Mediafax

Guvernul Sloveniei a publicat miercuri o declaraţie.

„Guvernul a interzis astăzi importul de bunuri provenite din aşezările din teritoriile ocupate, inclusiv o interdicţie de a eluda interdicţia privind aceste importuri”, au transmis autorităţile, potrivit AP

Prim-ministrul ţării a adăugat propriile critici la adresa Israelului.

„Acţiunile guvernului israelian, inclusiv construirea de aşezări ilegale, exproprierile, strămutarea forţată a populaţiei palestiniene, distrugerea locuinţelor acestora… constituie încălcări grave şi repetate ale dreptului internaţional umanitar. Aceste acţiuni nu numai că ameninţă viaţa şi demnitatea populaţiei palestiniene, ci şi fundamentele ordinii internaţionale”, a declarat Robert Golob, citat de agenţia de ştiri STA.

Majoritatea comunităţii internaţionale consideră aşezările israeliene ca fiind ilegale. Israelul consideră aşezările legale conform propriilor legi. Totuşi, unele aşa-numite „avanposturi” nu sunt considerate legale, dar sunt adesea tolerate şi uneori sunt legalizate.

Slovenia este prima ţară din UE care a interzis toate schimburile de arme cu Israelul, ca urmare a crizei umanitare din Gaza.

Articolul Un stat interzice importurile produselor din teritoriile palestiniene ocupate de Israel apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În zilele de 5-6 august 1929, greva minerilor din Valea Jiului, pornită din nemulțumirea față de condițiile grele de muncă și salariile mici, s-a transformat într-o confruntare sângeroasă soldată cu zeci de morți și sute de răniți.

Greva minerilor din Lupeni – începutul revoltei

În dimineața de 5 august 1929, aproximativ 3.000 de mineri de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ștefan și Carolina au refuzat să mai intre în subteran și s-au îndreptat spre centrul orașului Lupeni. Ortacii au ocupat Uzina Electrică din localitate, oprind activitatea acesteia. Autoritățile au considerat gestul lor o amenințare gravă și au chemat armata pentru a restabili ordinea.

Intervenția armatei și masacrul care a urmat

În noaptea de 5 spre 6 august, în Lupeni au fost aduse o companie de grăniceri și un regiment de infanterie. Dimineața, trupele au încercat să repornească uzina electrică, însă minerii au menținut un cordon uman în jurul acesteia. Procurorul de stat a cerut protestatarilor să se retragă, dar cererea a fost ignorată.

În urma ordinului primit, cinci companii de soldați au deschis focul asupra mulțimii. Când focurile de armă au încetat, peste 200 de oameni zăceau la pământ. Raportările oficiale au vorbit despre 22 de morți, în timp ce alte surse au menționat până la 58 de victime și peste 200 de răniți.

Reacția internațională și relatările The New York Times

Masacrul de la Lupeni a avut un ecou puternic în presa internațională. The New York Times a publicat mai multe articole despre eveniment, descriind scenele drept „o adevărată vânătoare de oameni”. În ediția din 7 august 1929, ziarul relata:

„16 mineri români uciși de soldați. Un alt raport arată că 58 au murit, iar 200 au fost răniți, după ce trupele au deschis focul asupra greviștilor.”

În zilele următoare, publicația americană a continuat să transmită informații despre drama din Lupeni, menționând că victimele erau îngropate în grabă, sub pază militară, iar localnicii erau ținuți la distanță cu baionetele.

Stare de asediu și represiune

După masacru, autoritățile au instituit starea de asediu. Orașul Lupeni a fost împânzit de soldați, restaurantele și hotelurile au fost închise, iar vânzarea de alcool a fost interzisă. Sute de mineri au fost arestați, iar zeci de persoane au fost date dispărute.

Minele din Lupeni aparțineau, la acea vreme, unui consorțiu bancar condus de liberali, iar unul dintre directori era Gheorghe Tătărăscu, fost ministru de interne.

Comemorarea eroilor minerilor în 2025

Astăzi, 6 august 2025, în orașele Văii Jiului are loc comemorarea celor care și-au pierdut viața în masacrul din 1929. Ziua Minerului este marcată prin ceremonii și depuneri de coroane la monumentele ridicate în memoria victimelor.

Masacrul de la Lupeni rămâne un simbol al luptei pentru drepturile muncitorilor și un avertisment despre consecințele represiunii violente împotriva protestelor sociale.

Articolul 96 de ani de la Masacrul de la Lupeni. Una dintre cele mai sângeroase revolte ale minerilor din istoria României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE:

Cinci militari au fost împuşcaţi miercuri la baza armatei din Fort Stewart, Georgia, a anunţat armata într-o postare pe reţelele de socializare.

