Mediafax

Sunt vizate de avertizarea Cod galben de caniculă județele Vrancea, Galați, Brăila, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Olt, Teleorman, Giurgiu, Constanța, Ialomița, Călărași, Ilfov și Capitala. Avertizarea este valabilă luni de la ora 12.00 până la 21.00. În aceste zone va fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi de 35…37 de grade.

Codul galben de instabilitate atmosferică vizează județele Botoșani, Suceava, Bacău, Vrancea, Covasna, Harghita, Brașov, Mureș, Bistrița-Năsăud, Sibiu, Alba, Cluj, Sălaj, Hunedoara, Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj și Vâlcea. Averizarea este în vigoare de luni de la ora 12.00 până marți la ora 1.00. Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 50…70 km/h) și izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 20…30 l/mp și izolat de peste 40 l/mp.

O altă avertizare Cod galben de cantități însemnate de apă intră în vigoare marți, de la ora 1.00 până la ora 10.00. În Banat, jumătatea vestică a Olteniei și în sud-vestul Transilvaniei va ploua însemnat cantitativ. Prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și pe arii restrânse de peste 40 l/mp.

Tot marți, între orele 12.00 și 21.00, va fi în vigoare o avertizare Cod galben de caniculă În sud-estul Olteniei, în sudul și în estul Munteniei, precum și în sud-vestul Dobrogei va fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi de 35…37 de grade.

Articolul Meteo ANM: Revine canicula, Cod galben, luni, în 14 județe și Capitală și Cod galben de instabilitate în 19 județe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aproape 3.000 de persoane din 141 de companii din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Irlanda și SUA au participat la un test la scară largă. Aceștia au lucrat cu aproximativ cinci ore mai puțin pe săptămână, păstrându-și același salariu. Grupul de control și-a păstrat programul de lucru obișnuit.

În Germania, discuția despre săptămâna de lucru de patru zile este purtată în principal din punct de vedere ideologic. În alte țări, însă, studiul internațional cu aproape 3.000 de participanți a arătat că cei care lucrează doar patru zile pe săptămână sunt mai satisfăcuți și se simt mai sănătoși din punct de vedere fizic și psihic.

Liderul CSU, Markus Söder atacă modelele de lucru și cere eficiență în locul tendinței de a lucra cu jumătate de normă. Deși există astfel de rezultate, atitudinea politică din Germania rămâne rezervată.

Söder a anunțat, de asemenea, că modelele de lucru flexibile din cadrul administrației bavareze vor fi analizate critic, după cum relatează Münchner Merkur. După o ședință de cabinet, el a declarat: „Cu siguranță, acest lucru nu va putea rămâne la același nivel”. Se dorește menținerea caracterului favorabil familiei, dar, în același timp, „creșterea anumitor potențiale de eficiență”.

Studiu german: satisfacție îmbunătățită, concedii medicale stabile

Și Germania furnizează primele concluzii privind săptămâna de patru zile.

Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a satisfacției în viață și o scădere a nivelului de stres. Cu toate acestea, a fost remarcabil faptul că numărul concediilor medicale nu a scăzut aproape deloc în comparație cu anul precedent, potrivit Focus.de.

Companiile participante și-au optimizat procesele de lucru renunțând la ședințele inutile și utilizând noi instrumente digitale. Sănătatea fizică și mentală a participanților s-a îmbunătățit semnificativ: mai multă mișcare, somn mai lung și o viață de zi cu zi mai echilibrată.

Julia Backmann, coordonatoarea studiului, trage următoarea concluzie: „Săptămâna de lucru de patru zile are efecte pozitive, mai ales acolo unde procesele sunt simplificate și echipele pot lucra în mod mai autonom”.

Avantajele surprinzătoare ale săptămânii de lucru de patru zile

Săptămâna de lucru de patru zile se bucură de o popularitate crescândă, în special în rândul generației Z.

Studiile indică faptul că această reducere a timpului de lucru este benefică pentru angajați. Aceștia se simt mai satisfăcuți și sunt mai sănătoși atât fizic, cât și psihic.

În cadrul unui interviu acordat „CNBC Make it”, economista Juliet Schor subliniază „marea creștere a productivității percepute” ca un avantaj remarcabil.

Alte efecte pozitive sunt o mai bună conciliere între viața profesională și cea privată, mai puțin stres și o motivație sporită.

