat occidental, citat de Reuters, a confirmat existența unei amenințări credibile vizând baza aeriană Al Udeid din Qatar, începând de la prânz astăzi. The Wall Street Journal raportează că Iranul a desfășurat lansatoare de rachete, posibil pregătind un atac asupra forțelor americane.

Această evoluție survine după ce Qatarul și-a închis temporar spațiul aerian, o măsură extrem de semnificativă în contextul tensiunilor crescânde. SUA și Marea Britanie au cerut cetățenilor lor să se adăpostească în Qatar.

Toate acestea urmează atacurilor aeriene recente ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene. Fostul președinte Donald Trump a vizitat baza Al Udeid în luna mai.

Articolul Iran vizează baza militară americană Al Udeid din Qatar: Șase rachete lansate și explozii raportate la Doha apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump Media and Technology Group, compania deținută de președintele Donald Trump care operează platforma Truth Social, a anunțat luni că această achiziție va îmbunătăți flexibilitatea financiară a companiei. Compania va retrage acțiunile după ce ele sunt achizționate, însemnând că acestea nu vor mai fi listate.

Companiile pot să crească nivelul acțiunilor prin dobândirea sau înlăturarea unui număr mai mare de titluri de valoare. Trump este unul dintre cei mai mari acționari direcți din Trump Media, cu părți sociale în valoare de peste 114 milioane de dolari.

Acțiunile companiei Trump Media au crescut luni cu peste 2%. Nivelul acțiunilor Trump Media părea să atingă un apogeu al creșterii la o lună după ce acțiunile companiei au fost listate public la finalul lui martie 2024. Totuși, de atunci, nivelul acestora a fost într-o continuă scădere, potrivit Associated Press.

În 2024, compania a înregistrat pierderi de peste 400 de milioane de dolari, iar veniturile anuale au scăzut cu 12%, ajungând la 3,6 milioane de dolari.

În urma victoriei în campania electorală din America desfășurată în noiembrie, Trump a transferat toate acțiunile sale în companiei, care au valorat în jur de 400 de milioane de dolari, drept cadou pentru fiul său, Donald Trump Jr.

Compania a anunțat luni că va răscumpăra acțiunile separat față de rezerva de Bitcoin a companiei. Conform acelui plan, investitorii vor cumpăra acțiuni de 2,5 milioane de dolari pentru a constitui o rezervă de criptomonede. Trump Media se alătură altor companii cu strategii similare de listare pe piața cripto.

Articolul Compania Media a lui Trump va răscumpăra acțiuni proprii în valoare de peste 400 de milioane de dolari apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Boris Pistorius a declarat că va începe cu un model de voluntariat pentru a atrage tinerii, susținând obiectivul armatei germane de a-și dubla forțele de rezervă ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, scrie Financial Times.

Totuși, Berlinul nu ar ezita să revină la conscripția completă în cazul în care forțele armate ar avea capacități de formare suplimentare – și ar include o astfel de prevedere într-un proiect de lege care va fi prezentat parlamentului după vacanța de vară.

„Obiectivul meu este ca legea să conțină două reglementări”, a declarat el pentru radiodifuzorul german ARD, referindu-se la o opțiune voluntară și una obligatorie. Aceasta din urmă, a spus el, ar trebui să fie activată „dacă numărul nu este suficient”.

Informația vine în contextul în care cancelarul Friedrich Merz a declarat în luna mai că dorește ca țara sa să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”, promițând să joace un rol mai important în apărarea continentului.

Articolul Germania intenționează să revină la recrutarea obligatorie dacă planul înrolării voluntare eșuează apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Elitele din regiune au condamnat agresivitatea statului evreu și se tem de represalii asupra bazelor americane aflate pe teritoriile lor, iar vocile politice și diplomatice din Riad și Abu Dhabi cer cu insistență o soluționare diplomatică a conflictului.

