Mediafax

The Social Democratic Party (PSD) announced on Tuesday that it will not participate in the upcoming meeting of the governing coalition.

This decision is a response to what they describe as „disrespectful, indecent, and inhumane” behavior by representatives of the USR toward the former president of Romania, the first democratically elected president after 1989.

A statement from the PSD reads, „Given the completely disrespectful, indecent, and inhumane attitude displayed by the USR towards the first president of democratic Romania—including their attempt to block the state funeral and declare national mourning—the PSD will not take part in the coalition meeting.”

The Social Democrats find the USR’s position regarding the former head of state’s funeral ceremony to be unacceptable. They urge all political leaders to show respect for those who have significantly shaped Romania’s democratic journey. „We call on all politicians to demonstrate respect and decency towards a politician who signed Romania’s entry into NATO,” PSD representatives stated.

In response, USR leader Dominic Fritz announced that his party proposed during a government meeting that there should be no national mourning, out of respect for the victims of the Revolution and the miners’ riots. He also confirmed that USR representatives would not attend the funeral.

Former President Ion Iliescu passed away on Tuesday at the age of 95 due to organ failure. He had been suffering from lung cancer and had been hospitalized for nearly two months at the Prof. Dr. Agrippa Ionescu Emergency Clinical Hospital in the capital.

Articolul PSD boycotts governing coalition meeting apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod Roșu de vreme severă imediată pentru mai multe localități din județul Suceava, valabilă miercuri după-amiază.

Potrivit meteorologilor, sunt prognozate fenomene meteo de intensitate ridicată, vijelie puternică, cu rafale de vânt ce vor depăși 80–90 km/h, averse torențiale, cu acumulări de peste 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de dimensiuni medii și posibil mari (3–5 cm diametru).

Localități le vizate sunt Fălticeni, Cornu Luncii, Bosanci, Baia, Râșca, Boroaia, Vadu Moldovei, Rădășeni, Moara, Horodniceni, Vulturești, Bogdănești, Stroiești, Drăgoiești, Bunești și Fântâna Mare.

Codul roșu este valabil până la ora 15.00.

Articolul Cod Roșu de vreme extremă în județul Suceava: Vijelii, grindină și averse torențiale. Care sunt localitățile vizate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Locuitorii din orașe au nevoie de doar un sfert de oră petrecut zilnic în spații verzi pentru îmbunătățirea sănătății mentale, arată un studiu de la Universitatea Stanford.

Cercetătorii au analizat aproape 6.000 de persoane și au descoperit că natura urbană reduce depresia și anxietatea – iar surprinzător, efectul este mai puternic când oamenii stau relaxați decât când fac sport în aer liber.

Pădurile urbane sunt cele mai eficiente, dar orice tip de spațiu verde ajută.

Tinerii sub 25 de ani beneficiază cel mai mult, ceea ce este relevant pentru că majoritatea problemelor de sănătate mintală apar în această perioadă.

Pentru că peste 80% din britanici trăiesc în orașe, cercetătorii speră că datele vor convinge autoritățile să creeze mai multe parcuri mici și să planteze copaci pe străzi.

Calculele lor arată că o creștere de la 20% la 30% a spațiilor verzi dintr-un oraș ar putea preveni numeroase cazuri de boli psihice.

Studiul, publicat în Nature Cities, oferă o „soluție pentru sănătatea mintală” la îndemâna oricui – sunt suficiente 15 minute zilnic petrecute în natură.

Articolul Studiu Universitatea Stanford: 15 minute în natură îmbunătățesc starea psihică, chiar fără mișcare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În China, timpul de așteptare pentru interviurile de viză în SUA este atât de mare încât unii studenți au renunțat. Universitățile din Hong Kong primesc solicitări de transfer din partea studenților străini aflați în SUA, iar cererile internaționale pentru programele de licență din Marea Britanie au crescut puternic.

Administrația președintelui Donald Trump a făcut presiuni asupra colegiilor americane pentru a reduce dependența de înscrierile internaționale și a adăugat noi niveluri de control pentru studenții străini, ca parte a campaniei sale împotriva imigrației.

