Mediafax

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de Ordin pentru aprobarea „Codului de Conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului” pentru mediul preuniversitar.

Conform reprezentanților ministerului, Codul reprezintă un pas important pentru „construirea unui mediu educațional sigur, incluziv și respectuos, în care valorile democratice, drepturile omului și responsabilitatea civică să fie cultivate constant în rândul elevilor, profesorilor și întregii comunități școlare”.

Persoanele și instituțiile interesate să contribuie cu sugestii și observații o pot face în următoarele zece zile.

Articolul Ministerul Educației lansează în dezbatere Codul pentru prevenția și sancționarea xenofobiei și negării Holocaustului în mediul preuniversitar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Honda Civic Type R, generația FL5, a doborât recordul de viteză pentru automobilele de serie cu punte motoare față, atingând timpul 1:57.189, în cadrul unui eveniment ce a avut loc pe circuitul de viteză MotorPark România, în data de 14 iulie.

Astfel, modelul emblematic a confirmat încă o dată ADN-ul de mașină construită pentru performanță pură. Timpul înregistrat este cu peste o jumătate de secundă mai rapid decât timpul etalon anterior, stabilit tot cu modelul Honda Civic Type R, generația precedentă, FK8.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21168

Articolul HONDA CIVIC TYPE R (FL5) STABILEȘTE UN NOU RECORD apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe platforma X că „Europa este alături de Franța, în contextul în care cele mai grave incendii de vegetație din istoria sa recentă fac ravagii în Aude. Gândurile mele sunt alături de pompierii curajoși care luptă împotriva flăcărilor. Suntem pregătiți să mobilizăm resursele rescUE pentru a sprijini eforturile de a ține incendiile sub control”.

Programul rescUE reprezintă o rezervă strategică de capacități de răspuns la dezastre care include avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor, spitale de campanie și echipamente medicale.

Incendiul, izbucnit marți în apropierea localității La Ribaute, a cuprins peste 16.000 de hectare, iar bilanțul preliminar indică un deces, 13 persoane rănite și trei dispărute.

Premierul François Bayrou a calificat situația drept „un dezastru de o amploare fără precedent”, iar peste 2.000 de pompieri sunt mobilizați pentru a ține sub control incendiul.

Articolul Comisia Europeană oferă sprijin Franței în lupta cu incendiile de vegetație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anchetatorii sud-coreeni au cerut joi un mandat de arestare pentru Kim Keon Hee, soția fostului președinte Yoon Suk Yeol, aflat în prezent în detenție. Autoritățile o acuză de corupție, manipulare bursieră și trafic de influență politică, într-un scandal care zguduie din temelii scena politică de la Seul.

Kim a fost interogată miercuri timp de aproximativ șapte ore, fiind suspectată că, împreună cu soțul ei, a influențat abuziv nominalizările partidului conservator pentru alegerile parlamentare parțiale din 2022. Alte acuzații includ primirea de bijuterii și cadouri printr-un prezicător, intermediar pentru un oficial al Bisericii Unificării care căuta favoruri politice, potrivit AP News.

Există riscul unei accidentări, spun anchetatorii

„Suntem îngrijorați că, dacă rezistența continuă, ar putea exista riscul unor accidentări”, au declarat anchetatorii, după ce fostul președinte Yoon a refuzat din nou să fie adus la audieri. El s-a opus printr-un gest extrem: s-a întins pe podeaua celulei în lenjerie, refuzând colaborarea timp de o oră.

La sosirea în sediul unde a fost audiată, Kim le-a spus reporterilor: „Îmi cer scuze pentru îngrijorarea provocată opiniei publice”, descriindu-se drept „o persoană lipsită de importanță” și sugerând că va nega acuzațiile care i se aduc.

Trei investigații declanșate după schimbarea puterii

Scandalul se adâncește odată cu lansarea unor investigații speciale aprobate de noul președinte liberal Lee Jae Myung. Sunt anchetate trei situații de interes național: impunerea legii marțiale de către Yoon în decembrie 2024, acuzațiile împotriva soției sale și moartea unui infanterist marin în timpul unei misiuni de salvare în 2023, incident pe care liberalii susțin că fostul guvern a încercat să îl mușamalizeze.