Intrarea Statelor Unite într-un conflict deschis cu Iranul este privită ca un coșmar geopolitic de către liderii din Golf, care au condamnat din prima zi atacurile israeliene asupra acestei „națiuni prietene” Amenințările Teheranului referitoare la atacuri asupra bazelor americane și închiderea strâmtorii Ormuz au declanșat stări de alertă în regiune. Duminică, autoritățile din Golf au lansat la unison apeluri pentru detensionarea situației, în timp ce Israelul, angajat într-o escaladare militară și animat de ideea schimbării regimului de la Teheran, alimentează temerile privind un conflict regional scăpat de sub control, potrivit Le Monde.

Până la declanșarea atacurilor aeriene americane, liderii din Golf au încercat să-l convingă pe Donald Trump să opteze pentru diplomație. „Dezescaladarea este extrem de importantă. Credem în continuare că există o cale de întoarcere la negocieri”, spunea consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor, Anwar Gargash.

Israelul, perceput ca amenințare la adresa stabilității regionale

„Riadul nu sprijină nici escaladarea și nici schimbarea regimului”, a avertizat analistul politic saudit, Ali Shihabi, care a precizat că „o soluție diplomatică pare foarte dificil de găsit în prezent, dar nu este imposibilă” și că „Netanyahu este perceput ca un agent destabilizator, iar progresele viitoare ale guvernului său par foarte improbabile.”

Schimbarea tonului statelor din Golf este susținută și de alinierea Abu Dhabiului și Riadului la inițiativele de mediere lansate de Qatar și Oman. Chiar dacă slăbirea Republicii Islamice și a rețelelor sale, Hamas, Hezbollah și regimul sirian, rămâne o prioritate pentru ele, răzbunările Teheranului asupra infrastructurii petroliere a Golfului și lipsa reacției americane în timpul primului mandat Trump au dus la reconfigurarea priorităților, pe detensionare și dialog.

Această „neutralitate pozitivă” a ținut statele din Golf departe de focarele de violență care au erupt odată cu izbucnirea războiului din Gaza, în octombrie 2023. Israelul, în schimb, angrenat în conflicte simultane în Gaza, Liban, Siria, Yemen și acum în Iran, este perceput ca o amenințare la adresa stabilității regionale, iar eforturile monarhiilor de a construi o ordine bazată pe integrare economică și cooperare diplomatică sunt puse în pericol de ofensiva militară israeliană.

„Dați-mi un singur exemplu de stat care a atacat cinci țări în doi ani!”

„Preocupările trebuie rezolvate pe cale diplomatică… Problemele sunt numeroase în regiune. Dacă alegem să le rezolvăm pe toate cu ciocanul, nimic nu va rămâne intact”, a atenționat consilierul emirului care conduce Emiratele, insistând că „acest război contravine ordinii regionale pe care țările din Golf doresc să o construiască, o ordine axată pe prosperitate regională.”

Schimbarea de atitudine a Washingtonului, influențată de premierul israelian, a fost primită cu dezamăgire de monarhiile din Golf: „Dați-mi un singur exemplu de stat care a atacat cinci țări în doi ani! Israelul desfășoară în prezent atacuri fără niciun contrabalans internațional. Nu este constrâns de nicio rezoluție a Națiunilor Unite sau convenție internațională”, a declarat Mohammed Baharoon, directorul Dubai Public Policy Research Centre, anticipând că „guvernul israelian nu va rezista, este cel mai extremist pe care l-a cunoscut țara, la fel cum era Bashar Al-Assad în Siria.”

Netanyahu este acum perceput ca un lider care alimentează conflictul din rațiuni personale și politice: „Benyamin Netanyahu vrea să treacă dintr-un război în altul pentru a distrage atenția de la Gaza și de la presiunile interne. Caută să evite justiția și este obsedat de putere”, a acuzat o reputată expertă în științe politice și una dintre cele mai influente voci din Orientul Mijlociu, Ebtesam Al-Ketbi.

Liderii din Golf resping abordarea militară

Deși împărtășesc temerile Israelului legate de programul nuclear iranian, liderii din Golf resping abordarea militară. Modelul propus de Emirate este unul tehnologic și diplomatic. Acordul semnat în 2009 cu SUA le permite acestora să-și dezvolte un program nuclear civil cu sprijin occidental și fără îmbogățirea uraniului.