Guvernul SUA a încercat să deporteze studenți străini implicați în activism pro-palestinian. În primăvară, a revocat brusc statutul legal al mii de studenți internaționali, inclusiv unii a căror singură interacțiune cu legea a fost o amendă de circulație. După ce și-a schimbat decizia, guvernul a suspendat noile programări pentru vize de student, introducând un proces de verificare a conturilor de social media ale aplicanților.

Conform unei analize realizate de NAFSA, noile înscrieri internaționale în SUA ar putea scădea în această toamnă cu 30% până la 40%. Mulți studenți internaționali plătesc taxele integrale, astfel că absența lor ar afecta și bugetele universităților.

Articolul Tot mai mulți studenți aleg universități din afara SUA, din cauza restricțiilor impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Totuși, ieșirile lor recente depășesc orice limită – fac din nou dovada unei micimi greu de imaginat, a lipsei oricărei înțelegeri reale a democrației, a respectului și a civilizației. Refuz să intru în logica politicii bazată pe ură a acestui partid. Și refuz să mă refer la membrii USR din Guvern – nici măcar la cel care, vremelnic, ocupă fotoliul de ministru al Apărării. Nu am obiceiul să comentez despre cei care mi-au succedat într-o funcție. Spun doar atât: fotoliul de ministru al Apărării nu este unul obișnuit. Este o demnitate aparte, cu totul diferită de celelalte dintr-un Cabinet – poate doar cu excepția celei de prim-ministru”, scrie fostul ministrul al Apărării, Mihai Fifor, pe Facebook.

Conform social-democratului, funcția de ministru al Apărării „te scoate din logica strict politică și te obligă la onoare, echilibru, responsabilitate și respect. Măcar din solidaritate cu cei în mijlocul cărora ajungi – militarii români, cei care au jurat să-și apere patria, chiar și cu prețul vieții”.

„Din păcate, sunt oameni de care nu se lipește această onoare. Nici înțelegerea statutului, nici demnitatea. Să explic ce înseamnă să fii om de stat? Ce înseamnă să te ridici la nivelul unei asemenea misiuni? Ar fi, probabil, timp pierdut. Funeraliile unui fost șef de stat – indiferent cum s-ar fi numit el – fac parte din însăși funcționarea instituțională a unei democrații europene. Sunt expresia continuității, a respectului față de funcția supremă în stat, față de istorie și față de memoria colectivă. Asta nu pot sau nu vor să înțeleagă acești haiduci autoproclamați ai democrației, care și-au făcut o profesie din „salvarea României”, arată Fifor.

România nu se salvează cu „aroganță, incultură și lipsă de caracter”

Acesta adaugă că România nu se salvează cu „aroganță, incultură și lipsă de caracter. România nu are nevoie de progresiști de carton care își bat joc de valorile esențiale ale statului, ci de oameni care înțeleg rostul funcțiilor publice, simbolistica lor și greutatea pe care o poartă în momente-cheie”.

„Respectul pentru instituții, pentru istorie, pentru memoria celor care au condus statul român – fie că au făcut-o bine, fie că au greșit – nu este opțional. Este parte din fibra unei democrații sănătoase. Cine nu poate înțelege asta, nu are ce căuta în fruntea treburilor publice. Acești oameni care astăzi disprețuiesc formalitățile statului, batjocoresc simbolurile și confundă zgomotul cu curajul civic, vor rămâne în istorie doar ca niște episoade rușinoase. Nici măcar nu vor fi pomeniți pentru ceea ce au construit – pentru că n-au construit nimic. Doar au distrus punți, au cultivat ura și au aruncat cu noroi în tot ce nu înțeleg. Slujirea statului nu se face cu ură, ci cu echilibru și cu asumare. Cu înțelepciunea de a separa lupta politică de datoria instituțională. Cu demnitatea de a înțelege că funcțiile nu sunt ale tale, ci ale statului, iar tu ești doar un trecător, chemat să le onorezi – nu să le batjocorești. România merită mai mult. Și românii simt foarte bine cine servește țara cu respect și cine doar mimează interesul public, făcând, de fapt, jocuri mici cu pretenții mari”, își încheie postarea Mihai Fifor.