Pe durata mandatului său, Yoon a respins în mod constant apelurile de a permite o anchetă asupra soției sale, calificând acuzațiile drept „atacuri politice fără temei”.

Între timp, reacțiile din spațiul public și politic sugerează că fostul președinte se confruntă cu o presiune tot mai mare, iar unii comentatori se întreabă dacă recentele acuzații care o vizează pe Kim Keon Hee nu au contribuit la pierderea sprijinului public și la escaladarea confruntării cu opoziția liberală.

Articolul Procurorii sud-coreeni solicită arestarea soției fostului președinte Yoon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Solemnitatea momentului înmormântării lui Ion Iliescu a fost pervertită în fața unei țări întregi de o inadmisibilă eroare de protocol: pe drapelul care acoperă sicriul a fost așezată o coroană de flori.

În spatele gestului ce ar putea să indice un grad ridicat de respect, stau, în fond, lacune mari de protocol de nivel zero.

„Aceasta este o greșeală gravă. Drapelul national nu este decor și nu se acoperă cu nimic. El reprezintă onoarea supremă acordată celui decedat și trebuie tratat cu cel mai înalt respect. (…) Respectați simbolurile naționale și standardele eticii funerare! Eticheta nu e opțională”, scrie pe Facebook Alex Ruș, care are o experiență de 20 de ani nu doar în domeniul funerar, ci și în cel al protocolui.

„Nimic nu se pune peste drapel. Nici aranjamente florale, nici coroane, nici fotografii. Coroanele și florile: se așază pe stative sau la baza sicriului, nu pe capac. Fotografia și decorațiile: se expun separat, pe suporturi dedicate. Împăturirea drapelului se face conform protocolului, acesta fiind oferit familiei”, arată Alex Ruș în postare.

Textul de lege care nu a fost respectat la înmormântarea lui Ion Iliescu

De altfel, cele sesizate în postare sunt susținute de textul Legii nr 176 din 19 iunie 2023, privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Art. 1, alin. 3: „Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare”.

„Este o eroare gravă”, comentează Alex Ruș, „Cine s-a ocupat de ceremonie nu a respectat protocolul. Am mai văzut în cadrul armatei astfel de greșeli”.

Drapelul României ca instituție a trecutului

În spatele combinației de culori, simbolistica drapelului României este profundă și ancorată în chiar istoria poporului român.

Cele trei culori ale drapelului onorează nu doar o țară, ci un trecut și sunt adânc conectate la memoria colectivă.

Cele trei culori ale drapelului au fost adoptate la Revoluția de la 1848, ca simbol de unitate și de libertate, însă ele fuseseră prezente de mult timp pe steagurile Moldovei și Țării Românești.

Stima pe care trebuie s-o purtăm cu toții acestor culori – identitatea noastră culturală – nu este negociabilă.

Articolul Greșeala majoră de protocol la funeraliile lui Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu a fost coborât în criptă.

S-a intonat Imnul României, „Deșteaptă-te, române” în timp ce la mormânt s-au tras 21 de salve de tun.

Acest moment a încheiat, practic, ceremonialul de înmormântare.

Slujba de la Cimitirul Ghencea III a fost una privată și încă nu se știe cine a preluat drapelul ridicat de pe sicriul fostului președinte Ion Iliescu. În mod normal, drapelul de înmânează familiei, însă soția lui Ion Iliescu, Nina, nu a putut participa la înmormântare din cauza stării de sănătate precară.

Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași și a murit în 5 august 2025.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989–1992, dar și ca președinte ales al României între anii 1992–1996 și 2000–2004. Între 1996–2000 și 2004–2008 a fost senator din partea PSD. De asemenea, Iliescu a fost președinte de onoare al PSD.

Ion Iliescu s-a născut în 1930, la Oltenița. El a absolvit Liceul Spiru Haret din București în anul 1949, după care studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București. Apoi, a mers la Institutul Energetic al Universității din Moscova. În timpul șederii sale la Moscova a fost secretar al „Asociației studenților români”.