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Baza militară Fort Stewart din Georgia este închisă miercuri ca urmare a apariţiei unui atacator înarmat, a declarat un purtător de cuvânt pentru AP. Acesta a anunţat pe Facebook că „au fost raportate victime şi situaţia continuă”. Nu este clar dacă victimele includ răniţi, decese sau ambele.

Tot pe Facebook, reprezentanţii bazei militare au transmis personalului din zona închisă să „rămână înăuntru, să închidă şi să încuie toate ferestrele şi uşile”.

Situat la aproximativ 64 de kilometri sud-vest de Savannah, Fort Stewart este cel mai mare post al armatei la est de râul Mississippi. Găzduieşte mii de militari din Divizia a 3-a de Infanterie şi membri ai familiilor.

„Din cauza stării de izolare, toate porţile de la Fort Stewart sunt închise în prezent”, au transmis reprezentanţii armatei pe reţelele de socializare.

Guvernatorul Georgiei, Brian Kemp, este în contact cu forţele de ordine care intervin, au anunţat autorităţile.

Articolul Atac armat la o bază militară din SUA. Autorităţile anunţă că sunt mai multe victime apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Având în vedere decizia Guvernului României de a declara ziua de 7 august 2025 zi de doliu național, în memoria fostului președinte al României, Ion Iliescu, Federația Română de Fotbal anunță un moment de reculegere la partidele din această etapă a Cupei României”, se arată în comunicatul emis de FRF.

Federația Română de Fotbal a decis recent ca meciurile din turul 2 al Cupei României să fie precedate de un moment de reculegere dedicat memoriei lui Ion Iliescu. Cu toate acestea, nu toată lumea s-a conformat, ba chiar unii suporteri au scandat „mai bine mort decât comunist”

La meciul de astăzi din Cupa României, Flacăra Moreni – Chindia Târgoviște, momentul de reculegere în memoria lui Ion Iliescu a fost bruiat de huiduieli și de scandări anti Iliescu.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Unici’48 (@unici48nou)

Mai mult decât atât, tot în cadrul Cupei României, jucătorii echipei Poli Timișoara au refuzat momentul de reculegere în memoria lui Ion Iliescu. În timp ce arbitrii s-au îndreptat spre centrul terenului, fotbaliștii lui Poli au intrat în propria jumătate și au început să paseze mingea, ignorând complet momentul de reculegere și refuzând să-si prezinte omagiile pentru primul președinte prost decembrist.

În același timp, galeria Politehnicii a scandat cu aplomb și a interpretat „Imnul Golanilor”, versuri cu mesaj anti-comunist și anti-regim politic: „Mai bine haimana decât trădător / Mai bine huligan decât dictator / Mai bine golan decât activist / Mai bine mort decât comunist”

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Ultras România 1918 (@ultrasromania_1918)

Totodată, înainte de meciul Clinceni – Progresul Spartac, jucătorii au respectat momentul, însă galeria a scandat numele echipei.

Ion Iliescu a fost primul președinte al României ales democratic după Revoluția din 1989. A condus țara în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004.

Fostul președinte a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Acesta avea cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI.

Articolul Momentul de reculgere pentru Ion Iliescu boicotat pe mai multe stadioane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

S.C. GEKO FAIRY LAND SRL, cu sediul în municipiul București, sector 3, Str. Drumul Gura Făgetului, nr. 58-70, bloc 2, etaj Parter, ap. 10, cod poștal 032601 anunță publicul interest asupra depunerii solicitării de obținere a autorizației de mediu pentru obiectivul „Centrală electrică fotovoltaică cu puterea instalată de 2900 kWp amplasată pe sol”, privind activitatea de producere de energie electrică din surse regenerabile ce se desfășoară în str. Eroilor, nr. 163B, loc. Băilești, județul Dolj.

Informatiile privind potențialul impact asupra mediului pot fi consultate la sediul APM Dolj, str. Petru Rareș, nr. 1, zilnic între orele 9-14. Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Dolj în termen de 15 zile de la data apariției anunțului în presă.

Articolul MODEL PENTRU ANUNȚUL PUBLIC la procedura de autorizare (P) apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După Revolutia din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit sa stea departe de Romania încă aproape 8 ani, fostul suveran fiind umilit în mai multe randuri de regimul fostului presedinte Ion Iliescu.

Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost escortat rapid afară din țară. În 1995, i s‑a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, obligându‑l să transmită un mesaj înregistrat.

Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu i-a adresat regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un boşorog care ar trebui să‑şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”. Această remarcă reflecta dorința regimului Iliescu de a minimaliza rolul simbolic al fostului suveran în perioada imediat post‑Ceaușescu.

