Mediafax

Un grup consultativ științific al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a publicat vineri un raport privind originile COVID-19, concluzionând că dovezile disponibile sugerează că pandemia a fost cauzată de „transmiterea zoonotică”, fie direct de la lilieci, fie prin intermediul unei gazde intermediare.

Raportul Grupului consultativ științific pentru originile noilor agenți patogeni (SAGO), format din 27 de experți independenți, internaționali și multidisciplinari, a precizat că multe dintre informațiile necesare pentru a evalua pe deplin toate ipotezele nu au fost furnizate.

Cu toate acestea, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „toate ipotezele trebuie să rămână pe masă, inclusiv răspândirea zoonotică și scurgerea din laborator”, potrivit Fox News.

China refuză să furnizeze informații

Concluziile vin pe fondul unor activități suspecte. OMS s-a deplasat în China la începutul anului 2021 împreună cu zoologul britanic Dr. Peter Daszak, care a fost exclus anul trecut din baroul avocaților și acuzat că a utilizat banii contribuabililor americani pentru a finanța cercetări privind câștigul de funcționalitate la laboratorul din Wuhan. Odată ajunși la laboratorul din Wuhan, Daszak și alții ar fi fost împiedicați să facă cercetările necesare pentru investigație.

OMS a declarat că a cerut Chinei să împărtășească sute de secvențe genetice ale persoanelor infectate cu COVID-19 la începutul pandemiei, informații mai detaliate despre animalele vândute pe piețele din Wuhan și informații despre activitatea și condițiile de biosecuritate din laboratoarele din Wuhan. Până în prezent, China nu a împărtășit aceste informații nici SAGO, nici OMS.

Casa Albă a evidențiat că publicația „The Proximal Origin of SARS-CoV-2″ – folosită în mod repetat pentru a discredita teoria scurgerii din laborator – a fost inspirată de dr. Anthony Fauci pentru a promova narațiunea conform căreia COVID-19 are origini naturale.

Cel mai recent raport actualizează evaluarea pe baza articolelor evaluate de colegi, informațiilor nepublicate și studiilor de teren. Membrii SAGO s-au reunit de 52 de ori în diverse formate.

„Înțelegerea originilor SARS-CoV-2 și a modului în care acesta a declanșat o pandemie este necesară pentru a preveni viitoare pandemii”, a scris Marietjie Venter, președinta grupului. „Munca de înțelegere a originilor SARS-CoV-2 rămâne neterminată”.

Articolul Originea COVID-19: OMS susține transmiterea de la animale, dar China refuză să furnizeze informații apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Uniunea Scriitorilor din România a anunțat încetarea din viață, la 26 iunie 2025, a scriitorului și regizorului Virgil Tănase.

„Prin dispariția lui Virgil Tănase literatura română și arta teatrală suferă o ireparabilă pierdere”, a transmis Uniunea Scriitor pe pagina de Facebook.

Cine a fost Virgil Tănase

S-a născut la Galați la 16 iulie 1945. A studiat filologia la Universitatea din București (1963-1968) și regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1970-1974).

A făcut parte din mișcarea literară onirică, constituită în anul 1964, ulterior interzisă de autoritățile comuniste.

Virgil Tănase a publicat în Franța primul său roman, interzis în România, Portrait d’homme à la faux dans un paysage marin, Flammarion, 1976, apoi Apocalypse d’un adolescent de bonne famille, Flammarion, 1980; (tradus în română ca Apocalipsa unui adolescent de familie), București, 1992.

I s-a impus să plece cu familia sa în străinătate și, la începutul anului 1978, s-a stabilit în Franța, unde nu a cerut azil politic, rămânând cetățean român și după ce a obținut naționalitatea franceză.

La Paris, Virgil Tănase a obținut un doctorat în sociologia și semiologia artei (1979) sub conducerea lui Roland Barthes și a desfășurat o amplă activitate de scriitor, de jurnalist și de regizor de teatru.