La 19 august 1956 a fost ales președinte al Comitetului de organizare a Asociațiilor Studențești, apoi al Consiliului (martie 1957). Ulterior a devenit șef de secție la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC. A mai ocupat funcția de șef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR și a fost ministru pentru problemele legate de tineret între 1967 și 1971.

În 1971, Nicolae Ceaușescu, care se simțea amenințat de Iliescu deoarece era văzut de mulți ca un urmaș în funcția de președinte, l-a marginalizat pe îndepărtându-l din funcțiile politice majore. Lui Iliescu i-a fost atribuită funcția de vice-președinte al Consiliului Județean Timiș între 1971 și 1974, apoi cea de președinte al Consiliului Județean Iași (1974-1979). În 1979 a fost numit Președinte al Consiliului Național al Apelor. În 1984 a fost numit director al Editurii Tehnice, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 1989.

Articolul Slujba de înmormântare a fostului președinte Ion Iliescu s-a încheiat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Piața imobiliară a traversat în ultimele săptămâni o perioadă ridicată de efervescență. Aceasta a fost generată de numărul mare de români care au intrat în cursa contra cronometru pentru semnarea antecontractelor de vânzare-cumpărare până la 1 august, dar și de acei dezvoltatorii care au venit în întâmpinarea lor cu discounturi și oferte speciale. În acest context, segmentul rezidențial nou a cunoscut unele corecții la nivelul prețurilor.

Dezvoltatorii au adoptat strategii de accelerare a vânzărilor

„În orașele unde prețurile au crescut semnificativ în ultimele luni, apropierea majorării TVA a dus la strategii de accelerare a vânzărilor din partea dezvoltatorilor, care au preferat să ajusteze ușor prețurile pentru a închide tranzacțiile și a fructifica cerea ridicată înainte de intrarea în vigoare a noii cote. Acest comportament proactiv a generat o ușoară scădere de preț în unele piețe, favorizând o lichiditate mai mare în contextul schimbării legislative. Ne așteptăm să vedem o pondere mai mare a apartamentelor cu 3 camere în tranzacții, pe fondul unei perioade mai calme, necesară pentru a absorbi șocul care vine dinspre modificările fiscale și care va afecta puterea de cumpărare”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Prețul mediu solicitat cumpărătorilor, la nivel național, pentru apartamentele scoase la vânzare, indiferent de vechimea acestora, a ajuns, până la finele lunii trecute, la valoarea de 1.829 euro/mp util, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. S-a putut observa, astfel, o ușoară scădere față de începutul verii când locuințele se vindeau, în medie, cu 1.854 euro/mp util.

În ciuda acestei mici reduceri, apartamentele din România rămân semnificativ mai scumpe decât în iulie 2024. Atunci, proprietarii și dezvoltatorii solicitau, în medie, 1.611 euro/mp util pentru locuințele puse în vânzare, un preț cu aproape 14% mai mic.

Pe segmentul vechi al pieței, fluctuațiile au fost nesemnificative, iar prețurile au ajuns să stagneze în mare parte pe parcursul lunii trecute. Pe segmentul nou au apărut, în schimb, unele reașezări ale prețurilor.

Scăderi de preț în Cluj-Napoca, Brașov și Constanța

În trei dintre cele mai mari orașe din țară s-au putut observa reașezări ale prețurilor pe segmentul rezidențial nou, conform evoluției Indicelui Imobiliare.ro. Discutăm aici despre Cluj-Napoca, Brașov și Constanța.

În Cluj-Napoca, prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi a ajuns de la o medie de 3.233 euro/mp util în iunie la 3.108 euro/mp util în iulie. Acesta rămâne, însă, cel mai scump oraș din țară pentru românii care își doresc să devină proprietari.

Al doilea cel mai scump oraș din țară, Brașov, a înregistrat, la rândul său o ușoară corecție a prețurilor. În acest caz, apropierea termenului limită pentru achiziția locuințelor cu TVA 9% a dus la o reducere a prețului mediu cu circa 2%, până la 2.452 euro/mp util. Important de menționat este și faptul că Brașovul este una dintre destinațiile favorite ale micilor investitori în imobiliare, iar apetitul acestora a fost temperat de o serie de situații apărute de la începutul anului pe plan politico-economic.