Pentru aceste state, războiul amenință nu doar pacea, ci și dezvoltarea economică, care e prioritatea lor absolută: „Orice acțiune militară va fi dăunătoare pentru întreaga regiune”, a precizat Anwar Gargash, amintind de haosul declanșat de invazia americană din Irak, în 2003. Lipsa unei alternative stabile la regimul ayatollahilor poate arunca Iranul în haos, iar țările din Golf s-ar putea trezi în centrul represaliilor.

Riad-ul va răspunde la fel dacă Iranul îi va ataca infrastructura petrolieră

„Arabia Saudită i-a transmis Iranului că va riposta împotriva infrastructurilor petroliere iraniene dacă Iranul va ataca infrastructurile sale. Prin urmare, este pregătită, dar nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple”, potrivit analistului Ali Shihabi.

Pentru Riad, extremismul guvernului israelian este un obstacol direct în calea normalizării relațiilor. „Extremismul lui Benyamin Netanyahu și al guvernului său a blocat continuarea procesului de normalizare cu saudiții, precum și acordul mai larg între Statele Unite și Arabia Saudită care era legat de aceasta”, a menționat Camille Lons, expertă a Consiliului European pentru Relații Externe. „Astăzi, saudiții se felicită că nu au încheiat procesul de normalizare, așa cum au făcut Emiratele.”

„Israelul anulează complet ambițiile saudiților de a stabiliza regiunea. Le creează probleme în Gaza. În Liban și Siria, încearcă să-și extindă granițele și traversează spațiul lor aerian după bunul plac. Timp de două decenii, au pariat că actorul cel mai rațional este Israelul, iar astăzi consideră că Iranul este un actor mai matur”, a afirmat Xavier Guignard, cercetător la Noria Research.

Articolul Monarhii din Golf consideră că Israelul este noul factor destabilizator din Orientul Apropiat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 117.620.510,62 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 107 obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 3.585.738,16 lei pentru 12 obiective aflate în execuție.

Pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 114.034.772,46 de lei pentru 95 de proiecte.

Articolul Ministerul Dezvoltării a decontat peste 117 milioane de lei pentru continuarea proiectelor PNDL apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul de externe britanic, David Lammy, s-a adresat astăzi Parlamentului, subliniind consecințele grave la nivel global în cazul în care Iranul ar obține o armă nucleară, relatează Sky News.

Răspunzând unei întrebări privind legalitatea unei eventuale implicări a Regatului Unit în conflictul dintre Israel și Iran, Lammy a accentuat poziția fermă a guvernului: „Suntem uniți în convingerea că Iranul nu trebuie, sub nicio formă, să dețină o armă nucleară, iar toate eforturile noastre sunt îndreptate spre a împiedica acest lucru.”

El a adăugat că prevenirea proliferării nucleare este esențială nu doar pentru securitatea regională și globală, ci și pentru menținerea stabilității internaționale.

„Dacă Iranul ar dobândi o armă nucleară, este evident că și alte state din regiune ar încerca să-l urmeze”, a avertizat Lammy.

Articolul Avertisment din partea ministrului britanic de externe: Iranul cu armă nucleară ar declanșa o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan.

Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență: Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru, Marian Neacșu – viceprim-ministru, Tánczos Barna – viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu – viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban – ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare – ministrul finanțelor, Radu Marinescu – ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru – ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David – ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu – ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István – ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României va avea loc luni, ora 20:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, a precizat Administrația Prezidențială.

Articolul Nicușor Dan a semnat decretul privind numirea Guvernului Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE

Imediat după aflarea rezultatul votului, Ilie Bolojan a revenit la microfonul Parlamentului.

„Din această seară, după depunerea jurământului vom face ceea ce ține de noi ca să respectăm acest vot, să fim in serviciul țării, să-i respectăm pe români”, a declarat Ilie Bolojan.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Guvernul Bolojan a primit luni votul de învestitură din partea parlamentarilor. Noii miniștri vor depune jurământul luni seara, la Palatul Cotroceni.

Cabinetul condus de Ilie Bolojan a primit 301 voturi de la senatorii și deputații care au participat la ședința de luni din Parlament. Parlamentarii AUR și POT nu au votat. Nouă parlamentari au votat contra aprobării Guvernului.