Din 1999 a predat Istoria civilizațiilor la Institutul Internațional de Imagine și Sunet de la Paris. Între 1993-1997 și 2001-2005 a fost directorul Centrului Cultural Român de la Paris.

Virgil Tănase a publicat numeroase romane și piese de teatru, unele dintre acestea reprezentate pe scenă în Franța și România. Romanele sale au apărut la edituri franceze de prestigiu ca Flammarion, Hachette, Non Lieu.

A pus în scenă specacole de teatru în România și Franța.

Pentru activitatea sa literară, a primit Premiul de dramaturgie al Academiei Române (1997), Premiul de literatură al Uniunii Latine (2004), Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului literaturii române pentru memorialistică (2012).

A fost Doctor honoris causa al Universității Dunărea de Jos, Galați.

Lui Virgil Tănase i-au fost conferite Ordinul Artelor și Literelor din Franța (1987) și Ordinul Național „Serviciu credincios” în grad de cavaler (2002).

Articolul Scriitorul Virgil Tănase a încetat din viață la vârsta de 79 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Singura excepție rămâne YouTube, decizie care stârnește controverse.

Toate platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor cu sisteme riguroase, de la tehnologii biometrice la recunoaștere facială. Companiile care nu se conformează riscă amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni.

Excepția făcută pentru YouTube creează dispute. Google Australia definește platforma ca „un serviciu de streaming cu conținut gratuit”, nu o rețea socială. Însă comisarul pentru securitate online, Julie Inman Grant, consideră excluderea „o greșeală strategică”, întrucât și acolo minorii sunt expuși la misoginie, provocări periculoase și conținut extremist.

Restricțiile vin ca răspuns la utilizarea obsesivă a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Datele arată creșterea tulburărilor de dispoziție, a celor alimentare și a izolării sociale.

„Trebuie să protejăm sănătatea mintală a copiilor. Este un pas istoric”, a declarat ministrul sănătății, Mark Butler.

Legea australiană ar putea deschide calea către restricții globale.

În Franța, Emmanuel Macron a relansat ipoteza interzicerii pentru copiii sub 15 ani, iar Norvegia vrea să ridice vârsta minimă de la 13 la 15 ani. În SUA, mai multe state introduc reguli restrictive, iar China filtrează deja accesul prin algoritmi și restricții nocturne.

Rămâne însă întrebarea principală: cum să oprești un copil de 12 ani cu profil fals? Premierul Anthony Albanese a fost categoric: „Da, vor fi șmecheri care vor găsi scurtături. Dar, între timp, dăm un semnal. Rețelele sociale nu sunt locul potrivit pentru a crește”.

Articolul Decizie radicală în Australia: Minorii sub 16 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lauren a purtat o rochie Dolce & Gabbana, iar Jeff un smoking de la aceeași marcă.

Ceremonia a fost deschisă de Matteo Bocelli care a cântat „Can’t help falling in love”. Cei 200 de invitați au asistat la schimbul de verighete la Teatro Verde, cu vedere la lagună, scrie ANSA.

Canal Grande s-a transformat într-o „seară a Oscarurilor” pe apă, cu bărci cu motor și echipe de securitate escortând vedete ca DiCaprio, Orlando Bloom, familia Kardashian, prințesa Rania a Iordaniei, Bill Gates și Oprah Winfrey. DiCaprio și-a ținut mereu șapca pe cap pentru a evita pozele.

Nunta a durat trei zile, începând cu o petrecere joi seara la Madonna dell’Orto. Se zvonește că Lauren ar fi avut 27 de schimburi de rochii în aceste trei zile.

Evenimentul a stârnit proteste din partea comitetelor antagoniste care au organizat acțiuni anti-Bezos, inclusiv proiecții laser cu sloganuri pe clopotnița San Marco și un cortegiu de protest pentru „Veneția vândută magnatului” care a pornit de la gara Santa Lucia către Ponte di Rialto.