Beneficii pentru sănătate datorate săptămânii de lucru de patru zile

După șase luni, s-au obținut următoarele rezultate:

• Oboseală semnificativ mai redusă: sentimentele apăsătoare de epuizare au scăzut.
• Satisfacție crescută la locul de muncă: bucuria de a munci a crescut în mod vizibil.
• Stabilitate psihică: mulți participanți s-au simțit mai puternici și mai echilibrați din punct de vedere mental.
• Condiție fizică: starea fizică a angajaților s-a îmbunătățit ușor.
• Diferențele au fost clare, iar în companiile care nu și-au modificat programul de lucru nu s-a observat un efect similar.

Reducerea programului de lucru nu numai că a dus la diminuarea oboselii, ci a și crescut motivația. Studiul arată că angajații cu o săptămână de lucru de patru zile erau mai productivi și mai puțin epuizați. Factorii decisivi au fost:

• Mai multă încredere în sine în mediul de lucru
• Îmbunătățirea calității somnului
• Mai puțină oboseală

Companiile și-au organizat mai eficient modul de lucru: mai puține ședințe, responsabilități mai clare și mai multă autonomie. Astfel, sarcinile au putut fi îndeplinite mai eficient, iar ziua liberă suplimentară a fost utilizată în mod util.

Efectele pe termen lung ale săptămânii de lucru de patru zile

Surprinzător a fost faptul că efectele pozitive s-au menținut pe parcursul unui an. Timpul mediu de lucru a rămas constant mai redus, iar starea de bine a angajaților a rămas ridicată. Ratele de epuizare profesională au scăzut în mod durabil, în timp ce satisfacția la locul de muncă a scăzut doar ușor, rămânând însă peste nivelul inițial.

De asemenea, activitatea fizică și calitatea somnului participanților s-au îmbunătățit, în special în cazul celor care lucrau cu opt ore mai puțin pe săptămână.

Efecte diferite în funcție de grupuri

Rezultatele nu au fost aceleași pentru toți participanții. Persoanele din companii mari, părinții copiilor de vârstă școlară, femeile și membrii minorităților și-au redus în medie mai puțin timpul de lucru. Cu toate acestea, și ei au beneficiat de reducerea timpului de lucru.

Cele mai mari beneficii s-au manifestat în ceea ce privește sănătatea mintală și satisfacția.
Efectul a fost puternic în special în cazul angajaților care își puteau stabili singuri programul de lucru.

De asemenea, companiile au înregistrat o productivitate stabilă sau crescută.

Săptămâna de patru zile – implementare voluntară și modele internaționale

În Europa, săptămâna de patru zile nu este încă o formă de muncă stabilită prin lege, fiind introdusă în majoritatea cazurilor de către întreprinderi. Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 11% din întreprinderile din Germania oferă această opțiune, adesea sub formă de proiecte-pilot sau modele flexibile. În special întreprinderile mici și mijlocii – mai ales din domeniile IT, sănătate, servicii și meserii – testează acest concept.

Islanda, pe de altă parte, a implementat cu succes săptămâna de patru zile în serviciul public în cadrul mai multor studii.

În Belgia, legislația muncii permite condensarea programului de lucru obișnuit la patru zile, ceea ce înseamnă zile de lucru mai lungi în loc de săptămâni mai scurte.

Marea Britanie promovează conceptul prin numeroase proiecte pilot.

Articolul Șase țări testează săptămâna de lucru de patru zile. Rezultatele studiului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șirul de cutremure a afectat zona pe parcursul weekendului. Zeci de seisme au fost înregistrate sâmbătă, duminică, dar și luni dimineața. Este vorba despre cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 4,7 și 6,2.

Acestea sunt considerate replici ale cutremurului cu magnitudinea de 8,8 produs pe 30 iulie în Peninsula Kamceatka, în estul îndepărtat al Rusiei. Seismul care a provocat valuri tsunami în mai multe părți din Pacific a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată pe Pământ. Magnitudinea de 8,8 îl plasează în clasamentul primelor șase cele mai puternice seisme înregistrate vreodată pe planetă.

Seismul a fost la același nivel cu cutremure istorice precum cel din Esmeraldas, Ecuador, din 1906, și cel din Biobío, Chile, din 2010. De asemenea, a fost cel mai puternic cutremur de la cataclismul Tohoku din Japonia din 2011, care a lovit coasta japoneză cu o magnitudine de 9,1, provocând un tsunami devastator și un accident nuclear la Fukushima.

Kamchatka was rocked by the most powerful earthquake in over 70 years — and the destruction speaks for itself. Crumbled walls, damaged buildings, and shaken communities are the aftermath of a seismic force rarely seen in modern times.