O corecție similară a putut fi observată, conform Indicelui Imobiliare.ro, și în Constanța, un alt pol atractiv pentru cei care vor să-și securizeze economiile prin investiții în sectorul de real estate și nu numai. Prețul mediu solicitat cumpărătorilor pentru apartamentele situate în blocuri finalizate în ultimii cinci ani a fost de 1.941 euro/mp util, cu aproape 6% mai mare decât cel aferent intervalului similar din 2024.

Prețurile au stagnat în Capitală și au crescut în Iași și Timișoara

În București prețurile apartamentelor noi au stagnat pe parcursul lunii iulie, după creșterile succesive înregistrate în ultima perioadă. Pe piața locală a putut fi observat și un flux în scădere de oferte listate la vânzare.

Cumpărătorii au putut achiziționa locuințe noi cu un preț mediu de 2.258 euro/mp util, cu 16% mai mare decât cel solicitat celor care își doreau să devină proprietari la mijlocul verii trecute.

Iași și Timișoara au fost singurele mari orașe din țară unde apropierea majorării cotei TVA la 21% a dus la apariția unei ușoare creșteri, cu aproximativ 2%, la nivelul prețurilor. Prețul mediu solicitat în Iași pentru apartamentele noi a atins valoarea de 1.872 euro/mp util, în timp ce în Timișoara acesta a crescut până la 2.150 euro/mp util.

„Creșterile de preț înregistrate în Iași și Timișoara sunt firești în contextul în care aceste orașe rămân printre cele mai accesibile centre regionale din România, cu un preț mediu pe metru pătrat încă sub Cluj-Napoca sau Brașov, poluri economice comparabile. Acest fapt le oferă un spațiu mai generos de ajustare”, a explicat Daniel Crainic.

Articolul Analiză: Prețurile apartamentelor au scăzut în trei orașe importante în luna iulie. Prețurile au stagnat în Capitală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Investiția de aproximativ un milion de euro urmărește întărirea securității la frontiera estică a Estoniei cu Federația Rusă, o zonă definită în mare parte de râuri și lacuri. Proiectul se concentrează pe instalarea unor bariere plutitoare pe râul Narva și lacul Lämmijärv, considerate cele mai vulnerabile puncte pentru trecerile ilegale.

„Există diverse soluții care implică plase, ancore și geamanduri, care, împreună, ar trebui să oprească trecerile cu barca, dar și înotul. Vom testa în trei sectoare diferite, câte 500 de metri fiecare, în locații distincte, totalizând 1.500 de metri. Vom vedea cât de eficientă este această barieră temporară sau, posibil, permanentă”, a explicat șeful Gărzii de Frontieră a Poliției și Pazei de Frontieră, Veiko Kommusaar, citat de Radiodifuziunea publică estoniană.

Soluții testate la nivel mondial

Barierele plutitoare sunt o noutate pentru Estonia, însă astfel de soluții sunt deja utilizate în alte părți ale lumii, cum ar fi pe râul Rio Grande, la granița dintre Statele Unite și Mexic, unde o barieră de aproximativ 300 de metri a fost instalată acum doi ani, urmând să fie extinsă în 2025 până la 30 de kilometri.

Procedurile de achiziție pentru acest proiect vor avea loc în lunile următoare, iar testarea efectivă este planificată pentru anul viitor.

Dese provocări la granița cu Rusia

La granița estică a Estoniei cu Rusia, s-au înregistrat numeroase incidente în ultimii ani, care motivează investițiile în tehnologii de protecție, oricât de costisitoare. În mai 2024, autoritățile ruse au îndepărtat unilateral 25 de geamanduri esențiale pentru navigația sigură pe râul Narva, ceea ce a condus la suspendarea negocierilor bilaterale pe această temă.

La mijlocul anului 2025, o navă de patrulare rusă a pătruns ilegal în apele teritoriale estoniene, iar interferențe puternice ale semnalului GPS în zona Narva au afectat grav transportul și securitatea, provocând daune estimate la peste 500.000 de euro.

În aceeași perioadă, o navă comercială a fost capturată de autoritățile ruse, iar un cablu submarin esențial pentru rețeaua energetică a regiunii a fost avariat, incident considerat sabotaj.