După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR

După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă încercarea sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima tentativă a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce a aflat că i-a fost respinsă viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română, scrie Descoperă.ro.

Permisiunea de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul populației a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au interzis ulterior accesul în România timp de cinci ani.

În 1994, după o nouă tentativă de revenire, PDSR a cerut Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși apucase să coboare pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor două episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013.

Cum a justificat Iliescu decizia?

Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale.

Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare.

De ce se temea Iliescu de Regele Mihai

Ion Iliescu nu se temea că redobândirea cetățeniei române de către Regele Mihai și revenirea acestuia în țară ar putea declanșa un val monarhist care să amenințe forma de guvernământ republican.

Temerea sa reală era legată de puterea simbolică imensă a fostului suveran, ilustrată clar în 1992, când, cu ocazia Paștelui, sute de mii de oameni din București și din întreaga țară s-au adunat pentru a-i asculta discursul rostit de la balconul hotelului Continental.

Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. De altfel, invitația din 1992 a fost, în mare parte, un gest calculat, menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate cererile Regelui de a reveni în România au fost respinse.

La 21 de ani de la revoluție Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu

Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară, într-un context politic favorabil, în care PNȚCD (partid aflat la guvernare) era format în mare parte din susținători ai monarhiei. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat, considerând inițiativa inadecvată, opinie împărtășită și de majoritatea monarhiștilor.

După revenirea la Cotroceni în 2001, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă, folosind apelativul „Sire” în scrisoarea trimisă. Cu acea ocazie, la fel ca și în alte întâlniri ulterioare, cei doi și-au strâns mâna, marcând gesturi de reconciliere simbolică.

Abia la 21 de ani după Revoluţie, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu.

Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui

După aceste tensiuni, Iliescu a adoptat un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și‑a făcut datoria cu onoare și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în condiții dificile. A vorbit despre patriotismul său în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării.

„Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene.

Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său. 

Articolul De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunţul a fost făcut pe Facebook.

„Debirocratizarea şi facilitarea accesului pacienţilor la servicii medicale esenţiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în faţa oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem şi că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid şi mai corect pentru pacienţi. Venim cu un pas concret în această direcţie. Împreună cu preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horaţiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienţii cu afecţiuni cronice care sunt înrolaţi în anumite programe naţionale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de aşteptare, va simplifica accesul la tratamente şi va ajuta pacienţii să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a transmis ministrul Sǎnǎtǎţii, Alexandru Rogobete.

Concret, pacienţii se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, în următoarele situaţii:

• Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice – la medicii de specialitate desemnaţi în programul naţional pentru prescrierea tratamentelor şi materialelor sanitare specifice.
• Hemofilie şi talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului naţional.
• Boli rare – la specialiştii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie şi altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare.
• Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienţii înrolaţi în Programul naţional de control al tuberculozei.
• HIV/SIDA – la medicul infecţionist pentru pacienţii înrolaţi în Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA.
• Sănătatea femeii şi copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie şi genetică medicală, pentru diagnostic pre- şi postnatal, dar şi pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

„Este vorba despre pacienţi care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament”, a precizat ministrul Sănătăţii.

Articolul Pacienţii cronici vor avea acces fără bilet de trimitere la specialist, în anumite condiţii. Anunțul făcut de ministrul Sănătății apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul din Ghana a anunţat că printre victimele accidentului de elicopter de miercuri sunt miniştrii apărării şi ai mediului din naţiunea vest-africană. De asemenea, au murit un lider politic, un consilier din domeniul securităţii şi membri ai echipajului, potrivit AP.

Armata a declarat că elicopterul a decolat miercuri dimineaţă din capitala Accra, spre Obuasi, o zonă minieră de aur din regiunea Ashanti. Ulterior, elicopterul a dispărut de pe radar.

Guvernul din Ghana a descris accidentul drept o „tragedie naţională”.

Accidentul de miercuri a fost unul dintre cele mai grave dezastre aeriene din Ghana din ultimii 15 ani. În mai 2014, un elicopter de serviciu s-a prăbuşit în largul coastei, omorând cel puţin trei persoane. În 2012, un avion de marfă a depăşit pista din Accra şi s-a izbit de un autobuz plin de pasageri, ucigând cel puţin 10 persoane.

Articolul Elicopter prăbuşit în Ghana. Printre victime sunt doi miniştri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Italia construiește cel mai lung pod suspendat din lume, din bugetul de apărare, la scurt timp după ce un comisar european afirma că drumurile din Europa nu sunt adecvate pentru deplasarea rapidă a tancurilor.