Source: AP News pic.twitter.com/WW57EElBws

— The US Armenians (@TheUSArmenians) July 31, 2025

Articolul Lanț de cutremure în regiunea Kurile- Kamceatka. Cum arată zonele afectate de cutremurul uriaș din iulie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

ANPIS informează beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului, indemnizație de acomodare în vederea adopției și venit minim de incluziune că, în urma publicării în Monitorul Oficial nr. 699 din 25.07.2025 a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, nu este necesară nicio acțiune suplimentară din partea acestora pentru menținerea calității de asigurat în sistemul public de sănătate.

Legea aduce modificări Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015), Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

ANPIS precizează că pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului, indemnizație de acomodare în vederea adopției și venit minim de incluziune nu este necesară exprimarea unei opțiuni de asigurare alternativă în sistemul de sănătate.

„Contribuția de 10% aferentă asigurărilor sociale de sănătate se va reține automat la sursă, din indemnizațiile lunare. Această contribuție va fi declarată și plătită de către agențiile pentru plăți și inspecție socială și a municipiului București prin Declarația 112, în condițiile prevăzute de lege, pentru fiecare beneficiar în parte”, transmite ANPIS.

Astfel, aceste categorii de beneficiari rămân asigurate în sistemul public de sănătate fără demersuri suplimentare.

Articolul Mamelor aflate în concediu de creștere a copilului li se va reține automat contribuția de 10% din indemnizație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Ion Iliescu este încă în stare gravă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o postare publicată pe X, citată de Ukrainska Pravda, Andrii Sybiha, ministrul de externe din Ucraina își spune părerea cu privire la situația din Gaza, condamnând și videoclipul publicat recent de Hamas, în care mai mulți ostatici israelieni sunt supuși unor rele tratamente.

„Tratamentul inuman aplicat de Hamas ostaticilor israelieni merită o condamnare fermă. Oamenii din Gaza nu trebuie să continue să sufere din cauza crimelor atroce comise de Hamas. Aceasta trebuie să depună armele și să elibereze imediat toți ostaticii”, a precizat Sybiha.

Oficialul ucrainean a îndemnat ca ajutoarele umanitare internaționale să fie livrate „cât mai curând posibil și în întregime” spre cetățenii din Gaza.

De asemenea, potrivit lui Sybiha, „un armistițiu complet ar trebui să rămână principala prioritate”.

Sâmbătă, Hamas a publicat imagini video în care unul dintre ostatic israelian, extenuat, sapă o groapă, despre care spune că este propriul mormânt. Reacții au apărut din partea a mai mulți lideri mondiali, precum Macron, cancelarul german Friedrich Merz, dar și Netanyahu se declară îngroziți sau consternați de imagini, criticând Hamas.

Articolul Ministrul de Externe al Ucrainei condamnă Hamas pentru tratament inuman în războiul din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit IGSU „în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, pompierii militari au gestionat peste 5.800 de solicitări primite din partea populației, ce au constat în acordarea măsurilor de prim ajutor, stingerea incendiilor și operațiuni destinate protecției comunităților.”

Aproximativ 70% din misiuni au fost pentru acordarea asistenței medicale de urgență. Peste 4.000 de persoane au primit ajutorul echipajelor SMURD.

Totodată, în ultimele 72 de ore, echipajele de stingere au acționat pentru lichidarea a 454 de incendii izbucnite în diverse zone ale țării. Din totalul acestora, peste 300 au fost arderi de vegetație uscată, fond forestier, miriști și deșeuri, suprafața de teren afectată depășind 1.150 de hectare.

De asemenea, pompierii au intervenit „la 1.386 de misiuni în sprijinul comunităților, printre care se numără salvarea persoanelor și animalelor din medii ostile vieții, incidente din domeniul CBRN și alte situații de urgență care puteau pune în pericol viața și bunurile cetățenilor”.

46 de persoane aflate în situații critice au fost salvate de echipele de intervenție. În plus, în weekend au fost transmise 47 de mesaje de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT, majoritatea fiind pentru semnalarea prezenței unor urși în localități.

Articolul Pompierii români, weekend agitat cu aproape 6000 de misiuni de urgență apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

India și Filipine organizează pentru prima dată exerciții navale în Marea Chinei de Sud. Desfășurarea militară de amploare deranjează China care are dispute teritoriale separate cu cele două țări și o rivalitate regională istorică cu India.

Șeful statului major al Forțelor Armate Filipineze, generalul Romeo Brawner, a declarat luni că exercițiile au început duminică și s-au desfășurat fără incidente.

„Nu am experimentat niciun incident neplăcut, dar am fost totuși urmăriți (de chinezi n.r.). Ne așteptam la asta”, a spus Romeo Brawner, potrivit AP.