Articolul Fifor, atac la adresa USR: Este greu de suportat lipsa de educație și de bun-simț al unora dintre cei de la USR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Armata israeliană, prin intermediul unității sale de informații Unit 8200, a implementat un sistem extins de supraveghere care înregistrează și stochează zilnic milioane de convorbiri telefonice ale palestinienilor din Gaza și Cisiordania.

Informațiile au fost dezvăluite într-o investigație realizată de The Guardian, în colaborare cu publicațiile +972 Magazine și Local Call.

Sistemul, lansat în 2022, folosește platforma de cloud Microsoft Azure, unde Unit 8200 deține un spațiu dedicat, separat de restul clienților, pentru stocarea acestui volum uriaș de date.

Acordul a fost parafat în urma unei întâlniri discrete desfășurate în 2021 între CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, și șeful Unității 8200, Yossi Sariel, la sediul Microsoft din apropierea orașului Seattle.

Potrivit investigației, Microsoft susține că Nadella nu a fost informat despre natura exactă a datelor care urmau să fie stocate.

Cu toate acestea, documente interne și mărturii ale angajaților companiei și ai serviciilor israeliene sugerează că Azure găzduiește arhive masive de comunicații private palestiniene.

Sistemul permite Unității 8200 să păstreze convorbirile pe termen lung, oferind o capacitate de supraveghere fără precedent asupra populației palestiniene.

Investigația atrage atenția asupra implicațiilor legale și etice ale colaborării dintre un gigant tech american și o structură militară de spionaj, mai ales în contextul conflictului israeliano-palestinian și al preocupărilor globale legate de dreptul la viață privată.

Articolul Israel folosește cloud-ul Microsoft pentru supravegherea în masă a palestinienilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul separatist sârbo-bosniac Milorad Dodik a fost demis miercuri din funcția de președinte al Republicii Srpska, entitatea sârbească din Bosnia, de către autoritățile electorale bosniace. Decizia a venit după ce instanța de apel a confirmat vineri sentința care l-a condamnat pe Dodik la un an de închisoare și i-a interzis desfășurarea de activități politice timp de șase ani, potrivit AP News.

Avocații lui Dodik fac apel

Comisia Electorală Centrală din Bosnia a precizat că Dodik are dreptul să facă apel în două zile de la primirea notificării oficialeși că alegerile prezidențiale anticipate vor avea loc la 90 de zile de la această decizie. Ultimele alegeri pentru președintele sârbo-bosniac au avut loc în 2022.

Avocații lui Dodik au precizat că intenționează să facă apel la Curtea Constituțională a Bosniei și Herțegovinei și că vor solicita amânarea punerii în aplicare a sentinței.

Asemenea deciziilor instanțelor, Dodik a respins vehement verdictul autorității electorale, și a declarat că va continua să exercite funcția de președinte al Republika Srpska atâta timp cât va beneficia de sprijinul parlamentului din entitatea sârbească.

Deși condamnat definitiv, „nu poate fi pus după gratii”

„Nu putem să-l punem după gratii, asta este imposibil. Nu putem să-l interzicem din activitatea politică. Ce a făcut până acum, va face și de acum înainte”, a declarat Nenad Stevandic, președintele parlamentului din Republika Srpska.

Guvernul din Republika Srpska consideră că decizia instanței este „neconstituțională și motivată politic” și a primit sprijin din partea președintelui sârb Aleksandar Vucic și a prim-ministrului ungar Viktor Orban, care și-au exprimat solidaritatea față de liderul separatist, criticând verdictul.

Liderul separatist le-a dezvăluit vineri simpatizanților săi că „va solicita ajutor Rusiei și  administrației SUA” în privința condamnării sale.