Vineri, familia Kardashian a ieșit la cumpărături prin Veneția, urmărită de fane care au sărbătorit ziua de naștere a lui Khloè, care a împlinit 41 de ani.

Inelul de logodnă al lui Lauren, un diamant roz de 30 de carate, este evaluat la peste 3 milioane de euro și se zvonește că Jeff i-ar fi dăruit și un colier de diamante de valoare și mai mare.

Articolul Jeff Bezos și Lauren Sanchez s-au căsătorit. Canal Grande s-a transformat într-o „seară de Oscar” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Studiul CARDIA a urmărit participanții timp de trei decenii, evaluându-le dieta la începutul cercetării și apoi după 7 și 20 de ani.

Cercetătorii au analizat în special consumul de băuturi dietetice și îndulcitori artificiali precum aspartamul și sucraloza, conform Men’s Journal.

Rezultatele sunt surprinzătoare: persoanele care consumau cele mai multe băuturi dietetice aveau un risc cu 129% mai mare de a dezvolta diabet comparativ cu cele care băteau cel mai puțin. Diabetul a fost definit prin niveluri ridicate de glucoză în sânge sau utilizarea medicamentelor pentru diabet.

„Consumul mai mare de băuturi dietetice și sacarină a fost asociat cu un risc crescut de diabet”, au declarat autorii studiului. Aceștia subliniază necesitatea evaluării efectelor metabolice pe termen lung ale îndulcitorilor artificiali asupra metabolismului glucozei.

Descoperirea pune sub semnul întrebării ideea că băuturile dietetice sunt o alternativă sănătoasă la sodele obișnuite cu zahăr.

Articolul Oamenii care beau această băutură populară au de două ori mai mult risc de diabet, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe 28 iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma unui ultimatum transmis de guvernul sovietic cu două zile mai devreme.

Ultimatumul a invocat pretinse drepturi istorice asupra Basarabiei, teritoriu anexat de Imperiul Țarist în 1812 și revenit la România în 1918, prin decizia Sfatului Țării de la Chișinău.

Uniunea Sovietică a adăugat și revendicarea nordului Bucovinei, teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Imperiul Rus, ci din Imperiul Austro-Ungar până în 1918.

Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței, alianța temporară între Germania nazistă și URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939) – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate.

Începând cu dimineața zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au început ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Operațiunea s-a desfășurat în condiții de tensiune, cu incidente izolate între populație și militari, precum și cazuri de umilire a trupelor române în retragere.

Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați.

După anexarea teritoriilor la 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă.

Dictatul de la Viena, abdicarea lui Carol al II-lea și instaurarea Statului Național-Legionar

Două luni mai târziu, pe 30 august 1940, România a pierdut și Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena impus de Germania nazistă și Italia fascistă. Prin acest act, România a cedat 43.492 km² către Ungaria, teritoriu locuit de aproximativ 2,6 milioane de oameni. Guvernul român a fost constrâns să accepte arbitrajul pentru a evita un conflict militar direct.

Pe 7 septembrie 1940, România a cedat și Cadrilaterul (sudul Dobrogei) către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, sub presiunea Berlinului. Pierderea a fost însoțită de un schimb forțat de populații între cele două țări.

Valul de cedări teritoriale a provocat o gravă criză politică internă. În fața protestelor și a pierderii încrederii publice, regele Carol al II-lea l-a numit pe generalul Ion Antonescu la conducerea guvernului, pe 4 septembrie 1940. La scurt timp, Carol a fost forțat să abdice în favoarea fiului său, Mihai I, pe 6 septembrie. Carol a părăsit țara în ziua următoare.

Pe 14 septembrie 1940, noul conducător al statului, Ion Antonescu, a proclamat instaurarea Statului Național-Legionar, în parteneriat cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima. România a intrat astfel într-o nouă etapă politică, marcată de alianța cu Germania nazistă și de abandonarea democrației.