Oficialii de la Beijing revendică aproape toată Marea Chinei de Sud, o rută comercială globală foarte importantă. Alte țări, precum Filipine, Vietnam. Malaysia, Brunei și Taiwan revendică și ele unele părți ale mării.

Articolul India și Filipine exerciții navale comune în Marea Chinei de Sud, chiezii monitorizează atent situația apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Elevii de clasa a XII-a care participă la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului trebuie să dovedească că pot citi corect și cursiv pentru a obține calificativul mediu la proba orală de competențe în limba română.

Pentru a primi calificatul avansat sau experimentat în limba română, elevii trebuie să demonstreze în plus că au competențe privind înțelegerea unui text.

De asemenea, elevii pot susține competențele la limba română și marți, 5 august, zi dedicată și competențelor de evaluare a comunicării în limba maternă.

Miercuri, 6 august, candidații urmează să fie evaluați la competențele digitale, iar joi și vineri, 7-8 august, la o limbă modernă studiată în liceu.

Competențele sunt organizate diferit, în funcție de fiecare liceu. Fiecare centru de examen anunță programul stabilit și planificările pentru candidați pe baza calendarului general. Elevii trebuie urmărească informările centrului de la examen la care urmează să susțină probele pentru a ști ora la care trebuie să se prezinte, potrivit Edupedu.

Când încep probele scrise ale Bacalaureatului 2025, sesiunea de toamnă

Prima probă scrisă a Bacalaureatului 2025, sesiunea de toamnă este luni, 11 august, la Limba și literatura română.

Marți, 12 august, urmează ca elevii să susțină proba obligatorie în funcție de profil, proba scrisă la Matematică sau Istorie.

Ulterior, miercuri, 13 august va fi proba scrisă la disciplina la alegere, iar joi, 14 august, la limba maternă.

Afișarea rezultatelor

Elevii vor primi rezultate prima dată, luni, 18 august, conform calendarului publicat de Ministerul Educației, până la ora 12. În aceeași zi, în intervalul 14-18, pot fi depuse cererile de contestații și cererile de vizualizare, la centrele de examen, fie în format fizic, fie online, la adresa de mail indicată de fiecare liceu în parte.

Între 19 și 20 august are loc rezolvarea contestațiilor, iar pe 26 august, marți, se afișează rezultatele finale online pe bacalaureat.edu.ro.

Articolul Bacalaureat 2025: începe sesiunea de toamnă cu proba de competențe la limba română. Când încep probele scrise apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost dat duminică de ministrul de Interne Marcin Kierwiński. Motivul invocat a fost legat de îngrijorările continue cu privire la migrația ilegală, potrivit Euronews.

Inițial, măsura a fost luată în 7 iulie și urma să se încheie în 5 august, însă a fost prelungită cu încă o lună.

Sporirea măsurilor de securitate a făcut ca ruta Belarus – Rusia să devină, în mare parte, impracticabilă, așa că valul de migrație se îndreaptă către alte state membre UE, în special Letonia și Lituania.

„Dacă noi ne restrângem frontierele într-un procent de 98%, înseamnă că serviciile de migranție ilegală din Rusia și Belarus se mută spre alte secțiuni”, a precizat  Marcin Kierwiński, ministrul de Interne al Poloniei, în cadrul unei conferințe de presă.

„Astăzi, sarcina principală, nu numai pentru noi, ci și pentru partenerii noștri din Uniunea Europeană, este să închidem ruta către Lituania și Letonia”, a adăugat oficialul.

Ca răspuns la fenomenul migrației ilegale, Germania a introdus, de asemenea, controale la frontierele cu Polonia și Cehia. Controalele au fost extinse ulterior la toate frontierele.

Polonia anunță că va lua măsuri împotriva migrației ilegale

„În septembrie, vom decide cu privire la următorii pași, pe baza datelor furnizate de poliția de frontieră, armată și poliție”, a conchis ministrul de Interne polonez.

În Lituania există 13 puncte de control, dintre care trei sunt locații sunt dispuse în punctele de graniță propriu – zise. Celelalte punte de trecere ale frontierei au fost introduse „ad-hoc” și pot fi folosite de localnici.

În Germania, autoritățile fac controale în 52 de locații.

Decizia de a menține controalele în interiorul spațiului Schengen subminează principiul UE de liberă mișcare, însă țările din interioriul spațiului au permisiunea de a introduce controale atunci când autoritățile se confruntă cu situații urgente, cum a fost în perioada covidului sau ca măsură pentru amenințări la adresa securității.

Articolul Polonia prelungește controalele la granița cu Germania și Lituania apare prima dată în Mediafax.