Votul de învestitură pentru Guvernul Bolojan s-a desfășurat luni în ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Votul a fost secret, cu bile. Anterior, toți miniștrii propuși în noul Executiv au primit aviz favorabil în timpul audierilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Ilie Bolojan și membrii echipei sale vor depune jurământul, luni, după ora 20.00, la Palatul Cotroceni. După ceremonie, ar putea fi organizată prima ședință a Guvernului Bolojan.

Noul Guvern este susținut de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR-minorități. Executivul are 16 ministere (șase portofolii PSD, patru PNL, patru USR și două UDMR). De asemenea, Guvernul Bolojan are cinci vicepremieri.

Articolul Guvernul Bolojan a primit votul de învestitură din Parlament apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bogdan Ivan, fostul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a anunțat transmiterea de Autoritatea pentru Digitalizarea României a scrisorii de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory. Demersul face parte dintr-o inițiativă strategică europeană care vizează „consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.”

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a explicat Bogdan Ivan.

Propunerea României este susținută de un „consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil”.

Mii de acceleratoare AI, instalate la Cernavodă și Doicești

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locuri Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II). Ambele au fost selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate.

„Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon. Propunerea României este unică la nivel european prin facilitățile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.

Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate”, a transmis Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului care a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și al biroului din România al organizației.

Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia, a precizat ministerul.

Articolul România vrea să găzduiască o fabrică AI de ultimă generație care va deservi și Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, DTEK, împreună cu grupul britanic de energie curată Octopus Energy, au lansat un program ambițios de instalare a panourilor solare pe acoperișuri și a sistemelor de stocare a energiei în baterii, la întreprinderi și instituții publice din Ucraina. Inițiativa, denumită RISE (Energie Solară Rezilientă și Independentă), urmărește atragerea a 100 de milioane de euro pentru finanțarea a 100 de proiecte energetice, în decurs de trei ani, potrivit The Kyiv Independent.

Programul a fost anunțat în cadrul Tech Summit-ului organizat de Octopus Energy luni, la Londra.

Instalațiile vor fi realizate de divizia D. Solutions, operată sub marca Yasno, și vor funcționa pe baza sistemului Kraken al Octopus Energy, un software cu inteligență artificială care permite optimizarea consumului de energie în timp real, reducerea utilizării în orele de vârf și vânzarea surplusului înapoi în rețea.

70% din capacitatea termică a Ucrainei a fost distrusă de război

Potrivit reprezentanților gigantului energetic ucrainean, piața energetică comercială și industrială din Ucraina are un potențial nevalorificat de 300 de megawați anual, estimat la 200 de milioane de euro. Brandul Yasno, divizia de retail energetic a DTEK, deservește deja peste 60.000 de clienți din sectorul privat și poate susține proiecte în valoare de 30 de milioane de euro pe an.

„Aproximativ 70% din capacitatea de producție termică a Ucrainei a fost avariată, distrusă sau capturată de la începutul invaziei la scară largă”, a comunicat Maksym Timcenko, directorul executiv al companiei ucrainene DTEK, menționând că „avariile nu au creat doar o nevoie urgentă de reconstrucție, ci și o oportunitate de a accelera tranziția către un sistem energetic descentralizat și regenerabil.”

Ucraina va avea una dintre cele mai mari unități de stocare a energiei din Europa

„Ei (DTEK) reconstruiesc rapid și sunt pionieri ai unui sistem energetic descentralizat și inteligent, alimentat cu energie regenerabilă produsă local”, a afirmat Greg Jackson, fondator și CEO al Octopus Energy Group, subliniind motivul esențial al parteneriatului: viziunea comună asupra tranziției energetice și capacitatea firmei ucrainene de a implementa rapid soluții inovatoare în context de criză.

Separat, DTEK a anunțat și dezvoltarea uneia dintre cele mai mari facilități de stocare a energiei din Europa, care va include șase instalații în diferite regiuni ale Ucrainei, totalizând 200 MW, suficient pentru a alimenta 600.000 de gospodării. Compania a obținut deja un împrumut de 72 de milioane de dolari de la trei bănci ucrainene pentru acest proiect.

Articolul Britanicii și ucrainenii dezvoltă un program solar de 100 milioane de euro în Ucraina apare prima dată în Mediafax.