În mai puțin de trei luni, România a pierdut aproape o treime din teritoriu și și-a schimbat complet conducerea și regimul politic.

Articolul 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit CNN, administraţia Trump ar fi analizat în ultimele zile posibile stimulente economice pentru Iran, în schimbul opririi de către Teheran a îmbogăţirii uraniului. Relatările se bazau pe surse.

„Cine din presa Fake News este Mizerabilul care spune că ‘Preşedintele Trump vrea să dea Iranului 30 de miliarde de dolari pentru a construi facilităţi nucleare non-militare’? N-am auzit niciodată de această idee ridicolă”, a scris Trump pe Truth Social vineri seara, numind articolele „o minciună”.

Începând din aprilie, Iranul şi SUA au purtat negocieri indirecte în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică nouă privind programul nuclear al Iranului. Teheranul susţine că programul său este paşnic, iar Washingtonul afirmă că doreşte să se asigure că Iranul nu va putea construi o armă nucleară.

Articolul Trump respinge informaţiile potrivit cărora SUA analizează un acord nuclear civil cu Iranul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Inundaţiile bruşte au ucis 11 persoane, inclusiv patru copii şi trei femei, şi au rănit alte şase persoane vineri, în timp ce 56 de case au fost avariate, dintre care şase au fost complet distruse”, arată un raport al autorităţii provinciale Khyber-Pakhtunkhwa.

Documentul a precizat că 10 dintre persoanele ucise se aflau în valea Swat, unde, potrivit presei locale, o inundaţie bruscă a unui râu a afectat familiile care se aflau pe malurile acestuia.

Serviciul meteorologic naţional avertizează că riscul de ploi abundente şi de posibile inundaţii bruşte rămâne ridicat cel puţin până marţi, potrivit AFP.

În mai, cel puţin 24 de persoane au fost ucise în urma unor furtuni violente în Pakistan, care s-a confruntat cu mai multe fenomene meteorologice extreme în această primăvară.

Articolul Cel puţin 11 morţi în urma unor inundaţii bruşte în Pakistan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cel puţin patru dintre răniţi sunt în stare gravă şi au fost transportaţi la spital, a declarat guvernatorul regional Serhiy Lysak pe Telegram.

Oficialii nu au oferit detalii imediate cu privire la pagubele din oraş, unde un alt atac asupra unei instalaţii de infrastructură a ucis, marţi, două persoane.

Articolul Cinci morţi în Ucraina în urma unui atac cu rachete ruseşti apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania care a creat ChatGPT este unul dintre cei mai mari cumpărători de unităţi de procesare grafică (GPU) produse de Nvidia, folosind aceste cipuri AI atât pentru antrenarea modelelor, cât şi pentru procesul de inferenţă, adică atunci când un model AI foloseşte cunoştinţele învăţate pentru a face predicţii sau a lua decizii pe baza unor informaţii noi.

OpenAI a plănuit să adauge serviciul Google Cloud pentru a-şi satisface nevoile tot mai mari de capacitate de calcul, marcând o colaborare surprinzătoare între doi rivali importanţi din sectorul AI, potrivit Reuters.

Pentru Google, acest acord vine în contextul în care compania îşi extinde disponibilitatea externă a unităţilor sale de procesare tensorială (TPU), care au fost, istoric, rezervate doar pentru uz intern. Această deschidere a ajutat Google să atragă clienţi precum gigantul Apple, dar şi startupuri ca Anthropic şi Safe Superintelligence, doi competitori ai ChatGPT înfiinţaţi de foşti lideri OpenAI.

Potrivit sursei, OpenAI speră că TPU-urile, pe care le închiriază prin Google Cloud, vor ajuta la reducerea costurilor procesului de inferenţă.

Articolul OpenAI apelează la cipurile AI ale Google pentru a-şi alimenta produsele apare prima dată în Mediafax.