Articolul Estonia lansează un proiect de un milion de euro pentru a-și apăra granițele naturale cu Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Ion Iliescu a fost purtat pe brațe de militari și urcat de un afet de tun.

Cu acest vehicul militar, sicriul a fost dus până la capelă, unde are loc un moment religios.

Sicriul va fi dus la locul de veci. La coborârea în criptă, drapelul va fi ridicat de pe sicriu și dat familiei.

Se va intona Imnul României, „Deșteaptă-te, române” și vor fi trase 21 de salve de tun în memoria fostului președinte.

La slujba de înmormântare nu poate participa soția lui Ion Iliescu, Nina, cea care i-a fost alături 74 de ani. Starea de sănătate a Ninei Iliescu este destul de precară, iar medicul familiei este la domiciliul din strada Moliere.

Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar și era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.

Articolul 21 de salve de tun la înmormântarea fostului președinte al României, Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bogdan Pîrlog a explicat joi, la RFI, ce s-ar putea întâmpla teoretic cu dosarele Revoluției și Mineriadei, după moartea fostului președinte Ion Iliescu: „O să facem o discuție pur teoretică, nefiind implicat în cazurile respective. Ceea ce se întâmplă ori de câte ori o persoană cercetată penal decedează, nu se poate exercita acțiunea penală față de acea persoană, însă în situația în care sunt mai multe persoane implicate, dacă era doar acea persoană, era simplu, dacă era în faza de judecată se înceta procesul, dacă era în faza de urmărire se dispunea clasare și se termina povestea. În ceea ce privește însă dosarele respective, că e de notorietate publică, sunt mai multe persoane, urmărirea penală în cazul dosarului Revoluției, respectiv cercetarea judecătorească sau, mă rog, deocamdată e camera preliminară în cazul Mineriadei, vor continua”.

El precizează că „teoretic, procurorul care are dosarul în urmărire penală poate alege două căi: fie să dispună clasarea direct, să disjungă față de persoana decedată, să dispună clasarea, dar nu există absolut nici o urgență, fie să dispună clasarea la sfârșit, în momentul în care termină urmărirea penală și dispune o soluție sau sesizează instanța de judecată”.

O persoană decedată nu poate fi trasă la răspundere penală

Bogdan Pîrlog spune că „în ceea ce privește răspunderea penală, este evident că nu poate fi trasă o persoană decedată la răspunderea penală, însă lămurirea situației de fapt, chiar dacă privește acte de conduită ale persoanei decedate se va cerceta, având în vedere că discutăm de o acțiune concertată, din ce am citit din presă, a mai multor persoane și atunci trebuie lămurită sub toate aspectele. Deci probabil se vor efectua acte de urmărire penală și cu privire la conduita lui Ion Iliescu, chiar dacă a decedat, dar fără să atragă răspunderea acestuia”.

Procurorul militar comentează de asemenea nesoluționarea dosarelor Revoluției și Mineriadei timp de 30 de ani: „Arată o slăbiciune a statului, nu a sistemului judiciar. Sistemul judiciar a fost o componentă a statului, care a fost până la urmă conceput într-un anume fel. Să nu uităm că o parte dintre persoanele cercetate au condus acest stat timp de aproape 15 ani. Cercetarea acestor aspecte a fost cu adevărat începută, că înainte a fost, ca să spun așa, dosarul deschis, nu știu ce s-a făcut, ce știu este că la un moment dat, când dosarul era la componenta civilă a Parchetului de pe lângă Înalta, în vreo șapte ani s-au luat două declarații. Din câte știu, a decedat acel procuror, deci este irelevant aspectul. Dar la un moment dat, în momentul în care s-a pornit urmărirea penală la modul serios, deja se pierduseră niște decenii, dar revin, acestea nu sunt imputabile justiției și nu sunt imputabile justiției militare. Am multe să reproșez componentei militare de justiție, dar nu dosarele istorice”.

Articolul Procuror militar: Nesoluționarea dosarelor Revoluției și Mineriadei arată o slăbiciune a statului, nu a justiției apare prima dată în Mediafax.