UE: verdictul instanței este „obligatoriu și trebuie respectat”

De-a lungul timpului, Dodik a fost acuzat de corupție și de promovarea unor politici pro-Rusia, iar activitățile sale separatiste au dus la impunerea de sancțiuni internaționale împotriva sa de către administrația americană.

Uniunea Europeană a subliniat însă că verdictul instanței este „obligatoriu și trebuie respectat”, iar Bosnia trebuie să întărească statul de drept pentru a avansa în procesul de aderare la blocul comunitar. Acțiunile separatiste și pro-ruse ale lui Dodik au încetinit avansul Bosniei în procesul de integrare europeană.

Din nou tensiuni în Bosnia

Amenințările lui Dodik, de separare a Republicii Srpska de Bosnia și unirea acesteia cu Serbia, amintesc de tensiunile din perioada războiului din 1992-1995, când conflictul dintre etnicii sârbi și restul populației bosniace a dus la moartea a aproximativ 100.000 de persoane și milioane de strămutări.

Acordurile de la Dayton, care au pus capăt războiului, au creat un sistem politic complex în Bosnia, cu două entități autonome și o președinție rotativă. În ciuda acestui sistem de guvernare, Dodik a intrat în conflict de mai multe ori cu înaltul reprezentant internațional, Christian Schmidt, care are autoritatea de a impune legi și decizii în Bosnia, potrivit Acordului de la Dayton.

Articolul Milorad Dodik a fost demis din funcția de președinte al Republicii Srpska apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O bombă britanică neexplodată, rămasă din Al Doilea Război Mondial, a fost descoperită în centrul orașului Dresda, Germania. Autoritățile au evacuat mii de persoane și au anunțat că dispozitivul va fi detonat controlat la fața locului.

Conform ABC News, autoritățile germane au evacuat miercuri mii de persoane din zona centrală a orașului Dresda, după descoperirea unei bombe neexplodate din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Va fi dezamorsată la fața locului

Dispozitivul de aproximativ 250 de kilograme, de fabricație britanică, a fost găsit în apropierea podului Carola, în timpul unor lucrări de degajare.

Poliția din Saxonia a anunțat că bomba este echipată cu un detonator și că nu poate fi mutată în siguranță, motiv pentru care va fi dezamorsată la fața locului.

Perimetrul de siguranță are o rază de aproximativ 1.000 de metri, iar evacuarea s-a încheiat în jurul orei 9:00 dimineața, ora locală.

„Serviciile de urgență controlează acum zona restricționată. Deîndată ce nu vor mai fi persoane în perimetru, va începe operațiunea de dezamorsare”, a transmis Poliția din Saxonia pe rețeaua X.

Articolul Mii de oameni au fost evacuați din Dresda, după ce a fost descoperită o bombă de 250 de kg, din Al Doilea Război Mondial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Unul dintre cele mai vizibile ONG-uri estoniene de ajutor umanitar pentru Ucraina, Slava Ukraini, este acuzat de deturnarea a sute de mii de euro din fonduri donate de populație. Ancheta procurorilor a vizat-o direct pe Johanna-Maria Lehtme, cofondatoare a organizației, acuzată că a abuzat de încrederea publică și a semnat contracte păguboase în numele ONG-ului.

Potrivit rechizitoriului, citat de Radiodifuziunea publică estoniană, Lehtme ar fi redirecționat 44.500 de euro către ONG-ul ucrainean All For Victory sub pretextul transportului de ajutoare, deși aceeași sumă fusese deja plătită în baza unui contract separat cu firma ucraineană IC Construction. Procurorii afirmă că „firma nu a prestat niciun serviciu logistic, iar banii au fost folosiți pentru cheltuieli interne și salarii”.

Daunele depășesc 450.000 de euro

„Prin aprobarea plății, Johanna-Maria Lehtme a deturnat 44.500 de euro în beneficiul celor două entități ucrainene, compania IC Construction și ONG-ul All For Victory, comițând astfel delapidare”, a declarat procurorul de stat Sigrid Nurm.