După cinci decenii de amânări, Italia face un pas istoric: guvernul a aprobat definitiv construirea celui mai lung pod suspendat din lume, care va traversa strâmtoarea Messina și va conecta insula Sicilia de regiunea Calabria. Proiectul, evaluat la 13,5 miliarde de euro, este susținut financiar de stat și are ca termen de finalizare anul 2032.

„Va fi cel mai lung pod suspendat din lume. O astfel de infrastructură reprezintă un accelerator al dezvoltării”, a declarat miercuri vicepremierul Matteo Salvini, citat de Le Figaro.

Capabil să reziste furtunilor și cutremurelor

Potrivit proiectului, construcția ar trebui să fie o performanță inginerească spectaculoasă : două turnuri de 400 de metri înălțime vor susține, prin cabluri portante, o deschidere suspendată de 3300 de metri, reprezentând un record mondial.

Podul va include două linii de cale ferată centrale și câte trei benzi auto pe fiecare sens, fiind proiectat să reziste atât vânturilor puternice, cât și cutremurelor, într-o zonă seismică activă, precum strâmtoarea Messina: „Este o performanță tehnică capabilă să reziste vânturilor violente și cutremurelor”, spun proiectanții.

Un vis de o jumătate de secol

Guvernul italian susține că proiectul va genera zeci de mii de locuri de muncă și va aduce dezvoltare economică în două dintre cele mai sărace regiuni ale țării: Sicilia și Calabria.

Însă proiectul nu este lipsit de controverse. Ecologiștii denunță impactul asupra mediului, opoziția costurile uriașe și riscul ca, la fel ca multe alte lucrări publice italiene, podul să nu fie niciodată finalizat. Podul de la Messina a avut mai multe începuturi eșuate în ultimele decenii, primele planuri fiind schițate încă din urmă cu peste 50 de ani.

Infrastructură cu etichetă militară

Contractul a fost atribuit consorțiului Eurolink, condus de grupul italian Webuild, care câștigase licitația în 2006. După criza economică, proiectul a fost suspendat, dar consorțiul a rămas titularul contractului pentru versiunea relansată.

De această dată, Roma are o motivație suplimentară pentru a merge mai departe: a clasificat costul podului drept cheltuială de apărare, în contextul angajamentului Italiei de a crește bugetul militar la 5% din PIB, alături de alți aliați NATO.

„1,5% din acest buget poate fi folosit pentru infrastructuri legate de apărare”, susține guvernul, argumentând că Sicilia găzduiește o bază NATO.

Articolul Italia construiește cel mai lung pod suspendat din lume, din bugetul de apărare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O analiză a agențiilor de turism elene, preluată de novinite.com, evidențiază faptul că, în ciuda aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, numărul de turiști din nordul Greciei nu a crescut.

Reprezentanții industriei turistice spun că prețurile ridicate ale serviciilor turistice sunt principala problemă pentru care traficul de turiști nu crește.

Proprietarii de hoteluri de la Salonic spun că de vină este căldura excesivă din iulie pentru afluxul prea mic de turiști, iar în regiunea Pieria, supranumită și „Riviera Grecească”, numărul turiștilor a rămas constant: nici nu a crescut, nici nu a scăzut.

Rată de ocupare ușor mai scăzută în Halkidki, față de anul trecut, în aceeași perioadă

Halkidiki, una dintre cele mai populare destinații pentru turiștii din Balcani, a avut o rată de ocupare hotelieră de 85% în iulie – o cifră ușor sub nivelul de anul trecut, arată analiza agențiilor turistice elene, care observă o creștere a număruui de turiști italieni și germani și o scădere a numărului de turiști britanici.

Turiștii români și bulgari continuă să viziteze în număr asemănător cu cel din anii anteriori, iar intrarea în Schengen nu a impulsionat în niciun fel turismul.

Rezervările preliminare pentru luna august anticipează, totuși, niște rezultate semnificativ mai bune.

Cea mai mare îngrijorare sunt prețurile

Însă, se arată în analiza agențiilor turistice, cea mai mare îngrijorare rămân prețurile.

Creșterea constantă a prețurilor pentru cazare și servicii descurajează turiștii, chiar și pe cei care au o tradiție în a-și petrece vacanțele aici.

Unii turiști invocă și problemele de infrastructură la unitățile mici (alimentarea nesigură cu apă, penele frecvente de curent, probleme care lipsesc în hotelurile de 5 stele).

Prin urmare, marii pierzători sunt hotelurile mici, care nu doar că au probleme cu infrastructura, nici camerele nu și le ocupă.

Articolul Analiză: Intrarea în spațiul Schengen a României și Bulgariei nu au impulsionat turismul în Balcani apare prima dată în Mediafax.