În total, daunele provocate ONG-ului Slava Ukraini depășesc 450.000 de euro, bani care ar fi trebuit să ajungă în sprijinul civililor ucraineni afectați de război.

Atât compania ucraineană IC Construction, cât și ONG-ul All For Victory au încasat sume semnificative pentru servicii care fie nu au fost prestate, fie au fost supraevaluate. Chiar dacă nu sunt inculpate, rolul lor activ în mecanismul financiar pus în mișcare de Lehtme indică o cooperare care a făcut posibilă deturnarea fondurilor.

Fondurile umanitare manipulate prin parteneri ucraineni

Diferențele dintre cele două entități colaboratoare au fost esențiale în schema investigată. All For Victory nu avea capacitatea legală de a emite facturi sau de a aplica adaosuri, în timp ce IC Construction putea face acest lucru, fapt ce a dus la majorarea artificială a costurilor, spun anchetatorii.

Deși numai șefa organizației din Estonia este acuzată oficial de delapidare, pentru că ea a semnat contractele, faptele descrise în rechizitoriu sugerează o complicitate evidentă din partea entităților beneficiare.

Ancheta a confirmat că proiectele umanitare prezentate publicului au fost duse la capăt, iar donațiile de aproximativ 6,5 milioane de euro primite de organizație au ajuns, în cele din urmă, la persoanele aflate în nevoie.

Eroină națională anchetată penal

Lehtme a fost una dintre cele mai vizibile figuri publice din Estonia în 2022, anul invaziei ruse în Ucraina. Pentru activitatea sa umanitară, ea a primit titlul de „Europeanca Anului”, iar în 2023 a fost aleasă deputat în Parlamentul Estoniei. A renunțat la mandatul de deputat imediat ce au apărut primele suspiciuni privind activitatea ONG-ului.

Investigațiile jurnaliștilor estonieni au scos la iveală că Lehtme fusese acuzată de delapidare și într-un loc de muncă anterior.

ONG-ul Slava Ukraini și-a încheiat activitatea în octombrie 2024, după ce publicul a încetat să mai doneze.

Articolul Bani pentru ucraineni, pierduți pe drum: Slava Ukraini, investigată pentru delapidare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, prețurile petrolului au crescut miercuri, recuperând pierderile din sesiunea precedentă, când au atins cel mai scăzut nivel din ultimele cinci săptămâni.

Investitorii au reacționat la amenințările președintelui Donald Trump privind impunerea unor tarife suplimentare asupra Indiei, din cauza importurilor sale consistente de țiței din Rusia.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 1,3%, la 68,54 dolari/baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,4%, până la 66,08 dolari/baril.

„Prețurile petrolului sunt în creștere, deoarece piața urmărește reacțiile Indiei și Chinei la amenințarea cu sancțiuni secundare”, a explicat Ashley Kelty, analist la Panmure Liberum.

Potrivit acestuia, este posibil ca India să-și reducă achizițiile de petrol rusesc

Totuși, o oprire completă este puțin probabilă, în condițiile în care importurile ieftine au adus profituri considerabile.

Trump a reiterat marți că India ar putea fi vizată de taxe vamale suplimentare dacă nu își revizuiește politica energetică față de Rusia.

Atât India, cât și China sunt printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc.

Tensiunile internaționale s-au amplificat și odată cu vizita trimisului american Steve Witkoff la Moscova, într-o misiune de ultim moment pentru a încerca deblocarea conflictului din Ucraina, înainte de expirarea unui ultimatum impus de Trump Rusiei pentru a accepta un acord de pace.

„Războiul din Ucraina rămâne un factor de incertitudine, iar amenințările cu escaladarea tarifelor vor susține prețurile petrolului pe termen scurt,” au notat analiștii Roth Capital Markets, adăugând că impactul asupra exporturilor rusești ar putea fi limitat, întrucât China ar putea absorbi o mare parte din țițeiul livrat de Moscova.

Articolul Prețul petrolului își revine după amenințările lui Trump privind cumpărătorii de țiței rusesc apare prima dată în Mediafax.